Page 5 - 1913-42
P. 5

Nr. 42.                               -   C O  S I N  Z E A  N  A                           P a g   615.































                                                  . . . . . .

                                                                             m m m
                                                                              • • f


         //I  /a^a  Dobrici-ului  Când  armatele  române  s’au  răvărsat  asupra  cadrilaterului  fost  bulgar,  luau  în  faţa  fiecărei  cetăţi
         poziţie  de  apărare-şi  de  atac,  până  veneâ  capitularea  din  partea  garnizoanei  şi  deregătoriilor  bulgare.  Chipul  de  aci  ne
         arată  oştirile  române  aşezate  în  faţa  oraşului  Dobrici,  cu  maşinile  de  puşcat  puse  şir  în  front,  —  aşteptând  vestirea  ce­
         lor  din  oraş.  Trimişii  garnizoanei  bulgare  au  venit  cu  steag  alb,  capitulând,  şi  aşa  temuta  oaste  română  n’a  avut  tre­
                                         buinţă de a folosi prea ucigaşele unelte.
     mărturisind  cu  sinceritate,  că  soldaţii   Faţă  cu  atitudinea  noastră,  în­  acasă  (ca  Smigelschi).  Cu  toate  a-
     germani  ar  fi  iericifi  dacă  superiorii   semnăm  câteva  fragmente  din  apre­  cestea,  fiind  arta  bizantină  în  străi­
     lor  i-ar  trată  cu  omenia  cu  cari   cierile străinilor asupra lui Smigelschi:  nătate  cu  totul  streină,  până  când
     sunt  trataţi  legionarii  africani  de   —  „Dintre  pictorii  bisericeşti,  cel   în  bisericile  greceşti  e  din  vremurile
     către ofiţerii francezi.
                                        mai  mare  rezultat  l-a  arătat  Oct.   cele  mai  îndepărtate  un  stil  viu,  ar
                   □ □ □                Smigelschi.  După  părerea  mea,  el  e   fi  de  dorit  ca  artistul  să  o  răspân­
     Streinii despre Smigelschi         singurul,  care  poate  fi  asemănat  cu   dească  în  cercuri  cât  mai  largi  (şi
                                        Lotz.  Nu  cartoanele  expuse  aici  de­  în  streinătate).  Pentrucă,  cum  de  o-
        Trebue  să  recunoaştem  cu  du­  termină  părerea  mea,  —  căci  acestea   bicei  se  întâmplă  la  noi  în  ţară,  şi
     rere,  că  pictorul  Smigelschi  nu  a   sunt,  în  cele  din  urmă,  bucăţi  zmulse   în  cazul  acesta  e  foarte  verosimil,  ca
     fost apreciat după vrednicie din par­  fără  legătură,  —  ci  pictura  cupolei   streinătalea  să-l  aprecieze  mai  iute
     tea  noastră,  a  Românilor.  Nu  e  locul   din  biserica  gr.-or.  din  Sibiiu.  Eu   după  meritul  lui,  şi  că  connaţionalii
     aici  să  înşirăm  dovezi,  dar  cu  cât   am  avut  ocaziune  să  admir  desem-   (compatrioţii)  sei  numai  atunci  vor
     ne  ocupăm  mai  mult  de  vieaţa  şi  o-   nele  ei  puternice  şi  colorile  pline   înţelege  ce  artist  distins  şi  în  toate
     perele  regretatului  artist,  cu  atât   ale mozaicului bizantin. întreaga com­  fibrele sale naţional, găsesc în el“.
     simţim  mai  adânc  adevărul  acelei   poziţie,  care  vesteşte  capacitatea   „Siebenbiirg. Deutsches Tagblatt“
     afirmaţii.  Iată,  totuş,  de  pildă,  re­  unui  pictor  modern,  arată  un  simţ   nr. 9071. 21/X. 1903.
     zultatul  expoziţiei  din  Budapesta,   de stil demn de invidiat“.                - - - - - - i m n - - - - - -
     care  s’a  închis  de  curând.  Din  par­  „Pester Lloyd  nr. 219. 12/1X. 1908.
                                                         u
     tea  Românilor  nu  s’au  cumpărat                                      R Â N D U R I M   Â R U N T E
     decât  două  (2)  tablouri  mici,  pe-un   —  „...şi  Smigelschi,  pe  care  l’am
     preţ  neînsemnat.  Deşi  tocmai  în  zi­  amintit  mai  sus,  dovedeşte  prin  mă­  Reproducţiile  după  tablourile
                                        rimea  concepţiei  şi  prin  titlul  său,  că
     lele  expoz  ţiei  s’au  potrivit  în  Buda­                            pictoului  Smigelschi,  pe  cari  le
     pesta  o  seamă  de  fruntaşi  ai  vieţii   la  el  predispoziţia  şi  activitatea  ecvi-   dăm  în  acest  număr,  sunt  luate  cu
                                        valează în modul cel mai ideal“.
     noastre publice din Ardeal. In schimb                                  îngăduinţa  dnei  Pulcheria  Smigelschi,
                                                                u
     a  cumpărat  statul  ungar  mai  multe      „Neues Pester Journal  8/1X. 1908.  văduva  răposatului,  căreia  ne  luăm
    tablouri,  între  cari  un  autoportret   —   „...Nici  la  noi  în  Ungaria,   voie  să-i  tălmăcim  şi  pe  această  cale
    pentru  galena  portretelor  istorice  a   nici  în  Germania,  nu  cunosc  pe  nime,   caldele noastre mulţămite.
     Ungariei...                        care  s’ar  simţi  în  acest  stil  aşa  de          *
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10