Page 12 - 1922-04

Fag. 70. C O S I N Z E A N A Nr. 4.

cu scamă nu muncă dc un an, de mânească a găsit adesea unanim ac­ de domnii profesori Al. Ciura, A.
doi sau de trei, se cere pentru a- cente de laudă pentru dl Guiman Domide şi O. Hulea, scrisă pentru
ceasia, ci muncă grea, muncă is­ şi nu putem nici noi — şi nici nu şcolile medii, cu limba de propunere
tovitoare, de zece, de douăzeci de trebuie — să tăcem în clipa aceasta, maghiară.
ani, ba de-o viaţă chiar 1 Muncă de-o când dl Guiman se desparte poate Cartea este un preţios mijloc
viaţă întreagă, muncă chibzuită şi pentru totdeauna de cariera sa de pentru a familiariza pe concetăţenii
tăcută, desinteresată şi fără repaos, funcţionar. Căci dl Gheorghe Gui­ noştri maghiari cu elementele gene­
având naintea ochilor acelaş plan, man de data aceasta nu pleacă din- rale ale literaturii şi culturii noastre
măreţ şi vrednic de muncă: să devii, tr’un post greu şi plin de răspun­ naţionale şi fără a aveâ pretenţii de
Clujule străin, un oraş românesc, dere pentru ca să ia în primire un a fi scrisă cu un vast aparat ştiin­
românesc cu desăvârşire, şi ’ti în­ altul şi mai greu, ci. se duce — după ţific, constitue totuş o concisă o-
făţişare, şi ’n gândire, şi ’n suflet, cum ne-a declarat nouă — ca să glindă a literaturii române.
şi ’n limbă 1... nu se mai reîntoarcă la cariera sa Biografiile scriitorilor se dau pa­
Mijloacele? Desigur nu presiu­ multă vreme, sau poate niciodată. ralel în limba română şi maghiară
nea, nu intimidarea laşă, nu des- Plecarea dlui Guiman din sânul şi bucăţile diferiţilor scriitori sunt
naţionalizarea brutală şi nu perse­ funcţionarilor o regretăm sincer şi foarte bine alese. De cea mai mare
cuţia! Nu, nici imul dintre acestea, din toată inima. Pentrucă nu a fost însemnătate sunt traducerile ungu­
ci concentrarea de instituţii culturale numai un funcţionar harnic, priceput reşti ale câtorva poezii din Eminescu
cât mai multe, creiarea de stabili­ şi serviabil cu toată lumea, ci şi un şi Coşbuc, şi traducerile româneşti
mente industriale şi comerciale, mari funcţionar, care reprezenta o mora­ din poeţii unguri: Petofi, Arany,
şi mărunte, de tot soiul şi ’rt tot lo­ litate înaltă şi neşovăitoare, în cel Kiss Jozsef, Ady Endre şi alţii.
cul şi, mai ales, o protecţie cuminte, mai strict înţeles al cuvântului. Cetitorul care îşi ia osteneală, ca
care totuş se poate, pentru tot ce Făcând studii teologice înalte la să străbată peste paginile acestei
porneşte în numele ideii de stat şi Sibiiu şi la Cernăuţi, funcţionează cărţi, va fi plăcut impresionat îndeo­
de viaţă românească! până la intrarea României în războiu sebi de aceste traduceri făcute din
lată ce trebue, drag oraş, ca să în­ ca profesor, ca atunci să treacă din­ amândouă literaturile şi va trebui să
ţeleagă lumea noastră românească; colo şi să se pună în slujba ţării. recunoască, că munca autorilor este
lumea aceea, mai cu seamă oficială, După unirea Ardealului cu Ţara- un preţios mijloc de cunoaştere re­
care printr’o vinovată neglijenţă, îşi Mamă vine acasă în Ardeal şi se ciprocă a Ungurilor şi Românilor.
satisface şi astăzi toate necesităţile face funcţionar în noul stat româ­ — Cartea a apărut în editura D-lui
sale mai bucuros la streinii cinici, nesc, care cerea ajutorul tuturor fiilor Onişor din Cluj.
batjocoritori, perfizi şi adesea şar­ săi, pentru a se putea consolida şi *
latani, - decât la stabilimentul ro­ rămânea. Intrat în serviciul finanţelor „Legende istorice“
mânesc în faşe, plăpând, ce-i drept, şi însărcinat cu stampilarea coroa­ de pe pământul României, de Vic­
dar tot atât de bun, tot atât de so­ nelor Austro-Ungare într’un colţ al tor Lazăr. Cartea aceasta cuprinde
lid şi mai cu seamă tot atât de vred­ ţării, are prilej să descopere uriaşe 43 legende din Istoria Românilor,
nic de sprijin! contrabande de coroane şi să dea dând deosebită atenţiune legendelor
Nu cităm cazuri, nu facem re­ pe contravenienţi pe mâna legii. istorice din Ardeal, puţin cunoscute
criminări, nu facem aluzii, deşi le-am Inculpaţii încearcă să scape pu­ până astăzi. Opera aceasta destinată
putea face, - căci nu revista aceasta nând sume fabuloase Ia dispoziţia să fie manual auxiliar în clasele in­
e chiemată a porni pe acest temciu acestui funcţionar. El însă rămâne ferioare ale şcoalei normale, este cea
o campanie. în spaţiul, pe care ni-1 tare, ca stânca, refuzând cu indignare mai potrivită lectură pentru copii de
permit împrejurările şi ’n cadrul pe astfel de tentative. 9—15 ani. Legendele acestui volum,
care ni-1 indică spiritul revistei, — Dela finanţe, unde ajunge la fru­ fără să piardă farmecul poveştilor
noi facem doar un apel la conştiinţa mosul rang de consilier, trece în ser­ originale, sunt însoţite şi de espli-
românească, pe care trebuie s’o aibă viciul siguranţei la Oradea şi Satu- cările necesare istorice şi sunt aran­
foţi slujbaşii acestei ţări, şi mai cu Mare, unde tot timpul cât funcţio­ jate în ordinea cronologică a eroi­
seamă toţi Românii, - ca să nu nează, câştigă deasemenea respectul şi lor din legende. Legendele cari pri­
uite niciodată, că un sfat naţional simpatia tuturora. De-aici este chemat vesc începutul neamului nostru, sunt
are nevoie şi de oraşe naţionale, şi la Cluj, în fruntea serviciului de car­ un fel de cântece de leagăn legate
că oraşele nu pot fi nici naţionale tiruire, pe care-1 conduce cu toată de pământul ţării noastre. Părinţii
şi nici naţionalizate, până când ele demnitatea timp de jumătate de an, abiâ vor mai putea da o mai folo­
sunt lipsite de cultură, de industrie dând peste 2000 de camere şi lo­ sitoare şi mai plăcută lectură fiilor lor.
şi de comerţ naţional! cuinţe pentru funcţionari şi ofiţeri, S’a tipărit la „Ardealul“ Institut
Iar pentru a le creâ pe acestea, fără a procedă barbar ori în chip de arte grafice în Cluj. — Preţul 7
ele trebuiesc — s p r i j i n i t e ! revoltător. Lei + porto.
. Iată de ce regretăm că dl Gui­ *
Dr. Sebasiian Bornemisa.
man pleacă. Romănia-Mare are ne­
* Obosit de viaţă. In anul tre­
voie de oameni de talia dsale şi noi
Gheorghe Guiman. In zilele tre­ am fi poate fericiţi să aflăm într’o cut a murit în Milan, în vârstă de
cute s’a despărţit de slujba sa dela zi că dl Guiman s’a reîntors din nou 102 ani şi cinci luni, contele Greppi,
Oficiul de cartiruire, unde eră pre­ acolo, unde regretă toţi că a plecat. care fusese în tinereţa sa, pe la ju­
şedinte, — dl Gheorghe Guiman, * mătatea secolului trecut, diplomat şi
un preţios funcţionar, despre care se Pentru cunoaşterea literaturii noastre. un perfect om de lume.
poate cu drept cuvânt spune, că în înainte de moartea sa cu o seară,
vremuri tulburi şi grele a făcut cinste în zilele acestea a eşit de sub a luat încă parte Ia o reprezentaţie
tagmei sale. Presa străină şi cea ro­ tipar o „Istorie a literaturii române“ de operă, iar în ajunul morţii, a cinat