Page 8 - 1926-06
P. 8
Pag. 58 — C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - -........... ........... 7—II. 1926
lângă realizarea estetică şi ca o Degajată şi sprintenă, a împrimat tate se degaja din conferinţă). Cu
piesă care rezumă tendinţele unei jocului dsale un ritm rar şi săltă graiul sonor al beatei lumi apuse,
epoci, şi în care şi-au găsit o por reţ de cuceritoare veselie şi ţine- care-şi asvârle încă vâlva jăratecu
tiţă spre domeniul teatrului ideile reţe. Faţă de rolul reginei din Ruy lui său, încheie prin o comparaţie:
enciclopedisţilor, apare bogată în Blas, şi-a arătat în chip strălucit Prometheul înlănţuit pe stâncile
valoare. posibilităţile, atunci când e în ele Carpaţilpr, salvat din ghiarele hră
Montarea precum şi interpretarea mentul său. Cuvinte bune pentru păreţelor paseri de pradă, are să
au fost mai mult decât onorabile. j dcuI drei Cronvald. In notă dnii: păşească în viitorul larg deschis,
Figaro-ul dlui Şt. Braborescu a Dimitriu, Ştefănescu şi Vasiliu pre cinstit şi cu vrednicie.
avut mult din ceeace a turnat în cum şi dnele Nunuţa Hodoş şi Şte *
el geniul satiric al lui Şiaumar- fănescu Exagerat dl Ghibericon. Despre M. Eminescu. In cadrele
chais; mişcare vioaie, agerime de Baletul de sub conducerea dlui „Extenziunii universitare“ în săptă
mimică şi sublinieri de înţelesuri. Ligeti, şovăitor şi stângaciu. mânile trecute dl G. Bogdan-Duică
Totuşi, dicţiunea... vertig noasă Să nu uităm apoi că pentru repre cu cunoscuta-i competinţâ, a vorbit
uneori, n’a fost nici spre folosul zentarea lui Ruy-Blas şi Nunta lui despre Mihail Eminescu. Pornind
dsale şi nici spre-al publicului. Ia Figaro în timp atât de scurt, dlui dela faptul că ministerul cultelor a
sch’mb monologul din act. 5, a fost Zaharia Bârsan îi datorăm nu lauda instituit pe lângă universitatea noa
de-o rară intuiţie ps’hică şi execu — lucru atât de uşor — ci toată stră un fond, din al cărui venit de
ţie artistică. Suzanna dnei J. Po- recunoştinţă şi înţelegerea noastră. 2500 lei anual să se premieze lu
povici- Voina ocupă fără îndoiala un crări asupra vieţii şi operii lui Emi
loc de frunte între creaţiile dsale. Teofil Bugnariu. nescu, d-sa pe lângă câteva amă
nunte noi din viaţa poetului a stăruit
mai mult asupra faptului unde şi
cum să se facă aceste cercetări
Astfel conferinţa dsale a avut rostul,*
ca printre atâtea drumuri încurcate
de istoriografie literară, să-l arete
pe cel adevărat şi să deschidă noui
perspesctive cercetărilor eminescia-
niste. Dsa ne-a depănat pe dinainte
viaţa lui Eminescu până la epoGa
gazetăriei dela „Timpul“, arătând
C U L T U R A L E
soană e o personalitate. Personali golurile cari trebuesc umplute încă
Personalitatea morală în lite tatea e centrul de rezistenţă, e ini- şi insistând asupra faptului cum
ratura antică. Prima conferinţă de ţ ativa acţiunii, mai mult, e reac- s’ar putea umplea. Intâiu şi întâiu
după Crăciun a Extensiunii Uni ţiune; trebuie concepută dinamic. rasa celui mai mare poet al nostru
versitare — care îşi are noima nu D ntre cei vechi Horaţiu (care, în nu este îndeajuns de cercetată, şi
numai în provincie ci şi într’un treacăt, nu erâ vizat cu această cu toate că într’un articol din „Tim
centru universitar — a fost: Per „stea în frunte“) i-a scobit mai pul“, Eminescu însuşi afirmă că e
sonalitatea morală în literatura an energic trăsăturile esenţiale, în car român din neam în neam, unii cer
tică. a dlui V Bogrea. tea III, oda III. cetători l-au făcut polon, alţii cazac
Exhibiţiile, rare, ale acestui dis Totuş, conquistadorii personalită iar unii mai îndrasneţi, chiar turc.
tins clasicist, totdeauna au fost o ţii au fost G'ecii „eternii copii“. Asupra copilăriei şi timpului petre
sărbătoare. Verbul dsale sobru, spri (Cronolcgiceşte, poate şi ca impor cut la Cernăuţi, deşi avem date
jinit pe adjective sclipitoare, are tanţă, ei stau în frunte, nu Roma destul de multe, ele nu sunt coor
forţa farmecului: eleganţa expunerii nii; de ce au fost post puşi?). Pe donate şi îndeosebi nu-i cercetat
covârşeşte scheletul temei, pedan lângă Hesiod, Archilocos şi Sapho, ce-a rămas din acest timp în te
t
tismul inerent se estompează uizind Prometheu răsare ca un steiu pe zaurul sufletesc al poeziei sale.
comunicativitatea slobodă între ora stânca individualităţii. O fină ana Timpul petrecut prin Ardeal este şi
tor şi auditor. Cernerea amănunte liză a acestui mit a convins de tra el cercetat relativ destul de amă
lor, limpezimea sentimentelor — gicul personalităţii în luptă cu Su nunţit, se aşteaptă însă publicarea
căci dl Bogrea e şl poet! — reţin peri, cu zeii. in Republica Iui Pla- unei descrieri a lui Eminescu asu
tot timpul atenţia, atât de zburdal ton, dreptul, în luptă cu tiranul, e pra Crişanei, azi manuscris în pro
nică alteori, înlânţuindu-te şi prin din acelaş aluat, dar abstractizat. prietatea dlui V. Branisce. Sunt apoi
mimica contopită în fluxul spiritului. — La Romani: Cato Maior, prin neglijate în ceicetări, relaţiile prie
Excurz a în grădina cu statuile a sa implacabilă: „Caeterum cen- teneşti ale lui Eminescu. Archívele
personalităţilor o începe dela Emi- seo..“, apoi Cicero furnizează două lui Teofil Frâncu, Mirón Pompiliu
nescu (de unde începem noi, Ro piscuri svâcnite din practicismul sau ale societăţii culturale „Orien
mânii, deobiceiu), apoi expune pe contimporaneităţii. Seneca tot aşa. tul* din Bucureşti, în care Eminescu
Goethe „extraordinarul“, „ttanului“ O mireasmă subtilă de pesimism a fost membru, aşteaptă omul care
Napoleon. Fără a număra plictisi profund omenesc, ridicată din viaţa să le cerceteze amănunţit. Asemeni
toare definiţii psihologice ori filo privată a acestor doi din urmă, necunoscută este şi activitatea zia
sofice ale personalităţii, diferite plutea alături de încondeierile mo ristică a lui Eminescu, din care abia
conform .sistemelor“, introduce rale, cu care îi zugrăveâ. (De no 20% dacă e publicată în ediţiile...
printr’o negaţie în aleele senine ale tat că în tot timpul abia a pronun complecte. Chiar şi aceste 20% sunt
lumii antice: Personalitate poate fi ţat de vreo 3 4 ori cuvântul „mo cu omisiuni şi falsuri. Activitatea
orice persoană, dar nu oricare per- ral*, şi totuş o superioară morali dela „Curierul laşilor“ e uitată în
