Page 2 - 1925-3-4

Pag. 34 — C o S I N ^ B a N Â 15/28-11. 1925

LA MOARTEA UNEI GAZETE ROMÂNEŞTI

DE ALEXANDRU HODOŞ
A încetat din viaţă înfrăţirea, care nu e românescă nici ca trăind numai din îmbucurătoa-
ziarul din Cluj al partidului li­ limbă, nici ca tradiţie, nici ca rea dorinţă de a se lumina a
beral. De zece zile credincioşii simţăminte, — aparţine acestui satelor noastre. Zeci de gazete
* săi cetitori, mulţi puţini câţi e- pământ, şi dreptul ei de a trăi săptămânale, cu mii şi mii de
1
rau, o cer zadarnic pe la colţuri printre noi nu i-1 poate tăgădui abonaţ , apar în diferite colţuri
de stradă şi prin gările de pro­ nimeni. Dar, din punct de ve­ ale Ardealului, răspunzând unei
vincie. Decesul nu s'a întâmplat dere naţional, această stare de nevoi reale, şi mărturisind un
fără îndelungate prevestiri, în lucruri constituie o veche ne­ grad de cultură cu care trebuie
chip de sincopă tipografică. Câ­ dreptate a trecutului. Activitatea să ne mândrim. Intelect ;alii noş­
ţiva mai nădăjduiesc încă şi financiară a oraşelor din Ardeal, tri dela oraş nu le cunosc şi,
acum, că nefericitul organ gu­ negoţul cel mare caşi cel mic, bineînţeles, nu le citesc. N’am
vernamental va renaşte, ca pa­ industria din fabrici caşi pro­ să uit, figura pe care a făcut-o
sărea Fenix, din propria ei ducţia micului meşteşugar, în­ deunăzi un excelent profesor
cenuşe. Noi nu mai credem în deletnicirile libere apoi, advo­ universitar ardelean, pe de­
Mitolog e. Astfel, învierea chiar, catura, medicina, ingineria, toate asupra şi om politic de frunte,
ar fi vremelnică... mai poartă încă pecetea supre­ când a aflat, că nu mai departe
Adversarii, fireşte, se vor bu­ maţiei de ieri, impuse cu forţa decât în acest Cluj, în care lo­
cura. Nu va fi greu, pentru fo­ stăpânirei. cuieşte şi dânsul, apare de doi
ile opoziţiei, să tragă din acest Toate acestea, veţi răspunde ani o gazetă pentru popor, cu
trist eveniment diferite concluzii dumneavoastră, sunt fapte prea aproape cinci mii de abonaţi,
înţepătoare despre lipsa de po­ cunoscute. In ce legătură stau despre care nu auzise nici­
pularitate a partidului liberal în însă, ele, cu criza presei româ­ odată...
Ardeal. O asemenea argumen­ neşti din Ardeal? Ei bine, ce să facem atunci?
tare duce la un succes ieftin. Foarte simplu. Gazetele zil­ Populaţ'a românească a oraşe-
Fenomenul e însă îngrijitor; nice 4răiesc şi sunt susţinute 4ot^ ardeleneşti va fi sortită să
prin prisma lui suntem siliţi să din interesul pe care ele îl deş­ rămână mai departe fără o presă
contemplăm o rană vie în trupul teaptă în această lume orăşe­ a ei? Iată, că ajungem din nou,
clasei noastre intelectuale. Ni se nească. In publicitatea lor se sfârşind aceste constatări, la
va îngădui, deci, să cercetăm oglindeşte nivelul afacerilor co­ dispariţia Infrăţirei şi a celor­
puţin geneza răului. merciale. Serviciul lor de ştiri lalte victime care au precedat o.
Să începem, mai întâi, cu corăspunde unei simţite curio­ Ar trebui să desnădăjduim. S’ar
ceeace se datoreşte împrejură­ zităţi publice. Numărul de exem­ părea că mergem din rău în
rilor. Va fi vreme să cântărim plare pe care ele îl răspândesc mai rău. Acum patru ani apă­
şi vina oamenilor. Inferioritatea într’un cerc larg de cetăţeni, re­ reau la Cluj patru gazete coti-
vădită a presei zilnice româneşti prezintă o clientelă sigură de diane. Astăzi a mai rămas una
;
de aci, faţă de aceeaş presă mi­ cetitori. Iată pentruce, ex stă o singură, Patria, pe care, cu sa­
noritară, ni se arată nouă ca un presă zilnică maghiară destul crificii mari, o întreţine partidul
reflex firesc al inegalităţii etnice de putern că, în Ardeal, dar nu naţ onal. Desigur, nu vom re­
din oraşele ardelene. In Ardeal, poate trei decât cu mari sfor­ zolva noi acum, în câteva rân­
oraşele nu sunt ale noastre, sunt ţări o presă zilnică românească. duri, o problemă atât de seri­
ale altora. Fireşte, d. Brănişteanu Aceasta din urmă nu e spriji­ oasă. Totuş, ne întrebăm în
dela Adevărul va zice, că lo­ nită nici de o putere economică treacăt, cu gândul mărturisit de
cuitorii lor sunt tot cetăţeni naţională, căci ea lipseşte, nici a relua cândva această temă:
ai României, şi ne va mustra de o clasă numeroasă de inte­ oare ar refuză opinia publică
încâodată pentru concepţia îna­ lectuali, căci ea acum se în- ardelenească o foaie zilnică a
poiată de care dăm dovadă, chiagă. Rămânem, prin urmare, ei, în care să se facă mai pu­
atunci când întrebăm despre cu foile noastre pentru popor, ţină politică de partid, dar care
„naţionalitatea“ acestor lo ruitori cari sunt, într’adevăr, mai pre­ să oglindească năzuinţele viefei
şi când constatăm că sunt „stră­ sus de orice comparaţie. Admi­ naţionale a oraşelor noastre?
ini“. Din punct de vedere al rabila noastră ţărănime ardelea­ Şi n’ar fi în stare s’o susţie?
drepturilor politice, n’avem ce nă susţine o presă poporală O simplă reflex e fugară, la
spune, această populaţie, — viguroasă, cu o existenţă sigură, moartea unei gazete româneşti...