Page 5 - 1925-02
P. 5
30-1. 1925 C O S I N Z E A N A Pa«. 21
Sunându-şi cadenţat paşii tari în
jurul magaziei şi liniştindu-şi agi
taţia sângelui rând pe rând, se hotă-
reşte să se gândească acasă la ai
săi. Şi în curând, ca pe-un magic
geam de sticlă, vede ograda lor
plină de darurile toamnei; vede
boulenii lor albi ca spuma, cu
coarnele mari şi lucii, trăgând li
niştiţi spre casă carul greu de po
rumb... Vede jocul în bătătura sa
tului... şi vede pe Ileana gătită ca
o floare...
Tresări. Se opreşte încremenit.
Gândurile i s« împrăştie ca nişte
păsărele speriate.
— Stai, cine-i acolo?
— ?
— Parola!?
Turci repatriaţi de pe pământul grecesc, în cantonament provisor în împrejurimile dela Brusa
— }
vate în sensul unui ideal de frăţie. Turcii sunt dincolo. Schimbul de La o anume distanţă cineva vine
Patima omenească nu îngăduie însă, populaţie, cu toate jerifele şi dure drept spre el. De s gur cineva cu
:
după cât se pare, convieţuire paş rile pe cari le-a scormonit pretu gânduri ascunse...
nică între popoare de altă credinţă tindeni, va avea aceasta u mare — Stai, cine-i acolo?
r
şi de alt sânge, amestecat laolaltă fericită, că va uşura renaşterea Tur Necunoscutul nu se opreşte. 11
pe acelaş colţ de pământ. Deci, în ciei în spiritul tradiţiilor musul vede aevea cum vine drept spre el.
loc de a stărui în urmărirea unei mane. Santinela simţeşte o fulgerare
himere, voinţa tuturor a preferat Experienţa a fost făcută, cu pre trecându-i prin oase. Mâinile-i tre
1
divorţul pentru totdeauna într’o ţul unor reale suferinţ , cari au plătit,
mură grozav. Ridică arma în dreptul
căsnicie în care, vreme de câteva astfel liniştea z lei de mâine. Pro- ochilor şi trage...
veacuri, liniştea şi armonia nu s’au b’ema m noritâţilor a găsit astfel, în O bubuitură prelungă, cutremură
putut înstăpâni. Orient, o rezolvare, care seamănă văzduhul, trezind ecourile nopţii
Până acum, o puternică minoritate cu tăierea curagioasă a celebrului departe, mai departe.
grecească trăia în Turcia, după cum nod gordian. Va fi găsit exemplul Nenorocitul necunoscut se clă
numeroşii Turci locuiau pe teritoriul acesta demn de imitat şi pentru teşte odată înainte, pe urmă înapoi
Greciei. De data aceasta, o linie de centrul Europei? Cin ştie, poate că şi’— se prăbuşeşte.
demarcaţie precisă a fost trasă între soluţia, ori cât ar părea de drastică, L-am dat gata,’se gândeşte Ni
cele două ţări. Grecii sunt aici, e, dintre toate, cea mai eficace... cuiae Dandea, încercuit deodată
de-un şuvoiu de gânduri indiferente,
şi-şi continuă drumul în jurul ma
S A N T I . N E L A gaziei. Intunerecul şi singurătatea
TEODOR MURĂŞANU tulburate o clipă, cad în echilib
Caporalul, un ciot de om cu faţa oară el trebue să treacă peste a- rul de mai înainte.
afumată, cu mustaţa rasă scurt, cu ceastă încercare, de frică şi de cu
capela trasă adânc pe urechi, cu tremur din viaţa fiecărui recrut. Numai departe, unde va la cazarmă,
doi ochi cari sclipesc înainte, ca Toate datorinţele şi răspundeiile bubuitura de armă a provocat o
două fire de jaratec, stă răzimat de sentinelă i-au fost tălmăcite şi nelinişte îngrijorătoare.
într’o rână şi repetă cine ştie pen răstălmăcite de dom’ căprar. Câtă Patrula de alarmă a fast pusă
tru a câtea oară : instrucţie a luat el în ziua aceea, imediat în m'şcare ...
— Sentinela nu dă voe nimănui e de-ajuns s’o spună bocancii lui Rezultatul anchetei se rezumă în
să se apropie. îndată ce ai obser dubiţi deabinelea delà căLâiu spre modul următor: „La o distanţă
vat pe cineva că-ţi vine în faţă, degetele picioarelor. de 200 de paşi de magazia
î îl somezi odată, a doua oară... — Lui Nicuiae Dandea nici odată cu explozibilele se găsia un
Nu s’a oprit? — C'anţ! — Tragi ! în viaţa lui nu i-s’a părut mai pu spin uriaş, care se clătia de vânt
Nicuiae Dandea încordat, ţeapăn stiu şi mai întunerec pe-afarâ, ca când într’o parte, când în alta.
ca o luminare de stearină înaintea în noaptea aceasta. Singur-singurel, Santinela, f.ind în buna credinţă că
caporalului, la fiecare vorbă a ace măsurând cu pasul aspiu. cadenţat se apropie un individ cu gânduri
stuia îşi isbeşte călcăieie bocanci namila de magazie, într’o linişte în- ascunse, somând reglementar şi ne
lor deodată cu degetele la cape ă : soăimântătoare, cel mai mic foşnet primind niciun răspuns, a tras.
— Trăiţi dom’ căprar!... ’nţeles eh ar din iarba uscată, îl face să P.umbul a lovit tulpina spinului,
dom’ căprar...! tresară In tat momentul îşi duce netezând o drept pela mij'oc. Spi
Noaptea următoare f ăcăul este repede mâna pe patul armei. Ii sunt nul s’a prăbuşit în întunerec..
aşezat, după toate formele regula proaspete î i memorie toate pove Dimineaţa la raport Nicuiae Dan-
mentului, de sentinelă la magazia ţele domnului căprar. Şi Nicuiae dca a fost bătut pe umăr de însuş
de explozibile situată la o bună Dandea, în sufletul lui curat, le colonelul, care i a justificat uzul
distanţă de marginile oraşului şi de simţeşte greutatea până în adâncuri armei, propunându 1 pentru deco
zidurile cazarmelor. Pentru întâia şi le urmează orbeşte. raţie.. ,
