Page 9 - 1926-06
P. 9
7—11. 1926 C O S I N Z E A N A Pag. 59
întregime. înşirând toate aceste lu itor. îşi împlântă adânc rădăcinile in pă ocupări care-1 frământă în artico
cruri şi dând mereu vederi noui de mânt ca să poată urca mai sus spre cer, lele studii publicate în foiletonul
şi nu-şi închipuie nici o secundă că îna
metodă pentru cercetările viitoare, intea ei n’a existat nimic şi după ea se „Cuvântului“, dar cu o aplicare
dupăce şi-a exprimat dorinţa ca în va prăbuşi tot“. Expresia, în crezul dsale, specială asupra Banatului. D-sa
vederea acestor cercetări să fie sporit făţiş contra celui al dlui Minulescu, ia găseşte în Banat o acumulare a tu
fondul, deci şi veniturile destinate rolul de mijloc, nu de scop. turor elementelor de cultură etno
unei opere atât de necesare, dl Astfel, prin cele două scrisori, cetitorii grafică risipită în restul provinciilor
Bogdan Duică şi-a încheiat confe „Ideii Europene“ iau cunoştinţă şi de româneşti, o ghiftuire de podoabe
crezul literar al celor doi scriitori prefe
rinţa. raţi, şi se hotărăsc chiar pe baze de prin cu desfăşurare tot mai complicată
îndrumate în sensul arătat de, cipii de artă, cărora dintre ei să-şi trimi şi cu un neastâmpărat impuls de
dsa, cercetările de amănunte, a că- tă voturile. Pentru formalităţile premierii, continuă premenire. Ne amintim de
xor sumă ar deschide orizonturi noui cari ar cere ca în discuţie să nu se ame năzuinţa d-sale învederată discret
stece şi scriitorii... inculpaţi în această
în viaţa lui Eminescu, sunt de mult judecată literară, procedeul I. E. de-a în esseuri anterioare, de-a întrece
aşteptate pentru istoria noastră li cere crezul celor doi scriitori, poate că măcar prin indicaţii teoretice etapa
terară. Fie ca fondul, care din pietate n’o fi tocmai corect. Prin tonul în care e etnografiei literalizate.
pentru regretatul şi fecundul emi- scris, ar putea influenta chiar el, crezul, Postura culturei etnografice bă-
în judecata cerută pentru operă. Pentru
nescianist, poartă numele lui Ion fondul de principii însă, a celor două năţăneşti de reprezentanţă, a suge
Scurtu, — să aducă aceste cercetări curente literare în cari sunt integraţi dnii rat dlui L. Blaga locul unde sub
cât mai în grabă. Minulescu şi Rebreanu, gândul „Ideii Eu stratul nostru naţional este mai
* ropene“ a fost fără îndoială potrivit. Ro degajat şi mai uşor de vizitat. Criticei
dul de voturi îl aşteptăm curioşi.
Argumente... „Ideea Europeană“ despre * care o făcuse tendinţei de literali-
.a cărei concurs de premiu literar s’a vor zare a etnografiei i se adaugă astfel
bit într'un număr trecut al revistei noastre, Răsfoind... „Haina face pe om o lăture pozitivă.
voind să uşureze cititorilor săi alegerea sau omul face haina?“ Astăzi numai
între dnii Minulescu şi Rebreanu, le-a ştii care-i aici sâmburele sfătos, Dl L. Blaga remarcă o constatare
cerut acestora să-şi expună in câte-o întrezărit într’un moment de înţe cunoscută: „Niciuna din provinciile
scrisoare, crezul literar. Răspunsul celor româneşti nu are o cultură etno
doi... candidaţi la premiu l-a publicat lepciune mediocră şi care-i inver
apoi in numărul său din 1 Ianuarie. Aşa siunea maliţioasă? Technica face grafică anonimă populară mai di
cum l-a publicat însă, etichetat sub su revista“ sau „literatura face techni ferenţiată ca Banatul dar în acelaş
nătorul titlu de „Argumentele literaturii ca“ (de pildă „Integral“)? „Gândirea“ timpniciuna din provinciile româneşti
noastre de azi“, aduce par’că ceva din n’a dat relativ aşa de puţine perso
strigătele de concurenţă comercială dintr’un le avea pe amândouă cu deopotrivă
bâlciu provincial. Nefiind în intenţia celor strălucire şi totuşi s’a stins într’o nalităţi creatoare ca Banatul“.
-doi scriitori, scrisorile în cari îşi expun agonie bruscă fără alinare. De câ Dar constatarea a rămas simplă
crezul, au oare că totuşi ceva din această constatare, explicaţia acestui feno
a-eclămă. „Argumentele lui Liviu Rebrea teva ori s’a ridicat pe o rână cu o men a fost ocolită prin tangentă.
nu“ sau „Argumentele lui Ion Minultscu“, iluzie a întremării, recăzând apoi *
titlurile date de redacţie, oledează par’că iremediabil pe perna de coşciug.
pentru ademenirea voturilor. Pentru ace Nu vi se pare că literatura de- Cele zece porunci ale scriito
ste voturi se aduc doar „argumente". acum îşi strânge buzele şi le în rului. — Fiecare meserie şi fiecare
Trecând însă peste această mică ştren-
gărie redacţională, ideea o credem feri sângerează cu dinţii ei mărunţi şi manifestare de viaţă, materială sau
cită, nu atât pentru premiu cât mai ales albi, că păşeşte sfios ca o cadână, spirituală, pentru reuşită îşi are le
pentru crezul literar al celor două perso care intimidată apucă un colţ al gile ei naturale. Oamenii au mers
nalităţi fundamental deosebite, cari se şorţului şi-l frământă mecanic? — însă mai departe şi au cercat să
află pentru moment alături în cumpăna
Judecăţii publicului. Pentru dl Minulescu, Apare stingheră ca în revista tri- micşoreze numărul acestor legi une
„arta este individuală, iar manifestaţiile linguă de cultură Banatul pitită ori, iar alteori sistematizându-le au
artistice se judecă numai după noutatea după paravanul trandafiriu, prac impus ei înşişi legi noui. Religia,
sensibilităţii artistului. Materialul n’are tic şi atât de des uzitat: colabo arta, cismăria sau sportul îşi au
decât o importantă secundară. Subiectul
nici măcar atât. Existând numai posibi rarea cu minoritarii, apropierea fiecare legile lor pe cari dacă nu
lităţi personale de creaţii artistice variate, sufletească, sau cenuşăreasă cu „vi le observi nu poţi să te ridici nici
putinţa de-a prezenta frumosul sub o itor de aur“ ataşată ca un articol odată dincolo de linia onestei me
formă nouă, este singura scuză a celui de lux de alaiul paginilor de ar- diocrităţi. Cu literatura stăm tot aşa.
ce se încăpăţinează să reoete ce au mai
făcut şi alţii înaintea lui“. Astfel tiind, cheologie sau de economie înghe Ce sunt doar altceva decât legi
dsa ia poziţie în contra tradiţiei, căci ea suită în cifre de statistică. — Impresia impuse, multele sisteme de estetică
„nu crează decât copişti, papagali, sa pecetei trufaşe de pe copertă sau şi multele şcoli literare. O revistă
vanţi şi caligrafi“. Deci în artă, principa a figurilor dela sfârşit? franceză a avut ideea unei curioase
lul nu e ceea ce spui ci cum spui, şi eşti
artist în măsura în care spui altfel decât Totuşi toate, dar toate sunt justi anchete care să arate cam ce cred
toţi ceilalţi. ficate şi covârşite de frământarea scriitorii înşişi, despre condiţiile
Crezul dlui Rebreanu, bazat pe alte sufletelor adunate în jurul unei ţinte sine quibus non, ca să fii scriitor.
puncte de vedere, apare în întregime opus spre care s’a găsit în sfârşit o nouă Răspunsurile au dat ca rezultat ur
faţă de cel al dlui Minulescu. Pentru dsa
„scrisul nu este o jonglerie cu fraze, cărare (ori cât ar fi de întortochiată) mătorul decalog, pe care-1 publicăm
căci arta înseamnă creaţie de oameni şi de străbătut. ca titlul de curiositate. Ca să poţi fi
de viată. Creind oameni vii, cu viaţă pro Alegem apoi bobul curat şi auriu. scriitor anume, trebuie:
prie, scriitorul se apropie de misterul
eternităţii. Nu frumosul, o născocire ome Ne pocăim: un articol de L. Blaga, 1. Să ai talent sau geniu.
nească, interesează în artă, ci pulsaţia poezii de A. Cotruş şi desenuri 2. Să munceşti.
vieţii. Iar durabilitatea artei atârnă numai elegante în interior. 3. Să ai răbdare şi pcrsevej-anţă.
de cantitatea de viaţă veritabilă ce o Dl L. Blaga e în lucrările de 4. Să fi desgheţat.
cuprinde“. Arta fiind creaţie, trebue să-i
atribui şi o valoare etică. Faţă de tradi sondare a specificului naţional. O 5. Să te fereşti de succese pre
ţie, creaţia „e o verigă între trecut şi vi prelungire a aceleiaşi linii de pre mature.
