Page 14 - 1922-04
P. 14
Pag. 72. C O S I N Z E A N . A N r . 4 .
director — mare şi înflăcărat Ro mic, cu toate acestea însă şi >acesta SCRISORI DELA REDACŢIE
mân cu gura — de a abonâ şi ceti arată un progres vădit. •
numai ziare ungureşti şi n Romă- Faptul acesta a dat de gândit şi Io. Si. Se Tot ce vă putem spune este
nia-Mare, — este, din nenorocire, savanţii au ajuns la convingerea, că ca să continuaţi şi poate veţi reuşi. înce
mai obicinuit decât ar crede cineva. astăzi tuberculoza nu se mai propagă peţi prin a scrie într’o formă mai uşoară
şi gânditi-vâ mai mult la estetică.
Treceţi prin cafenelele Clujului, numai dela om la om, ci omul o poate C. N. După cât putem judecă din cele
treceţi prin toate oraşele transilvă foarte uşor luă şi dela un câine ori trinv'se, credem, că o să izbutiţi- Ca o în
nene şi vă veţi îngrozi de ce veţi dela vre-o pisică tuberculoasă. curajare, vă dăin următoarea strofă: *
vedeâ. Aproape 80% dintre intelec * „In urmă iarăşi am plecat
tualii noştri ardeleni, citesc şi acum „Din satul primului meu dor,
gazetele ungureşti, dar nu numai că Un automobil tot la 10 oameni. „Spre calea mea m’am îndreptat
le citesc prin cafenele, ci le şi cum „Şi m’am gândit când am plecat
„Că visuri vin... şi visuri mor „
pără şi le şi abonează. Acesta este Astăzi, în veacul telegrafiei fără
un lucru ştiut şi care se poate con- fir, a telefoniei fără fir şi a fotogra Dr. L. M. Pildele trimise de D-tră nu
trolâ. Aceasta o ştiu şi streinii şi o fiei pe fir, — automobilul a devenit cadrează cu caracterul revistei „Cosin
zeana*, şi interesează prea puţin cetitorii
m unele ţări o unealtă după cum e
afirmă. noştri.
pe la noi plugul. Numai cât cu au
Un industriaş ungur, căruia un tomobilul omul în loc să taie brazde I. C. în R. S „Scrisoarea“ D-tră cre
ziar românesc îi ceruse un anunţ, în umedul pământ, aleargă şi răscu- dem, că i-ar face mai mare bucurie Le-
a răspuns solicitatorului: nutei, trimiţându-i-o direct, nu prin inter
leşte praful pe şosele, ca să încheie mediul revistei noastre. Faceţi aşa.
— Eu nu public în foi româneşti, afaceri şi să răsară unde nici nu F. P. în T. M. Greşeli de ritm, fraze
deoarece Românii toţi citesc ziarele gândeşti. banale şi expresii puţin clare fac să nu «
ungureşti. putem apreciâ unele strofe, frumoase fără
O statistică recentă, pe care o îndoială. Aveţi nevoie de-o autocritică
Gestul directorului de bancă din dau la iveală Statele-Unite, arată că aspră şi de simt de selecţie. — Mai tri
Cluj, care a refuzat să aboneze re acolo numărul automobilelor s-a în miteţi să alegem.
vista „Cosinzeana“, dar a abonat în mulţit în chip uimitor. In 1916 ele Elev. Este incontestabil, că versificaţi
schimb două ziare ungureşti, — con erau trei milioane şi jumătate, în 1918 uşor şi dacă aţi aveâ stăruinţă şi mai
multă grijă, ati puteâ să scrieţi poezii pu
firmă deasemenea acest lucru. ceva peste 6 milioane, iar în 1921 blicabile. Vedeţi să nu înşiraţi numai vorbe,
numărul lor a trecut de 10 milioane. care nu spun nimic.
Lucrul inspiră îngrijorare. El a-
C. C. Mai trimiteţi. Se pare, că ve{i
rată, cji o mulţime de oameni de-ai Aşadar tot Ia 10 oameni cade un reuşi. Proza o vom da-o într’unul din nu-
noştri sunt şi astăzi complet sub automobil. Lucrul pare de necrezut, merile viitoare.
influinţa unei culturi şi mentalităţi însă nu se poate contestă. Acolo şi V. H. „O răsplată* nu este destul de
streine. Este poate şi aceasta o cauză, muncitorii au automobil şi cu acesta maestru brodată pentru a se puteâ publica.
că înţelegem atât de greu păsurile pleacă din cartierele lor îndepărtate Proza D-tră însă e uşoară şi corectă, ceea
unei ţări româneşti dela Nistru până la fabrică şi cu el se rentorc. Azi ce ne face să vă îndemnăm.
la Tisa. mâine nu ne vom mira, dacă aflăm I. B. în Iaşi. Aşteptăm cu drag foto
* că fiecare om va aveâ automobilul grafiile din Siberia, China, Japonia şi in
Trei curiozităţi ale naturei. său. Aceasta o aduce cu sine extra sulele Havai, precum şi articolul însoţitor
al ilustraţiilor. Poezia va merge într’un
ordinară desvoltare a vieţii indus număr viitor.
Sunt atâtea fenomene în nesfâr triale şi comerciale şi lucru e foarte D. G. Buc. Primit cu mulţumiri. Rând
şita natură a căror esplicare nu o posibil. pe rând le vom publică toate. A fost o
putem da. Iată trei, care pe cât de Impozitele singure incassate de pe plăcută surpriză pentru noi.
adevărate sunt, pe atât de neespli- urma automobilelor dau statului cam I. Sk. Buc. Regretăm, că nu vă putem
cabile. In Virginia creşte pe păşuni 100 milioane de dolari, atâtea sunt face plăcerea de a vă publică „Gândurile*
o buruiană: Lachnanthes. Porcii cu ele de multe. în coloanele revistei „Cosinzeana“. Nouă
păr negru, se îngraşe de ea, cei cu ne trebuieşte altă literatură, decât cea cul
tivată de D-tră.
păr alb mor înveninaţi dacă o mâncă. In California numărul lor e şi mai
mare. Acolo tot pe cinci oameni
Pisicile, bărbătuşi, — adică cotoii cade un automobil.
cu blană albă şi ochi vineţi sunt toţi Uzina electrică a oraşului
surzi. CONDUCEREA SOCIETĂŢII
Pisicile pestriţe, alb, galben şi Cărţi primite la Redacţie. „GANZ“
negru sunt fără escepţiune femeiuşti.
De ce? Ne-ar putea-o spune ci Victor Lazăr: Legende istorice. E- Cluj, Calea Reg Ferdinand
neva ? 39 (Palatul Sz6ky)
* ditura „Ardealul“, Cluj. Preţul
= Telefon Nr. 408. -
Cânii şi pisicele propagatoare de tuborculoză. 7 Lei.
Lucian Blaga: Zamo/xe, mister pă
Animalele casnice şi ’n primul Execută instalaţii electrice
rând cânii şi pisicele contractează gân. Editura „Ardealul“, Cluj. şi transmisiuni de curent.
tuberculoza şi o dau mai departe. Preţul 12 Lei. Pe comandă liferă instalaţii
Numărul câinilor tuberculoşi cică a Ion Agărbiceanu: Robirea sufletului, de m o t o a r e e l e c t r i c e .
crescut dela o vreme încoaci în chip povestiri. Editura „Ardealul“, L a m p a d a r e şi materiale
simţitor. In Berlin dela 1914 el a pentru instalaţii permanente
crescut cu aproximativ 30%. Nu Cluj. Preţul 15 Lei. în depozit. 2—21
mărul pisicilor tuberculoase e mai --------- —o □ o------------------------
Tiparul Tipografiei „Libertatea“ în Orăştie.
