Page 6 - 1925-08
P. 6

Pag. 110                                 C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A                         30—IV. 1925



               D    U     P    Ă        U    N        S    F    E    R     T       D    E       V    E     A    C

                                                          - Z. BÂRSAN -

                                                        d© AL.  C    I  U  R  A

                 In  revistele  noastre  vechi  afli   tului,  că  se  va  ridica  odată  clipa  cea  sfântă  şi  mare,  în
               indicaţii   asupra   începuturilor  de  acolo  şi  va  lua  trup  sălăş-  fruntea  Teatrului  Naţional  din
               nebuloase  a  mişcărei  teatrale    luindu-se între noi.                Cluj.
               din Ardeal.                                                                Lumea  românească  îl  sărbă­
                 N’am  ajuns  să  asist  la  re­                                       toreşte,  din  prilejul  unui  sfert
               prezentaţiile  pornite  din  Blaj,                                      de  veac  pentru  munca  drama­
               cu câţiva seminarişti amatori.        Zaharie  Bârsanu,  are  subt      tică  ce  a  săvârşit-o,  şi  ale  cărei
                  Cea dintâiu reprezentaţie tea-   acest   raport   teatral,   meritul   roade  se  evidenţiază  tot  mai
                                                   unui precursor.                     mult.
                                                      Reprezentaţiile  noastre  pro­
                                                   vinciale,  cu  amatori  cari  întot­
                                                   deauna  se  dovedeau  „adevăraţi
                                                   artişti“,  (a  se  ceti  volumele
                                                                                          Ce  să-i  dorim  no^,  tovarăşii
                                                   uitate  ale  dlui  Virgil  Oniţ'u)  nu   lui  de  idei,  în  aceasta  zi  de
                                                   mai  satisfăceau  aşteptările  pu­
                                                   blicului. O dorinţă după o atmos­   sărbătoare culturală ?
                                                   feră  mai  avansată,  se  accentua     Zile  îndelungate,  bine  înţeles,
                                                   tot  mai  mult.  Lumea  dela  noi    şi  o  cât  mai  rodnică  manifestare
                                                   citea  mai  intens;  văzuse  chiar  pe terenul literaturei dramatice.
                                                   reprezentaţii  la  teatrul  naţional   Autorul   „Trandafirilor   roşii“,
                                                    din  Bucureşti,  şi  în  alte  centre,   mai  are  încă  îndatoriri,  subt
                                                    şi  nu  se  mai  îndestula  cu  piese   acest  raport,  şi  nu  ne  îndoim
                                                    dulcege  şi  slabe,  jucate  de     că  va  răspunde  chemării  ce
                                                    oameni  lipsiţi  de  orice  orientare   i-se  adresează  prin  aceste  rân­
                                                    artistică.                          duri.
                                                      Acesta  era  terenul  indicat
                                                    pentru  activitatea  atât  de  mă­
                                                    noasă a lui Z. Bârsan.
                                                       „Luceafărul“   depăşise   deja
                                                    frontiera   literară   dela   vama
                                                    Predeal;  Z.  Bârsan,  cu  toată
                            MACBETH                 censura  draconică  ungurească,
                                                    reuşea  să  dea  reprezentaţii  în
                trală  am  văzut  o  cu  trupa  fiecare  an  prin  principalele  cen­
                Petculescu,  din  vechiul  regat.  tre  româneşti  din  Ardeal,  turnee
                Să  fi  tot  fi  avut  6—7  ani  pe  artistice,  cari  stârneau  un  entu­
                atunci,  dar  nu  voiu  uita  nicio­  ziasm indescriptibil.
                dată  emoţia  ce  m'a  cuprins,       Pe  cărarea  deschisă  de  el,
                într’o  piesă  naţională  de  ocaz e,   au  venit  şi  alte  trupe  de  seamă,
                                              :
                în  care  Românii  ieşiau  biruitori   ca  trupa  Antonescu,  iar  la  ser­
                asupra   Turcilor,   la   Plevna.   bările  din  Blaj  şi  din  SiLiu,
               Toată  lumea  s’a  ridicat,  şi  a-   am  avut  deliciul  să  asculţi  m
                plauda  într’un  delirant  entu­   toate  somităţile  dramatice  de
                ziasm.  Aplauzele  —  am  înţeles,   dincolo de Munţi.
                mai  târziu  —  nu  erau  adresate
                numai  actorilor,  ci  unei  idei,
               care pe atunci dormita în leagăn,
               şi  nimeni  nu  gândea,  decât  i  Acesta  e  marele  merit  al
               într’un tăinuit ungher a! sufle-fe  sărbătoritului, ridicându-1, în                    HAMLET
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11