Page 3 - 1925-08
P. 3
30—IV. 1925-------------------------------------------- C O S 1 N Z E A N A — Pag. 107
DIN TURNEUL LUI 2. BÂRSAN
0 REPREZENTAŢIE CU URMĂRI DEZASTRUOASE PENTRU... ARTĂ
de I. AGÂRBICEANU
Z^haria Bârsan jucase la Abrud, telectuali se aprinseseră într’o discuţie La sfârşit biruiră cei din urmă cu
cu pr.lejul unuia din turneele sale care avea tot un scop... artistic şi înţelegerea făcută gata: grupul prim
prin Ardeal. Asistenţa însufleţită, naţional : să-l hotărască pe Z. Bâr cum intra întreg într’o căruţă, să se
între care mulţi intelectuali ai sa san să vină pentru o reprezentaţie repeadă pe ziua reprezentaţiei în
telor din jur, s’a aşezat la tradiţio şi într’un sat frumos din vecinătate.' \satul cel care asigura reuşita rep
nala „masă comună", dela care nu Unii erau de părere că nu se cade 1 rezentaţiei.
»
Z *
putea să lipsească Dar socoteala se
toastele şi cân- făcuse fără crâş-
t cile. In vremile mar. Ascultam şi
cu moravuri pa nu credeam să-l
triarhale din na- poată îndupleca
inte de războiu, pe Bârsan să-şi
puţini erau inte pierdă o zi ori
lectualii noştri două din turneu.
obicinuiţi să ci Timpu-i era mă
neze pela un surat. Plecai în
N
sprezece seara. Şi acelaşi sat îna
cu piilejul fes inte de-a şti da
tivalurilor cinau că vom avea o
oamenii acasă, de reprezentaţie.
cu bună vreme, Şi am avut, în
dacă erau din crângul cel mai
oraş, iar cei din puternic din cele
provincie la gaz şapte ale comunei.
Dna Olimpia şi Dl Zaharie Bârsan în turneu pr.n Ardeal.
dele unde tră Ţăranii au rămas
geau, la mici ospătării cari aveau să-i facă o astfel de propunere: încântaţi. Dar asupra producţiilor
curţi largi cu adăpost pentru cai şi teatrul lui nu e pentru sate, artistice băştinaşe reprezentaţia a
căruţe. e pentru pătura cultă. Ţăranii avut urmări grele.
nu ar înţelege un joc aşa de sub
Aşa că „masa comună“ după Cu prilejul serbâtorilor mari, ca
festival, se aranja mai mult de dra ţire, Alţii, din potrivă, argumentau în atâtea alte sate ardeleneşti în ul
gul petrecerii împreună, a cânte- că una din comediile repertoriului timul deceniu înainte de unire, or-
s’ar potrivi foarte bine şi la sate,
cilor naţionale, şi a toastelor inevi genizarn şi noi producţii teatrale.
că ţăranii, — mai ales ţăranii des-
tabile, ori ce calitate ar fi avut La vr’o două făcui pe sufierul, la a
gheţaţi din satul acela, ar şti apre
vinul. treia am ajuns autorul pisei ce se
cia jocul artiştilor.
Conversaţia era foarte animată. Împărţirea în două tabere avea un juca: trebuia una pentru câte per
avea un
Jocul tinerilor artişti lăsase o pu singur motiv: fie care din cele soane aveam, şi nu găsirăm piesă
:lejiauă
ternică impresie în suflete şi nu se grupuri de intelectuali ar fi v potrivită. Şi, între diletanţii noştri
mai terminau comentariile elogioase. erau două domnişoare care jucau
aibă pe Z. Bârsan oaspe pe-o
In satisfacţia care lumina din toate în satul lor. Să incirţeze aşa H destul de bine.
feţele, se reflecta şi o duioasă mân După reprezentaţia dată de trupa
canie românească, în toată libertatea,
drie naţională. Cred că aceasta din lui Z. Bârsan domnişoarele nu mai
la o margine de crâng. Cei cari erau
urmă insenina îndeosebi suf.etele, putură fi convinse să joace. Şi, re
împotriva reprezentaţiei Ia sate, erau
şi era izvorul bucuriei generale, ca prezentaţiile ce s’au mai dat, au fost
dintr’o comună mai slăbuţă unde
şi a dorinţei de petrecere, care se într’adevăr n’ar fi reuşit o reprezen susţinute de diletanţi şi diletante de
accentua cu cât se deşertau pa taţie a trupei lui Z. Bârsan. Ceilalţi mâna a doua ...
harele.
toţi, din satul cel mare şi cu ţărani
Intr’un colţ la o masă, câţiva in desgheţaţi.
