Page 7 - 1926-06

7—IL 1926 — C0S1N Z E A N A m a ssm p . 5?
ag
ROYA prinzând în cadrele ei aspectele
unui stil de viaţă şi de gândire.
Beaumarchais n’a făcut altceva de­
CROMICA cât să topească în nepieritoare ti­
pare de artă, pulsaţia şi aspiraţiile
unei epoci întregi, spunând răspi­
DRAMATICA cat dar satiric ceeace fierbea surd,
ca o preVv ştire de furtună, în at­
> mosfera întregei societăţi.
y
Tí n ‘»-g?» x x Dor „Nunta iui Figaro,“ are şi
o înaltă valoare artistică. Fondului
de frământări sociale şi de viaţă
g|NuntaJui Figaro comedie în cinci acte deZBeaumarchais, "; autentică, i se adaugă o formă fru­
1
moasă şi originală. Un spirit de
Asupra ^Nunţii lui Figaro,“ jude­ principii vitale. Sub influenţa aces­ creatoare genialitate transpiră din
cata publicului clujan, precum şi a tor idei, prin cercurile aristocrate toată lunga înşiruire a peripeţiilor,
cronicarilor teatrali, s’a împărţit în se simţia suflul unei îngăduitor li­ iar dialogul curge sprinten, vioiu
două. De-o parte unii pretenzivi în beralism politic, de-ocamdată însă şi neobositor. Ripostele ingenioase
ceeaca priveşte tehnica modernă a numai în domeniul virtual al ideilor. sar nervoase şi repezi, înpinse par’că
teatrului, neagă valoarea piesei lui Spiritul vremii se pregătea cu paşi de neastâmpărate resorturi lăuntrice.
Beaumarchais, considerând-o înve­ repezi pentru marele eveniment al Fondul adânc omenesc, iubirea lui
chită şi răsuflată; de altă parte, alţii cărui prolog se anunţase. Suntem Figaro pentru Suzanne, se desprinde
mai familiarizaţi cu mersul curen­ doar în pragul marei revoluţii fran­ viguros din mulţimea scenelor de
telor sociale ale vremii, se entusi- ceze. Toate sentimentele aceste: po­ comedie bufă uneori şi de situaţii
asmează în faţa satirei aspre a litice, sociale şi morale, sădite în încurcate, vârâte în acţiune evident
neastâmpăratului Figaro, satiră care inimi, de opera enciclopedisţilor şi pentru mulţumirea galeriilor. Celeb­
izbeşte impertinentă şi necruţătoare a cugetătorilor, mocneau adânc în rul monolog al lui Figaro din act.
în nedreptăţile unei epoci întregi. conştiinţa vremii ca un jar înăbuşit, 5, în care dapână în amintire fi­
Vor fi având dreptate, în parte, şi aşteptând doar momentul când să rul unei vieţi de dureroase îndâr­
unii şi alţii. In raport cu gustul isbucnească într’o furtunoasă învâl- jiri şi umiliri, dar prin care a tre­
modern al teatrului, „Nunte lui Fi­ măşală de flăcări. Momentul s’a ivit cut biruitor prin genialitatea sa,
garo“ îşi are atât părţile bune cât la întâia reprezentaţie publică şi bâtându-şi joc de toată lumea, prin
şi cele şubrede. O observare atentă permisă a „Nunţii Iui Figaro.“ In conţinutul lui de tragedie suf etească,
însă, poate oricând scoate în relief aplauzele frenetice ale mulţimii, emoţionează şi încântă. Totuşi pen­
omenescul şi eternul din ea, pre­ ideile revoluţ onare îmbrăţişate de tru Beaumarchais, iubirea este fon­
cum poate elimina ceeace e căutat, Beaumarchais, izbeau din plin prin dul secundar al piesei, fond nece­
banal şi superficial. gura lui Figaro, cu o satiră veni­ sar întrucât legate de firul acestui
Ceace nu s’a prea observat însă, noasă, în întreagă clădirea socială sentiment, poate aduce pe scenă fi­
sau s’a observat prea puţin atunci a vremii. Justiţia, biserica, diploma­ guri din toate clasele societăţii, ca
când s’a încercat cântărirea piesei, ţia, nobilimea, etc, etc. desbrăcate aici apoi, prin gura lui Figaro să-şi
au fost ideile şi realităţile sociale de haina autorităţii, sunt prezentate bată joc de ele. Pe planul întăiu
din cari a răsărit ea, asemeni unei în „Nunta lui Figaro“ în toată put­ rămâne această satiră socială, rep­
protuberanţe care să exprime clar reda lor goliciune. In Figaro se re­ rezentând însăşi osatura şi punctul
şi în teatru sâmburele în creştere voltă geniul din popor, dispreţuit de plecare al piesei. De-aceea, cei
al unui nou curent. Suntem — să şi persecutat, în contra nulităţilor ce caută în afară de aceasta un alt
nu uităm acest lucru — la anul din clasa stăpânitoare. Şi dacă acest fond, sunt nemulţumi^ de ceeace
1783, când după multe peripeţii şi geniu, prin forţa împrejurărilor nu găsesc. Iubirea, ceva general ome­
îndârjite hărţueli cu oensura, cu poate altceva, izbeşte amar, cu o nesc dar în care fiecare îndivid are
guvernul şi cu regele chiar, Beau­ satiră de putere hul ganică canali­ o atitudine a sa, a furnizat lui
marchais în ciuda tuturora îşi joacă zată printr’o viclenie de vulpe, în Beaumarchais o minunată prismă
pe ascuns piesa, în salonul unui tot ce e nedreptate. Prin Figaro, prin care să-şi judece eroii.
conte, în faţa a lor 300 persoane poporul începe să-şi sirntă puterile Mijloacele scenice ale lui Beau­
— toate dela curtea regală. Pe şi să murmure. Mai târziu marele marchais sunt şi ele în notă faţă
această vreme, ideile dornic răs­ romantic, V. Hugo, prin al său Ruy de întenţiile fondului. Dacă în unele
pândite în opere avântate sau în Blas, — dându-i astfel valoare de locuri abundă elementele de farsă,
saloane, ale enciclopediştilor, cari simbol — va ridică geniul din popor cam răsuflate pentru gustul de as­
înfierau cu putere nedreptăţile so­ la loc de frunte, din simplu lacheu tăzi, dialogul sătăreţ şi viu, epig­
ciale cu tot cortegiul lor de privi­ fâcăndu-1 primministru In această rama şi satira pătimaşe însă spiri­
legii şi privilegiaţi de-o parte, iar lumină, înmugurirea romantismului tuală, le recompensează îmbelşugat.
de-altă parte cu mulţimea fără nu­ în „Nunta lui Figaro“ apare evi­ Verva şi humorul muşcător, par to­
măr a celor nedreptăţ ţi, prin adân­ dentă. tuşi a fi calculate în vederea efec­
cul lor omenesc şi prin patetismul Judecată şi numai din acest punct tului scenic. — „Nunta lui Figaro,“
cu care erau spuse, au prins rădă­ de vedere, al sensului ei politic, în care un ştrengar îndrăgostit
cini şi în conştiinţa nobilimii. Ast­ piesa lui Beaumarchais, înseamnă munceşte din răsputeri cu toată
fel germenele de distrugere al aces­ o piatră de hotar pentru teatru. Ea îngeniositatea sa să-şi apere iubirea
tei clase, s’a încuibat în însăşi fiinţa rezumă în miezul ei o epocă, fiind logodnicii sale înpolriva dorinţelor
ei, începând lupta cu propriile-i seismograful spiritului vremii, cu- stăpânului său, astfel privită, pe