Page 2 - 1926-10
P. 2

ANDl X.____________________________CLUJ, 7 MARTIE 1926                                   NUMĂRUL 10


           COSINZEANÀ




           R    E   V   I   S   T   Ă       L   I  T   E    R   A   R    Ă      S   Ă    P   T   Ă   M    Â   N    A   L   Ă


                    DIRECTOR:            * *            ABONAMENTUL:              *   *            BIROUL:
           SEBASTIAN BORNEMISA *                300 LEI ÎN ŢARA — 600 ÎN STREINATATE * PIAŢA CUZA VODĂ 16







                 A S P E C T E   V E C H                                   I   Ş I   N O              U     I



                                                     de I. AGÂRBICEANU


             In  mijlocul  atâtor  aspecte  nouă,   Nu  există  nicăiri  pe  lume  un  po­  straturile  aceste  etice  şi  fizice  ale
           pe  care  le-a  îmbrăcat,  delà  unire,  por de „ luptători “ Epitetul de glorie  conduitei noastre, au fost prea puţin
           vieaţa ardelenească, mulţi se întreabă  e  câştigat  pretutindenea  de  o  mână  luate  în  seamă.  Şi  ei  şi  noi  vedeam
           şi azi, nedumeriţi, de amândouă la­  de  oameni,  de  o  elită  intelectuală  ceea ce se desfăşoară la lumina zilei;
           turile  Carpaţilor:  Cum  ne-am  putut  şi  etică.  Dacă  decenii  sau  veacuri  ne  judecam  şi  ne  apreciam  noi  în­
           astfel  înşela?  Cei  de  dincoace  în  dearândul  un  popor  a  avut  norocul  şine, după fapta celor puţini dar buni,
           cunoaşterea de noi înşine, cei de din­  să poată răsări mereu din sânul său  integri,  şi  gata  de  jertfă  Şi  astfel,
           colo  în  aşteptările  puse  în  mântui-  astfel  de  minorităţi,  el  primeşte  în  în  pragul  unirii  am  ajuns  la  con­
           toarea putere regeneratoare a arde­  întregime  aureola  de  luptător  şi  de  cepţii şi convingeri exagerate, şi unii
           lenismului nostru?                  martir a celor puţini.              şi alţii, asupra valorii noastre proprii.
              Decepţia, dacă vom sta să ne gân­   Succesiunea neîntreruptă a sufle­  De-aici  decepţia  şi  pentru  unii  şi
           dim puţin, e în mare măsură, firească,  telor alese şi desinterésate, dă naştere,  pentru alţii.
           după  împlinirea  ori  cărui  scop  de  prin  tradiţie,  unei  concepţii  morale   Când porţile puterii, ale câştigului
           luptă,  a  ori  cărui  ideal.  Pentru  a-  şi  naţionale,  căreia  se  supun  cei   au fost descuiate pentru toată lumea,
            tingerea  lui,  sufletul  omenesc  are  mulţi, chiar când au instincte şi as­  s’a văzut marea năvală,  ca şi aceea
           nevoe  de  puteri  excepţionale,  şi  ele  piraţii  potrivnice,  se  supun  dintr'o   de pe scările măririlor sociale.
           nu purced din realităţile date, ci din  constrângere etică.               Asupra  unui  adevăr  trebue  să  ne
           credinţă  şi  nădejde,  din  vierea  care   Aceasta  şi-a  avut  meritele  ei  ne-   înţelegem  cu  toţii.  Ori  cât  ar  fi  de
           îmbracă în haină de sărbătoare, exa­  îndoioase  în  vieaţa  românească  de  profund  desechilibrul  moral  creiat
           gerează  înfrumuseţând  şi  perfecţio­  dincoace de Car păţi.           de războiu, dacă toţi am fi fost îna­
            nând  realitatea.  In  zbuciumul  luptei   Dar,  afară  de  aceasta  constrân­  inte  de  unire  vlăstare  sănătoase  ale
           pentru  realizarea  unui  ideal  sufletul   gere  etică,  mai  era  şi  una  de  ordin   unui popor de luptători intransigenţi,
            creşte chiar peste conştiinţa proprii­  material,  care  a  contribuit  la  cre-  multe  din  aspectele  de  azi  ale  vieţii
            lor slăbiciuni, şi noi înşine ne înşelăm   iarea  aureolei  de  popor  luptător  ardeleneşti  ar  fi  cu  neputirţâ.  Ele
            asupra puterilor din noi.           pentru  tofi  cei de dincoace de Car-  sunt  oferite  de  obiceiu  de  oameni
              In  orice  luptă  dusă  cu  izbândă  paţi, şi în consecinţă, la decepţia de  cari nu s’au format în România Mare.
           până  la  capăt,  am  putea  spune  că  după unire.                      Au  intrat  în  ea  formaţi  gata:  con­
            sunt  două  obiective:  unul,  cel  rea­  Subt regimul trecut uşile care duc   cepţie  de  vieaţă,  caracter,  educaţie,
            lizabil,  determinat  de  forţele  reale,   la  bunătăţile  pământeşti  oferite  de   totul era terminat. Şi e cu neputinţă,
            de  împrejurări  materiale,  care  e  şi   Statele  moderne,  erau  încuiate  cu   o  trecere  vertiginoasă  dela  un  pol
            atins ; şi al doilea, întrevăzut de pu­  zece lăcate pentru publicul românesc.   al vieţii la cel diametral opus.
            terile  crescute  ale  sufletului,  care,   E uşor să fii integru, cinstit, hotărât   Adevărul  acestei  constatări  se
            de  obiceiu  nu  se  realizează,  fiindcă  în  luptă,  când  n'ai  altceva  de  jăcut.   evidenţiază  prin  pildele  zilnice  ce
            el  e  de  ordin  etic,  şi  implică  per­  Aceste  porţi  zăvorâte,  neputându  se   ni se dau: ele, cele cari produc de­
            fecţiunea.                          deschide decât prin renegarea fiinţii   cepţia,  nu  sunt  oferite  de  persoane
              Decepţia  o  lasă  în  suflete  ne­  naţionale,  iar  aceasta  păzită  fiind   cari, subt regimul trecut, au împru­
            rea Uzarea acestui din urmă obiectiv  de  constrângerea  etică  ere  iată  de   mutat aureola de luptător unui neam
            al luptei,                          tradiţia  naţională,  e  uşor  de  înţeles   întreg. Aceştia, în imensă majoritate,
              Explicări  pentru  înţelegerea  as­  că  au  fost  forţate  de  puţini,  deşi   au rămas cu caracterul lor, cu pilda
            pectelor  mai  noui  din  vieaţa  arde­  mulţi doreau să se împărtăşească de   vieţii  de  mai  înainte.  Dar  ei  sunt
            lenească sunt şi se dau destule. Dar   bunătăţile de dincolo de ele.    puţini,  şi  se  pierd  în  vâltoarea  cre-
            principala  explicare,  ne  pare  cea   Pentru  fraţii  din  alte  provincii,  iată  de  faptele  altora,  a  celor  mulţi
            următoare.                          pentru noi înşine, cei de acasă, sub­  şi anume chiar acelora cari nu şi-au
   1   2   3   4   5   6   7