Page 7 - 1925-08
P. 7
30—IV. 1925 C O S I N Z E A N A Pag. 111
R
U N B I R U I T O CÂTEVA NOTE BIOGRAFICE
- zaharia bârsan; —
de ALEXANDRU HODOŞ Despre viaţa şi activitatea săr
bătoritului director al Teatrului Na
Mulţi îşi vor depăna amintirile s’ar zice „subt auspiciile" Asociaţiei ţional din Ciuj au scris prieteni-t
lor cu prilejul jubileului dlui Zaha- dela Sibiu, lăcrimând cu patriotică şi foşti săi tovarăşi rânduri evoca
;
ria Bârsan, scormonind de subt ce îndu oşare la amintirea acelor fră toare şi adevărate. Câteva din întâm
nuşa vremei jarul încă fierbinte ţeşti reuniuni naţionale. plările pribegiei sale artistice le-a
al atâtor bucurii t'nereşti. Oricare Nu vor avea dreptate nici unii poVest t el însuşi, minunat, în Im-
dintre intelectualii mai de seamă ai nici alţii. D. Zaharia Bârsan este pres ile de teatru în Ardea*.
Ardealului, ajunşi acum în amiaza întemeietorul teatrului românesc din Mai sunt, cu toate acestea, şi
plină de soare a vitţu lor, va avea Ardeal, pentrucă a isbutit să reali unele amănunte mai puţin cunos
câte ceva de povestit despre bo zeze ceeace nici anch lozatul nostru cute. Noi dăm mai jos câteva note
gata risipă sufletească rămasă în „Fond de teatru“, îmbrobodit în biografice, tipărite în Luceafărul
urma călătorului de altădată, a că procese verbale inutile, nici vizitele dela Budapesta, pela 1903, crezând
rui rodnică pribegie a semănat atâ actorilor d n Regat, împiedicate că ele sunt cu deosebire interesante:
ţia ani de-arândul, de-alurgul târ sistematic de a trece Munţii, n’ar Domnul Zaharia Bârsan s’a năs
gurilor ardelene, boabe pline de fi fost în stare să facă. A ucis dile cut în noaptea de anul nou 1878
emoţie adevărată. Purtându-şi fără tantismul ! Cu o stăruinţă eroică, la Braşov. Peste un an împreună
astâmpăr, din loc în loc, mpotolita-i înfruntând cu voioşie lungile călă cu familia s’a mutat la Sân-Petru,
pasiune pentru scenă, d. Zaharia torii istovitoare şi isbind cu îndă un sat în apropierea Braşovului a-
Bârsan a încrestat pretutindeni în rătnicie în stânca de ghaţă a ne- şezat la poalele unei păduri frumoa
trecerea lu , pe răbcjul inimelor ro păsărei, d. Zaharie Bârsan a învins. se şi înconjurat de lunci întinse
;
mâneşti, aducerea aminte a unor Dela un drum la ceiălalt, pornind cari de multe-ori sunt zugrăvite în
seri neuitate. de dousprăzece ori în decurs de sch ţele lui publicate prin reviste şi
Cel puţin tot atâţia vor scoate la câţiva ani pe aceleaş căi cunoscute, zisre. Studiile şi le-a făcut la Bra
iveală, apoi, în cuvinte potrivite, a strâns în jurul său tot mai multă şov până în clasa a VII de liceu,
strălucitele daruri artistice ale săr simpatie, tat mai multă înţelegere, când chinuit de dorul de teatru şi
bătoritului de astăzi. Actor şi autor restabilind prestigiul talentului şi de unii profesori, cari nu-1 înţele
dramatic, poet şi director de teatru, purtând cu sine o imagine vie a celui geau, a plecat în ţară. Aici şi-a fă
talentul generos’ al dlui Zaharia mai nobil meşteşug actoricesc. cut bacalaureatul în timpul când
urma Conservatorul, pe care-1 ter
Bârsan a îmbrăcat forme mult’ple, îndeplinind această fecundă şi puri-
cucerind de timpuriu un loc sigur ficătoare misiune, d. Zaharia Bârsan mină cu un splendid succes în 1901,
în desfăşurarea vieţei noastre cul aluat asupra sa şi o pri ţ oasă operă luând premiul I la tragedie. După
turale din ultimele două decenii. de nivelare culturală, de înviorare terminarea Conservatorului a fost
Vom lăuda prin urmare cu toţii a energiilor noastre spirituale, abă angajat ca gag st la Teatrul Na
ţional, jucând roluri mai mici, în
încă odată, lirismul ca!d al poetului, tând asupra unui ochi de mare moartă
inspiraţia generoasă a autorului dra un val binefăcător de forţă crea acelaş timp a urmat facultatea de
matic, nobleţă de gest şi atitudini toare. Nu e numai o potrivire în filosof ie şi litere din Bucureşti.
a actorului, priceperea răbdătoare a tâmplătoare, faptul că turneele sale In:ă după terminarea anului 1 de
directorului de teatru. în Ardeal au coincidat cu o epocă Conservator, vara, artistul Nottara,
Elogii îndreptăţite se vor în- de reală înflorire a scenei româ care-1 iubea foarte mult, l-a luat
tâ ni de pretutindeni, şi niciunul neşti din România liberă. Era încă într’un turneu artistic de-o lună prin
dintre meritele dki Zaharia Bâr un sol încărcai de daruri al Bucu- Muntenia, cu care ocazie a ştiut să
san nu va fi dat uitării. De reşti'or de od nioară, de unde tot câştige deplina încredere a’profe
spre aceasta nu ne îndoim nicio mâi puteau să străbată prin vama sorului său, care se mândria cu
clipă. Totuş, aşezând alături de dela Predeal, gândurile frumoase, dânsul. Astă iarnă cu artista Agata
atâtea dovrzi de recunoaştere oma vorbele rostite cu mâestrie, şi nă Bârsescu a făcut un turneu de două
giul nostru sărbătoresc, am vrea să dejdile cele tainice în împlinirea luni prin toată ţara, jucând princi
stăruim şi asupra unui alt adevăr, vremei. .. palele roluri de bărbat alături de
pe care puţini îl vor lua, poate, în Astăzi, ocrotit în cuib statornic, celebra tragediană.
s?amă. Se va spune despre d. Za- teatrul românesc nu mai cerşeşte, Luceafărul adăuga, acum două
harie Bârsan, că este întemeietorul din Sătmarpânâ’n Săcele, o straşinâ zeci şi doi de ani, următoarele rân
teatrului român din Ardeal. Cea mai ospitjlierâ. înaintea lui stau des duri : — „Djpă Paşti a jucat la
mare parte dintre noi se vor gând , chise numai zări sen ne, şi toate Braşcv, când comitetul Societăţii
:
fără îndoială, la ziua în care autorul năzuinţele îi sunt adăpostite cu prie de teatru a avut ocazia să-l apre
„Trandafirilor Roşii“ a descins pe tenie în acest pământ al durerilor cieze. Astâ-zi, fiind bursier al aces
peronul gării din Cluj, într’o seară râsbunate. Numele dlui Zaharia tei societăţi, cu toţii privim cu
de iarnă, cu decretul Consiliului Bârsan va rămânea strâns legat de încredere la dânsul ca la viitorul
dirigent în b-zunar, pentru a des acest moment al eliberârei noastre apostol al Thaliei române din Un
cinde cea dintâi stagiune a Teatrului culturale, căci lui i-a fast dat să garia". Dorinţa aceasta s’a îndeplinit
Naţional din capitala Ardealului. culeagă rodul făgăduielilor nesigure mai mult decât erau nădejdile de-
Alţii îşi vor aminti de cine ştie ce ale începuturilor de-acum un sfert atunci. Bursierul dela 1903 e astăzi
reprezentaţie festivă, organizată cum de veac, directorul Teatrului Naţional,
