Page 5 - 1913-28

Nr. 28. C O S I N Z E A N A Pag. 397.

20/VII 1913.
Dragă Li,
Iată-mă deci iară, după patru ani
de zile. Bat la uşa matale poate
nu aşa vesel, ca altă dată şi-ţi trec
pragul mai obosit şi mai liniştit. O
s’o observi aceasta chiar dela ’nce-
put, dar cred că asta n’o să te su­
pere, ci dimpotrivă, te face mai mul­
ţumită şi mai fericită, că m’am ren-
tors totuşi Da, m’am rentors şi am
adus cu mine un suflet rămas tot
aşa de curat şi de neprihănit, cum
l’ai ştiut şi l’ai văzut în noaptea a-
ceea de vară, de-acu’s patru ani,
când ţi-am sărutat mânuţa plăpândă
şi moale şi ţi-am zis cu vocea plină
de durere: adio!... Aduc acelaş su­ Interiorul unei cafenele turceşti din Adrianopol, înainte de a fi cucerit de Bulgari.
flet bun şi blând, cum ziceai matale,
dar nu şi acelaş suflet plin de entu­ pat o dungă uşoară şi ca şi cum cum strălucesc în geamul meu două
ziasm şi plin de râvnă. O, aceşti s’ar fi aşezat pe ea nişte nouraşi steluţe gingaşe şi curate. Nu, ci aş
patru ani de zile, pe cari i-am pe­ uşori, e întunecată puţin pe la tâm­ face şi eu ce face lumea cealaltă.
trecut în lume, mi-au adus atâtea ple. Da, sunt schimbat, dragă Li, Aş umbla printre oameni zimbitor
decepţii, că astăzi îmi pare, că nu dar schimbarea aceasta lumea n’o şi pururi cu o doză încărcată de
mai sunt omul de altă dată. O s’o înţelege şi de aceea şi-o esplică cu complimente, m’aş frământa, aş râde,
vezi şi matale aceasta, de cum îţi vorba aceasta banală şi urâtă: sa aş premări în faţă şi aş ponegri în
intru în odaie şi o să bagi de seamă, cuminţit băiatul! Nu, nu m’am cu­ dos, aş da din coate şi mi-aş îndoi
că pe fruntea mea senină, pe care minţit, că dacă m’aş fi cuminţit, n’aş spinarea, după cum o cere trebuinţa;
îţi plăceâ aşa de mult s-o netezeşti mai rătăci şi azi la lună pe sub teii însfârşit aş face tot, ce face un om
în ceasuri de reverie, astăzi s’a să­ înfloriţi şi n’aş privi în serile de vară cuminţit, ca să-şi croiască o situaţie
bună şi un trai fără de gânduri. Dar
eu fug de lume, eu fug de oameni
şi celor ce-mi ies în cale le feresc
cu grije din drum, căci mi-e teamă
de cei ce s’apropie de mine fără să
le cunosc cugetele. Trăiesc în lumea
mea mică, în lumea aceea, pe care
mi-am creat-o în sufletul meu şi
mi-am împodobit-o zi de zi, clipă
de clipă cu tot ce-am găsit frumos,
curat şi bun pe drumul vieţii. De
aceea nu m’am cuminţit, că trăesc
şi-acum în lumea aceasta intimă, cu
legile ei atât de severe pentru cel
mai mic delict, pentru cea mai mică
greşală. Şi nu m’am cuminţit, fiindcă
şi acum după patru ani de zile, încă
tot n’am învăţat să mă folosesc de
slăbiciunea nimănuia şi să-mi fac treb-
şoare fără să las ocaziile să treacă...
Construirea unui dreadnought, în şantierul dela Toulon cu tot aranjamentul, Vezi, prin urmare, dragă Li, că
ce se recere la construirea unui vapor de acesta uriaş. Azi toate statele fac sunt schimbat, dar numai într’atâta, că
sforţări îngrozitoare, ca să se ’ntreacă în mărirea şi întărirea flotelor de ră-
zboiu, şi asta — pentru ca să asigure pacea. am învăţat să cunosc puţin lumea,