Page 9 - 1926-08

21—II. 1926 C O S I N Z E A N A Pag. 81

viaţa mediocră şi apăsătoare de E puterea de rezistenţă a calităţi­ „Poveste de iarnă“ e aproape în
provincie. Eroul, un actor de trupă lor moştenite, îndărătnicia lor în întregime rodul acestei nesleite fan­
ambulantă, Haralamb Târcuş, se acomodarea cu noi forme de viaţă. tezii. Regele Siciliei, Leontes, la
svârcoleşte între lumina de falsă E neputinţa de fructificare a vietă­ curtea căruia stă ca oaspe fratele
strălucire a succesului său actori­ ţii, aruncată încă din floare, în pă­ său Polixenes, regele Boemiei, vă­
cesc şi între viaţa de superficială mânturi străine. zând prietenia soţiei sale Hermiona
intelectualitate, care-1 înconjoară. Stilul dlui Cezar Petrescu se des­ faţă de acesta, intră la bănuieli.
In „Povestire de iarnă“ recunoa­ făşoară rigid, sacadat, rece în apa­ După câtva timp în care împreju­
ştem pe „Fiul câmpurilor“ (Scriso­ renţă, plin însă de strălucire inte­ rările îi întăresc bănuelile, Leontes
rile unui răzeş, p. 135) desrădăci- rioară. Potenţarea expresiei nu e îşi alungă soţia, iar pe copila de
nat din mediul său natural, aruncat căutată prin înflorituri, prin com- curând născută o aruncă prin nişte
în mijlocul unei vieţi de paradă, de caraţii, ci ea se desprinde întreagă, curteni pe-un loc pustiu. O nobilă
unde „va dori şesurile natale, po­ amplă, din bogăţia cuvintelor, din delà curte, Paulina, spune că de
iana cu ascunse cuiburi şi ponoa- armonizarea frazelor. atâta durere regina a murit. Copila
rele desgolite de brumele toamnei“ Dlonis Popa a fost aflată de nişte păstori din
regatul iui Polixenes şi crescută de
ei. Şasesprezece ani curg astfel în
CRONICA DRAMATICĂ matca trecerii. Copila găsită de păs­
tori, acum Perdita, e o frumoasă
păstoriţă. Sub chip de tânăr păstor,
Poveste de iarnă, comedie 1 i 5 acte de W. Shakespeare.
se îndrăgeşte de ea, însuşi fiul lui
Reprezentarea lui „Ruy-Blas“ şi ori un caracter narativ în locul ce­ Polixenes, Florizel. Polixenes ne­
în urmă a „Nunţii lui F.garo* pe lui dramatic, şi o bună doză de voind să auză de această dragoste,
scena Naţionalului nostru a fost o didacticism care dacă odată a fost Florizel şi Perdita fug împreună cu
îndrăsneală cam riscată. Dacă cea potrivit, azi nu mai place pe scenă. Camlllo, un prieten al regelui, în
din urmă a însemnat un succes Teatrul lui Shakespeare larg în Sicilia. Lucrurile se încurcă. Soseşte
netăgăduit al stagiunei, prin inter­ desfăşurarea lui, întocmai ca viaţa, şi Polixenes care a urmărit pe fu­
pretarea fericită ce i s’a dat, cea furtunos şi măreţ, când vesel şi gari, dar se descopere că Perdita
dintâiu cu toată silinţa depusă de săltăreţ, când trist şi răscolitor de e fica regelui Siciliei, şi aşa se în-
talentul dlui Zaharia Bârsan sau adânci probleme sufleteşti, nu poate voeşte la căsătoria tinerilor. Bucuria
Neamtzu Ottonel,arămas totuşi doar fi caracterizat în cadrele unei fu­ ar fi deplină, dacă Leontes nu şl-ar
în pragul reuşitei. In aceeaşi linie gare cronici teatrale. ComplexUatea aminti de buna lui soţie pe care a
de lucru, direcţiunea teatrului a ţi­ şi multilateralitatea lui, cere o cer­ ucis-o prin gelozia sa. Paulina a-
nut apoi să ne prezinte încă o piesă cetare adâncă şi pe îndelete. Să ne tunci,într’o scenă de comedie bufă,
a repertoriului universal şi lângă amintim doar că numai asupra e- arată că regina trăieşte, şi i-o redă
numele lui Victor Hugo sau Beau- nigmaticului Hamlet s’au scris, fără regelui.
marchais, să mai adauge un nume a putea fi încă în întregime expli­ Începând astfel prin a fi tragică,
celebru. Alegerea a căzut pe Sha- cat — biblioteci întregi. Ceeace aduce „Povestea de iarnă* se sfârşeşte cu
kespeare din ale cărui piese s'a luat Shakespeare nou în teatru, e o deo­ bine, având în cadrele ei pe lângă
lunga „Poveste de iarnă“. Ori cât sebită putere de creaţie, dând viaţă scene de humor sănătos, şi mo­
am fi de optimişti, ceeace s’a rea-^ adevărată — care trăieşte în aceeaşi mente dramatice. Felul în care îşi
lizat însă ca spectacol cu „Povestea* vigoare şi azi, — tuturor persona­ prez’ntă Shakespeare în ea eroii,
de iarnă“, nu putem spune că a fost giilor sale, şi peste tot o îndrăs- prin naraţiunile altora, depărtându-i
un succes al stagiunei. După sfâr­ neaţă şi nestăvilită fantazie, care astfel de acţiune, şi unele mijloace,
şitul celor cinci acte lungi, împărţite aleargă suverană pretutindeni, în­ (ex: tirada Timpului) cari pe vremea
şi ele într’o mulţime de tablouri, frângând nu numai formulele îm­ aceea vor fi părut cu interes, dar
publicul a plecat desiluzionat. Se pietrite ale genurilor dramatice, ci acum sunt depărtate din miezul
aştepta o reprezentaţie mare, şi în însăşi legile de nepătruns ale firii. poeziei dramatice, cu toată bogata
locul ei în afară de câteva scene In „Macbeth“ pe lângă ciudatele comoară de fantazie şi limbaj poe­
puternice, am avut una cu vădite figuri ale vrăjitoarelor, apar fanto­ tic, au făcut din „Povestea de iarnă*
caractere de mediocritate. Dintre mele lui Banquo şi-a urmaşilor săi, 0 piesă, care acum nu prea impre­
cele peste treizeci de piese teatrale iar în „Hamlet“ vorbeşte şi apare în sionează. De-aceea alegerea ei ne-a
rămase în urma celui mai mare au­ văzul tuturora, spiritului regelui ucis. mirat.
tor dramatic al lumii, nu înţelegem In piesele lui Shakespeare vorbeşte Interpretarea dacă ar fi fost lip­
de ce s’a ales chiar „Povestea de Timpul, genurile dramatice se ames­ sită de prea multe lapsus-uri şi în­
lamă“, care e poate una dintre cele tecă din plin, împletind în miezul curcături penibile, ar fi fost poate
mai puţin reuşite comedii, scrisă la aceleiaşi acţiuni alături de-un dra­ onorabilă. Dacă desprindem jocul
1611 spre sfârşitul carierii de scrii­ matism tulburător, scene de-un hu­ dnei Olimpia Bârsan, al dlor Psatta
tor a lui Shakespeare. Dtfşi se vede mor irezistibil, iar locul acţiunii se şi Potcoavă şi eleganta siluetă a
din structura ei, că neistovitul geniu schimbă din act în act, uneori a- drei Cronvald am spus tot. Pe când
shakespearian e acela care toarnă runcându-şi cu o capricioasă fan­ dl Ghibericon stăruieşte să rămână
viaţă şi patimă clocotitoare în lunga tazie eroii, peste mări şi ţări. Im- acelaş răsfăţat al galeriilor, cu sal-
înşiruire a oamenilor cari se fră­ părţ'ndu-şi piesele în tablouri multe, 1 urile şi grimasele dsale, ceilalţi
mântă în jurul unei acţiuni drama­ Shakespeare poate astfel să anali­ interpreţi nizuindu-se să se achite
tice, că limba e plină de vervă ro­ zeze cât mai temeinic faptele eroilor onorabil de roluri, ne-au dat câteva
bustă şi de puternice figuri de stil, săi, prezentându-i în cât mai multe contururi de figuri palide.
totuşi se obsearyă în ea de multe aspecte ale vieţii lor, Teofll Bugnariu