Page 6 - 1923-18

Pag. 266 C O S I N Z E A N A 25—IX. 1923

trilioane pe zi, imprimându-sc banc­
note chiar şi de câte 100 milioane Expoziţia de pictură $i sculptură din Timişoara
mărci. „Asociaţia Bănăţeană de arte străinătate şi să se perfecţioneze şi
Situaţia aceasta precară a produs frumoase" a deschis la 28 August în desenul portretelor şi figurilor
anumite particularităţi destul de pi­ a. c. cu ocazia sărbărilor Astrei o ne-ar da opere de mare valoare.
toreşti. Aşa de pildă teatrele şi alte o expoziţie în castelul Huniade. Până In contrast cu seninătatea aerului,
stabilimente publice au renunţat să acuma au fost reprezentaţi numai cu lumina peisagiilor dlui Isac, ne
mai pună în vânzare bilete de in­ artişti bănăţeni cu 268 tablouri reflectează domnul Liuba scene în­
trare pentru monedă, instituind plata picturale, cu 34 lucrări sculpturale chise din oraşul Praga. Tablourile
în natură şi stabilind preţurile locu­ şi cu opere de artă decorativă şi sale au un aer fumuriu, un miros
rilor în cantitate de cartofi, de ouă, industrială. Dintre pictorii exposanţi de fabrică, sunt rupte din umbra
de legume ori de fructe. Cât pri­ se remarcă domnul losif Ferenczy oraşelor, în ele predomină combi-
veşte pe industriaşi şi comercianţi, portretist, care isbuteşte a da figu­ naţiunile surii, pe când în ale dlui
aceştia se opresc cu camioanele rilor sale de păstor viaţă în ru- Isac predomină cele galbine şi roşii.
înaintea băncilor spre a putea ri- meneala apusului de soare în stepă, Pe când dl. Isac este pictorul
'dica mărcile de hârtie, de car au dansatorilor săi din horile ungureşti, aerului uscat, domnul Szuhanek este
lipsă la plata lucrătorilor.
sau poporului său maghiar eşind măestrul apei, al umezelei. Subiectele
din biserică. Isbuteşte să-şi reliefeze şale sunt aproape toate bărci cu
„Magii de la Răsărit“ din clair-ob- maluri de mare, luminate de un roz,
O copilă spune: scurul rembrandtian şi nimereşte sau un roşu al soarelui, care prin
culoritul florilor în „muşcate“ „Tran­ razele sale vibrante, parc-ar mişca
Pe ¿ura-mi purpuric-ardea dafiri“ şi „Maci*. Domnul Ferenczy apa sub bărci. Obişnuit cu apa, pe
Sărutul tău înveninat — este cel mai bun portretist al acestei uscat şchioapătă când vrea să facă
Dar: negru, înaintea mea, exposiţii, tot odată este şi un bun vre-un peisagiu. Portretele sale sunt
Sta spectrul negrului păcat — culorator de flori. bunişoare.
Frăgezimea florilor şi armonia Domnul Minişan favorizează cu­
... Nam mai trecut pe calea ta ... culorilor mai bine o esprimă dom­ lorile roze-violete. Reuşeşte mai bine
7u-ţi sterseşi urma prin străini... nul Virgil Simionescuîn „Anzaldele" la flori decât la peisagii. Mai multă
— Vezi dragă, astfel inima sale. „In orologiul vechiu“ ne isbeşte energie i-ar ridica gradul expresivi­
A fost să mi-o 'ncunun cu spini. relieful plin de expresiune şi mi- tăţii, care este împedecată şi prin
nuţiositate care caracterizează şi lipsa unei perspective precise; într-
George Voevidca
portretul lui „Coriolan Brediceanu“. un tablou munţii sunt prea în plan.
Domnul Simionescu este un pictor Domnul Scholymâssy are acvarele
Morminte de atelier cu simţ rafinat, cu tehnică minuţioase, drăgălaşe; domnului
minuţioasă, cu culorii armonic. Po­ Toader îi lipseşte armonia în culoritul
Sunt în amurguri clipe sfinte, sedă multă discreţie, însă când iasă florilor şi peisagiilor, mai bine e
Şi ceasuri ne’nţelese ’n care din atelier, peisagele sale rămân în acvareluri. Domnul inginer arhi­
In cimitir printre morminte fără căldură. In punctul acesta se tect Kraus expune exclusiv tablouri
Ne duce-o tainică chemare. întâlneşte cu dl. Ferenczy. Nici unul de fabrici şi stabilimente industriale
nu are darul de a revărsa peste aproape exclusiv din Reşiţa. Domnul
Umblăm cu ochi pierduţi în zare peisagele sale atâta căldură ca dl. Novac exprimă prea sumar, prea
Printre mormintele 'nvechite, loan Isac. Peisagiile dlui Isac rupte spălăcit şi de multe ori bizar ale­
Când visurile noastre toate din natura noastră de la ţară conţin goriile sale incontrolabile. Domnul
Se reîntorc în noi, sdrobite. motive româneşti, case simple de la Lenhaidt este numai un pictor de­
sat, colibe sărăcăcioase cu şindrila corativ; Domnul Baba (Tatăl) expune
In zarea-amurgurilor roşii ruptă, cu punţi primitive, cu garduri un cap de ţigan plin de expresiune.
Când pacea visurile-şi ţese, strâmbe, cu câte o ţărancă torcând Domnul Vâradi reprezintă arta de­
Coboară ’n noi melancolia sau câte cu vre-un car cu boi plă­ corativă, industrială; Domnul Sin-
Unei dureri neînţelese. vani. Peste toate se revarsă căldura kovich este un caricaturist; iar do­
soarelui nostru. Dintr-o ochire simţim mnul Szohâtczky şi doamna Szo-
Ne cade-o lacrimă pe faţă, frăgezimea soarelui de primăvară hâtczky au placarde bune şi acva­
Şi fără să voim, ne vine din tabloul Nrul 218, iar la cea rele reuşite.
Să 'ngenunchem tăcuţi, alături dintâi privire ne isbeşte căldura Sculptura nu ne prezintă nimic
De şirul crucilor bătrâne... soarelui de vară din tabloul 208. deosebit. Busturile de ghips ale do­
Expresivitatea graduală a căldurii mnului Sipos dau dovadă de o teh­
Şi, dacă rătăcim adesea prin combinaţiunea culorilor, miş­ nică mai sigură ca a dlui Rubletczky,
Prin cimitir în ceasuri sfinte, carea ritmică a aerului şi în fine căruia îi lipseşte preciziunea analizei
E că în sufletele noastre închegarea diferitelor culori într’o anatomice. Basso-relieful domnului
Adânc, purtăm şi noi morminte .. . armonie ne îndreptăţeşte să credem SebOk este lucrarea sculpturală cea
că dacă dlui Isac i-s’ar da posi­ mai valoroasă a expoziţiei.
Teofil Bugnariu bilitatea materială să facă studii în N. J.
§ Dscâ doriţi Tir™ i
§ zaharicale ctuJ
| fine, cerefi 11*11 JJ TELEFON
A A
Lloy 13-26