Page 6 - 1925-02
P. 6
Pag. 22 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C O S 1 N Z E A N A - - - - - - - - - - 30-1. 1925
ODISEIA UNEI SĂSOAICE DIN HOMOROD
Este interesantă viaţa unei simple luat-o cu toate acestea la dânsul,- 1848, iar după înfrângerea unguri
fete de ţăran sas din Homorodul ca profesoară la cele două fetiţe ale lor la Şiria în 1849 a fugit la Bucu
Oltului, care duce o viaţă plină de lui. (Omer Paşa mai avea şi alte reşti. Aici a cunoscut pe Ana şi a
peripeţii şi moare la o vârstă înain soţii). luat-o în căsătorie. Din Bucureşti
tată ca baroneasă franceză, într’un Când Ana a ajuns la confirmare tânăra pereche a plecat în Franţa,
pompos castel din sudul Franţei. Omer Paşa s’a prezentat înaintea unde şi-a cumpărat o moşie, aşe-
In cele ce urmează descriem pe preotului reformat din Bucureşti şi zându-se definitiv acolo.
scurt aventurile acestei săsoaice. i-a cerut, să fie imediat cununat cu Din aceasta nouă căsătorie Ana
In satul Homorod de lângă Olt, a avut doi copii: un băiat şi o fată,
judeţul Târnava Mică trăia pela cari s’au naturalizat şi au crescut
începutul secolului trecut un ţăran, ca francezi.
cu numele George Simonis om cu Baroneasa Ana de Braunecker nu
o familie destul de număroasă. Cel şi-a uitat niciodată de rudeniile ei
mai mic dintre copii s’a născut la din Homorod, cu cari a intreţinut
17 Nov. 1832, primind din botez legături toaţă viaţa şi cărora le tri
numele de Ana. metea foarte adeseori din compo
Bătrânul Simonis avea multă a - ziţiile sale.
tracţie cătră muzică, lucru, care de Nu arareori saşii din Homorod
altcum se observa destul de des în jucau valsuri după compoziţia baro-
societatea ţăranilor saşi. Talentul nesei Ana, fiica ţăranului Simonis.
bătrânului l’au moştenit aproape toţi Baroneasa Ana Braunecker care a
copiii. In deosebi feciorul cel mai daschis ochii într’un leagăn atât de
mare a ajuns de o rară dibăcie pe modest în satul de pe malul Oltului,
terenul muzical, aşa că în scurtă a murit înainte cu zece ani la adânci
vreme a fost angajat ca instructor BARONESA ANA BRAUNECKER bătrâneţe în saloanele unui somptuos
pentru pian la familiile mai de castel din Sudul Franţei.
seamă din Braşov. Viaţa ei este destul de interesantă
dânsa, promiţându-i că o va lăsa
Mai târziu feciorul lui Simonis să-şi păstreze religia reformată. pentru a fi descrisă aci.
a trecut în ţară la Bucureşti, unde Şi astfel Ana Simonis fiica ţăra
a fost foarte bine primit de familiile nului din Homorod * junse soţia ce
boierilor de pe atunci şi apreciat lui mai puternic om de pe atunci IN SERILE DE MAIU
pentru seratele sale muzicale. din Bucureşti. In aceasta calitate a AUREL POP
George Simonis, — aşa-1 chema, venit în 1850 la casa părintească,
şi pe fecior — a dus cu el la Bu însoţită de o număroasă suită şi In serile acestea cu-atâta feerie.
cureşti şi pe sora cea mai mică aducând bogate daruri părinţilor, Când mii şi mii de stele alunecă pe
Ana, pentru a uşura oareşcum po cari plângeau de bucurie. [cer,
vara părintelui de acasă. Când luna ’şi varsă 'n valuri văpaia
După câtăva vreme şi-a dus şi
Ana încă avea îndeletniciri muzi părinţii la Bucureşti. Una dintre su [arginţie
cale şi era atractivă mai ales prin rori a avut şi ea noroc şi a luat Şi frunza aren tremur doar vrajă
deşteptăciunea ei şi prin trăsăturile în căsătorie pe medicul de casă al [şi mister.
regulate ale feţei. Paşei, iar alta pe consulul italian
Se întâmplă, că înti’o seară să Baselli. Când liniştea divină îşi tinde-a ei aripă
asiste la un concert dat de fratele Din căsătoria Anei cu Omer Paşa Şi firea obosită îşi doarme somnul
[greu,
ei la familia unui boier şi guverna s’a născut un băiat, care era bucuria
torul militar a Bucureştilor, atot cea mai mare a fericiţilor părinţi. Aş vreă să-mi fii aproape, să
puternicul Omer Paşa. Acest gene Băiatul însă n'a avut noroc să tră Istrăjueşti o clipă
ral turc îşi trăgea originea din iască. La o preumblare cu trăsura Singurătatea tristă a sufletului meu.
Croaţia, dar în 1828 a dezertat din caii s’au speriat, — trăsura s’a răs #>
armata austriacă pentru credinţele turnat şi copilul a suferit mai multe
salejnaţionale şi a trecut la Turci, contusiuni grele în urma cărora şi-a SURÂSUL TĂU
unde a îmbrăţişat legea Islamului. dat sfârşitul. Moartea copilului a D. SCURTU
A murit în 1871 ca generalissim răcit legăturile de dragoste între
al armatei turceşti. cei doi soţi şi nu peste multă vreme Surâsul tău a fost grăunte
Şi cum zic marele şi puternicul Omer Paşa a divorţat de Ana. Tur Sădit în inima-mi pustie...
Omer Paşa era şi el de faţă la con cul a lăsat însă soţiei divorţate o Şi-apoi sărutul tău pe frunte,
certul Iui Simonis, şi observând în rentă viageră bogată, pentru a duce Pe ochii ’nchişi, pe-obraji, pe gură
asistenţă pe tânăra Ana, s’a îndră un trai liniştit şi fără griji. a fost a soarelui căldură
gostit de dânsa'şi voia să o ia în Norocul însă a urmărit-o din nou, Ce l-a făcut curând să ’nvie!
căsătorie. Ana era însă prea tânără, căci peste câtăva vreme de singură Şoptirea-ţi dulce azi suspină
nici nu era confirmată (Saşii au tate s’a măritat cu tânărul baron Mângâietor din floare'n floare,
serbătoarea confirmării fetelor la austriac Braunecker, care a luptat Ca un zefir într’o grădină
vârsta de 16 ani.) Omer Paşa a alături de ungurijn revoluţia! dela Scăldată de parfum şi soaref
