Page 7 - 1913-31
P. 7
N r . 3 1 . C O S I N Z E A N A Pag. 447.
coare şi în seri cu lună adia pe ţăr cum zi de zi se întramă şi se însă- şi culturală, despre munca, câştigul
mul mării întotdeauna un vânt şă nătoşează. Dar Ostende nu erâ ve şi organizaţia lor. La urmă încheie
cu aceea, că faţă de Românii din
galnic, iar valurile răscolite izbeau selă. Teatrele şi şalele de concerte
America conducerea noastră biseri
în zăgazuri în zgomot ritmic şi plin erau pustii* cafenelele goale şi pro cească trebue să se intereseze mai
de poezie. Eră vieaţă aici şi eră li prietarii lor stau posomorâţi şi trişti mult, iar băncile noastre ar trebui
nişte. In clipe de reverie puteai ră ziulica ’ntreagă. Nu mai erâ baccarat, să desvoalte o mişcare economică
tăci pe alee întinse cu straturi de nu mai erâ risipă de bani. Şi cele raţională între ei, înfiinţând o bancă
românească americană, şi atunci n’ar
flori şi cu fântâni săritoare, puteai mai elegante cafenele şi hotele au
trebui căutat modru de-a combate
în clipe de aceste să te pui pe-o început să se închidă rând pe rând imigrarea în America. Broşura costă
luntre şi să rătăceşti în legănarea şi să rămână zăvorâte. Ostende fără 60 bani, franco.
*
valurilor ceasuri întregi, învremece jocurile de cărţi nu mai aveâ atracţii
gândul tău nu erâ turburat de ni şi nu mai putea există în forma ei Internatul studenţilor români
din Budapesta, întru ridicarea că
meni şi de nimic... Când liniştea prea strălucitoare ca băi de mare mon
ruia se începuse o aşa de frumoasă
mare te obosiâ şi simţiai nevoia unei diale. Doui ani a ţinut letargia muncă plină de entuziasm, nu se va
distracţii, înaintea ta stau deschise aceasta a ei înecată din care părea ridică, din pricină că guvernul nu a
teatre de vară, sale de concerte, în că nu se va mai reculege niciodotă. întărit statutele referitoare Ia el, ba
cari răsună glasul lui Caruso, Kurz, In vara asta însă s’a recules. Regele a pretins, ca acele să se schimbe
Zelma şi Tamagno... Asta pentru Albert într’un moment de mândrie radical, dându-se dreptul şi studen
ţilor neromâni, ca să poată locui în
caz, că ai fi fost un suflet mai ales, naţională a redat părăginitelor băi el şi ca întreagă instituţia, ca atare,
mai poetic, căci fiind dornic de zgo dreptul la joc de baccarat şi milio să fie pusă sub controla unui co
mot de oameni şi de enervări de narii, snobii şi mişeii au pornit mai misar din ministeriu. Sub astfel de
nervi, puteai trece liniştit pe lângă vehement, ca oricând, ca să-şi reo împrejurări, fireşte, societatea „Petru
aceste temple ale artelor şi găsiai cupe locurile în jurul meselor. Şi Maior" din Budapesta va renunţă la
planul său frumos, de a vedeâ ridi
cu doi paşi mai încolo renumitele de-acu nainte în Ostende vor fi din cat acest internat, de care de altcum
cluburi de Ostende, în cari se pră nou concerte, teatre, iluminaţii; va e aşa de mare nevoie.
pădeau milioane la masa de bacca- fi lux, va fi viaţă... va fi prilej de *
rat, noapte de noapte. Aici erâ strân ruină. Poveştile Grimm - de-un secol.
Cele mai cunoscute poveşti pentru
să lumea celor, cari aveau parale
copii în literatura universală sunt
din abundanţă şi nervi de cheltuit
fără îndoială cele ale fraţilor Grimm.
îndeajuns. Şi în Ostende numai lume R Â N D U R I M Ă R U N T E întâia ediţie a acestor povestiri a
de aceasta veniâ în verile călduroase apărut în 1812 înainte de Crăciun
şi pline de năduf. Nicăiri, ca aici, şi-au fost cu totului altfel, decum
„în temniţele Stambulului". noi le cunoaştem azi. Afară de fraţii
nu se jucau jocuri de noroc şi nu
Volumul acesta al domnului Victor Grimm au avut mare rol la editarea
se cheltuiau sume enorme. Mersese Eftimiu, apare tocmai acum când şi întocmirea lor scriitorul Armin,
vestea oraşului belgian şi cuvântul de viaţa popoarelor din Balcani se nevasta sa Betina şi editorul Renner
Ostende devenise sinonim cu jocul vorbeşte foarte mult. De aceea e din Berlin. După doi ani a apărut
actual şi se ceteşte cu interes, căci
de baccarat la care se pot câştigă ediţia a doua a poveştilor, de data
se desvălesc în el în formă literară aceasta ilustrată frumos şi împodo
milioane. — Jucătorul pasionat nici
amănunte interesante din o lume bită. Desemnurile le-a făcut tot unul
odată nu se gândeşte la perdut. — vecinie străbătută de zgomot de din familia Grimm şi în forma a-
Asta aşa, până odată. Până când armă şi de întâmplări sângeroase. ceasta apoi au pornit ca să cuce
acu-s 2 ani regele Albert prin o po Povestirile dlui Victor Eftimiu sunt rească lumea. Au fost traduse a-
uşoare, simple şi au întotdeauna un proape în toate limbile şi au ajuns
runcă aspră a pus capăt jocurilor a-
sâmbure de adevăr, care numai tre la sute de ediţii; acestea însă se
cestea hazarde. Când s’a lăţit vestea, cut prin fantazia sa de scriitor, apare deosebesc foarte mult de ediţia ori
că în Ostende mesele de baccarat ca ceva închipuit şi din domeniul ginală. Caracterul lor, care la ’nce-
au rămas pustii, lumea a fost foarte imaginaţiunei. Dăm azi în revista put fusese poporal, s’a schimbat în
mulţumită şi numai milionarii, snobii noastră din volumaş bucata: „Spre cetul cu ’ncetul şi au devenit curat
ţara nouă“, care prin felul de trac- poveşti pentru copii. Acum că s’au
şi mişeii au vărsat o lacrimă de du
tare şi subiectul său, e foarte duioasă împlinit o sută de ani dela apariţia
rere şi de regret... După porunca
şi emoţionantă. lor, editorul Bech a scos o ediţie
aceasta dată cu scop, fără îndoială * originală a acestor poveşti, în semn
nobil, înspre Ostende şi-au luat dru Românii din America. Domnul de veneraţiune faţă de munca auto
mul într’adevăr numai oameni de Ion Iosif Şchiopul, fost redactor in rilor, care a fost aşa de mult schim
treabă: fiinţe visătoare, bătrâni bol tern al ziarului Tribuna, publică în- bată în o sută de ani.
*
tr’o broşură cu titula „Românii din
navi şi femei infirme. Aceştia se
America", interesante observaţii pri Scandalul fabricei Krupp. De
delectau în paviloanele pompoase, vitoare la Românii duşi în această fabrica Krupp a auzit fiecare cetitor
în luminăţiile ferice, în muzica pro lume îndepărtată şi dă interesante de ziare. E fabrică germană milio
dusă de valurile mării şi simţeau informaţii despre viaţa lor socială nară de tunuri, care atunci, când
