Page 7 - 1926-06
P. 7

7—IL 1926           —                       C0S1N   Z  E  A  N  A                         m a ssm  p . 5?
                                                                                                      ag
                                      ROYA                                    prinzând  în  cadrele  ei  aspectele
                                                                              unui  stil  de  viaţă  şi  de  gândire.
                                                                              Beaumarchais  n’a  făcut  altceva  de­
                                       CROMICA                                cât  să  topească  în  nepieritoare  ti­
                                                                              pare  de  artă,  pulsaţia  şi  aspiraţiile
                                                                              unei  epoci  întregi,  spunând  răspi­
                                  DRAMATICA                                   cat  dar  satiric  ceeace  fierbea  surd,
                                                                              ca  o  preVv  ştire  de  furtună,  în  at­
                                                                           >  mosfera întregei societăţi.
                                                                       y
                                           Tí  n               ‘»-g?»   x x     Dor  „Nunta  iui  Figaro,“  are  şi
                                                                              o  înaltă  valoare  artistică.  Fondului
                                                                              de  frământări  sociale  şi  de  viaţă
           g|NuntaJui Figaro comedie în cinci acte deZBeaumarchais, ";        autentică,  i  se  adaugă  o  formă  fru­
                                                                 1
                                                                              moasă  şi  originală.  Un  spirit  de
        Asupra ^Nunţii lui Figaro,“ jude­  principii  vitale.  Sub  influenţa  aces­  creatoare  genialitate  transpiră  din
      cata  publicului  clujan,  precum  şi  a  tor  idei,  prin  cercurile  aristocrate   toată  lunga  înşiruire  a  peripeţiilor,
      cronicarilor  teatrali,  s’a  împărţit  în  se  simţia  suflul  unei  îngăduitor  li­  iar  dialogul  curge  sprinten,  vioiu
      două.  De-o  parte  unii  pretenzivi  în   beralism  politic,  de-ocamdată  însă   şi  neobositor.  Ripostele  ingenioase
      ceeaca  priveşte  tehnica  modernă  a  numai în domeniul virtual al ideilor.   sar nervoase şi repezi, înpinse par’că
      teatrului,  neagă  valoarea  piesei  lui  Spiritul  vremii  se  pregătea  cu  paşi   de  neastâmpărate  resorturi  lăuntrice.
      Beaumarchais,  considerând-o  înve­  repezi  pentru  marele  eveniment  al   Fondul  adânc  omenesc,  iubirea  lui
      chită  şi  răsuflată;  de  altă  parte,  alţii   cărui  prolog  se  anunţase.  Suntem   Figaro pentru Suzanne, se desprinde
      mai  familiarizaţi  cu  mersul  curen­  doar  în  pragul  marei  revoluţii  fran­  viguros  din  mulţimea  scenelor  de
      telor  sociale  ale  vremii,  se  entusi-  ceze. Toate sentimentele aceste: po­  comedie  bufă  uneori  şi  de  situaţii
      asmează  în  faţa  satirei  aspre  a  litice,  sociale  şi  morale,  sădite  în  încurcate,  vârâte  în  acţiune  evident
      neastâmpăratului  Figaro,  satiră  care  inimi,  de  opera  enciclopedisţilor  şi   pentru mulţumirea galeriilor. Celeb­
      izbeşte  impertinentă  şi  necruţătoare  a  cugetătorilor,  mocneau  adânc  în   rul  monolog  al  lui  Figaro  din  act.
      în  nedreptăţile  unei  epoci  întregi.  conştiinţa  vremii  ca  un  jar  înăbuşit,  5,  în  care  dapână  în  amintire  fi­
      Vor  fi  având  dreptate,  în  parte,  şi  aşteptând  doar  momentul  când  să   rul  unei  vieţi  de  dureroase  îndâr­
      unii  şi  alţii.  In  raport  cu  gustul   isbucnească  într’o  furtunoasă  învâl-  jiri  şi  umiliri,  dar  prin  care  a  tre­
      modern  al  teatrului,  „Nunte  lui  Fi­  măşală de flăcări. Momentul s’a ivit   cut  biruitor  prin  genialitatea  sa,
      garo“  îşi  are  atât  părţile  bune  cât  la  întâia  reprezentaţie  publică  şi   bâtându-şi  joc  de  toată  lumea,  prin
      şi  cele  şubrede.  O  observare  atentă  permisă  a  „Nunţii  Iui  Figaro.“  In   conţinutul lui de tragedie suf etească,
      însă,  poate  oricând  scoate  în  relief  aplauzele  frenetice  ale  mulţimii,   emoţionează  şi încântă. Totuşi pen­
      omenescul  şi  eternul  din  ea,  pre­  ideile  revoluţ  onare  îmbrăţişate  de   tru  Beaumarchais,  iubirea  este  fon­
      cum  poate  elimina  ceeace  e  căutat,  Beaumarchais,  izbeau  din  plin  prin  dul  secundar  al  piesei,  fond  nece­
      banal şi superficial.               gura  lui  Figaro,  cu  o  satiră  veni­  sar  întrucât  legate  de  firul  acestui
        Ceace  nu  s’a  prea  observat  însă,   noasă,  în  întreagă  clădirea  socială   sentiment,  poate  aduce  pe  scenă  fi­
      sau  s’a  observat  prea  puţin  atunci   a vremii. Justiţia, biserica, diploma­  guri  din  toate  clasele  societăţii,  ca
      când  s’a  încercat  cântărirea  piesei,  ţia,  nobilimea,  etc,  etc.  desbrăcate   aici  apoi,  prin  gura  lui  Figaro  să-şi
      au  fost  ideile  şi  realităţile  sociale   de  haina  autorităţii,  sunt  prezentate   bată  joc  de  ele.  Pe  planul  întăiu
      din  cari  a  răsărit  ea,  asemeni  unei   în  „Nunta  lui  Figaro“  în  toată  put­  rămâne  această  satiră  socială,  rep­
      protuberanţe  care  să  exprime  clar   reda  lor  goliciune.  In  Figaro  se  re­  rezentând  însăşi  osatura  şi  punctul
      şi  în  teatru  sâmburele  în  creştere   voltă  geniul  din  popor,  dispreţuit  de  plecare  al  piesei.  De-aceea,  cei
      al  unui  nou  curent.  Suntem  —  să  şi  persecutat,  în  contra  nulităţilor  ce  caută  în  afară  de  aceasta  un  alt
      nu  uităm  acest  lucru  —  la  anul   din  clasa  stăpânitoare.  Şi  dacă  acest   fond,  sunt  nemulţumi^  de  ceeace
      1783,  când  după  multe  peripeţii  şi   geniu,  prin  forţa  împrejurărilor  nu   găsesc.  Iubirea,  ceva  general  ome­
      îndârjite  hărţueli  cu  oensura,  cu   poate  altceva,  izbeşte  amar,  cu  o   nesc  dar  în  care  fiecare  îndivid  are
      guvernul  şi  cu  regele  chiar,  Beau­  satiră  de  putere  hul  ganică  canali­  o  atitudine  a  sa,  a  furnizat  lui
      marchais  în  ciuda  tuturora  îşi  joacă   zată  printr’o  viclenie  de  vulpe,  în   Beaumarchais  o  minunată  prismă
      pe  ascuns  piesa,  în  salonul  unui   tot  ce  e  nedreptate.  Prin  Figaro,   prin care să-şi judece eroii.
      conte,  în  faţa  a  lor  300  persoane  poporul  începe  să-şi  sirntă  puterile   Mijloacele  scenice  ale  lui  Beau­
      —  toate  dela  curtea  regală.  Pe   şi  să  murmure.  Mai  târziu  marele   marchais  sunt  şi  ele  în  notă  faţă
      această  vreme,  ideile  dornic  răs­  romantic,  V.  Hugo,  prin  al  său  Ruy   de întenţiile fondului. Dacă în unele
      pândite  în  opere  avântate  sau  în   Blas,  —  dându-i  astfel  valoare  de   locuri  abundă  elementele  de  farsă,
      saloane,  ale  enciclopediştilor,  cari   simbol — va ridică geniul din popor   cam  răsuflate  pentru  gustul  de  as­
      înfierau  cu  putere  nedreptăţile  so­  la  loc  de  frunte,  din  simplu  lacheu   tăzi,  dialogul  sătăreţ  şi  viu,  epig­
      ciale  cu  tot  cortegiul  lor  de  privi­  fâcăndu-1  primministru  In  această   rama  şi  satira  pătimaşe  însă  spiri­
      legii  şi  privilegiaţi  de-o  parte,  iar   lumină,  înmugurirea  romantismului   tuală,  le  recompensează  îmbelşugat.
      de-altă  parte  cu  mulţimea  fără  nu­  în  „Nunta  lui  Figaro“  apare  evi­  Verva  şi  humorul  muşcător, par to­
      măr  a  celor  nedreptăţ  ţi,  prin  adân­  dentă.                     tuşi  a  fi  calculate  în  vederea  efec­
      cul  lor  omenesc  şi  prin  patetismul   Judecată  şi  numai  din  acest  punct  tului  scenic.  —  „Nunta  lui  Figaro,“
      cu  care  erau  spuse,  au  prins  rădă­  de  vedere,  al  sensului  ei  politic,  în  care  un  ştrengar  îndrăgostit
      cini  şi  în  conştiinţa  nobilimii.  Ast­  piesa  lui  Beaumarchais,  înseamnă   munceşte  din  răsputeri  cu  toată
      fel germenele de distrugere al aces­  o  piatră  de  hotar  pentru  teatru.  Ea  îngeniositatea  sa  să-şi  apere  iubirea
      tei clase, s’a încuibat în însăşi fiinţa  rezumă  în  miezul  ei  o  epocă,  fiind   logodnicii  sale  înpolriva  dorinţelor
      ei, începând lupta cu propriile-i  seismograful  spiritului  vremii,  cu-  stăpânului său, astfel privită, pe
   2   3   4   5   6   7   8   9   10