Page 3 - 1926-10
P. 3
7—UI. 1926 --------- C O S I N Z E A N A Pag. 99
putut manifesta caracterul în vremile I N S U L A P Ă I A N J E N I L O R
trecute.
Nu e nici un pesimism, nu e nici
o desilasie în constatările acestea. de M U N T E A N U - M I O
E recunoaşterea unui adevăr care
trebue văzut pentru înţelegerea zi La sud-ost de insula Ceylon, în cirile fanteziei, din care cauză a şi
lelor de azi, şi de la care trebue pornit drumul corăbiilor europene spre fost denumit: „Credulul“; iar de cei
în făurirea celor de mâine. Azi sun Sumatra şi lava, se ridica acum mai îngâmfaţi în judecată : „Min
tem şi trebue să ne mişcăm pe te două sute de ani „Insula păianje cinosul*, nu se încumetă să stărue
renul realităţilor. Idealul e realizat, nilor“, pe seama căreia s’au iscodit prea mult asupra insulei.
şi putem judeca în deplină linişte şi cele mai fantastice şi ireale întâm- — Că există — zice el la pagina
siguranţă forţele reale pe care tre p ări, încât nu e de mirat dacă treizeci şi şapte, (din lucrarea sa
bue să ne răzimăm. Suntem obligaţi existenţa ei astăzi nu mai poate asupra Orientului) martor îmi este
să le luăm în seamă numai pe acestea. stărui în mintea celor mulţi, decât Dumnezeu şi ochii mei, cari au vă
ca o născocire şireată a unui creer zut-o. Că vor fi adevărate şi svo-
*
* * bogat în fantezie. nurile, cari se leagă de existenţa
Sunt abia două sute de ani dela ei, martore îmi sunt urechile mele,
Iată un singur moment care pri pieirea insulei în mare şi nici o cari au înghiţit cele auzite, dacă
veşte viitorul: cine ni-l va jărui? carte de ştiinţă nu-i poartă numele, poţi crede urechilor, zice el mai la
Cari forţe naţionale ? Cine ne sunt căci savanţii se feresc de tot ce e vale. La pagina următoare, Marco
adevăraţii luptători pentru fapta na îmbrăcat în haina minunii, ca de Polo e întărâtat de „bazaconiile“
ţională de azi, pentru biruinţa de curse întinse înţelepciunii lor. Minuce se spun despre insulă, încheind...
mâine ? nea şi fantasticul în zilele noastre, „prea sunt gogonate minciunile, nu
Dacă ar fi să luăm în seamă ce când totul e împachetat în cut.i vor trece prin urechea adevărului“.
ne spune ori care compatriot, dela strimte de legi, sunt haina lui Nes- Iată deci cât de puţină crezare
ministru până la studentul de uni sus: vor arde şi pe cel mai tare au găsit mărturis'rile despre insulă
:
versitate, ar trebui să fim prea adevăr. chiar la Marco Polo, care îngh ţea
fericiţi, şi să dormim în linişte, fUn Eu voi încerca să dovedesc exis cu duzina altele şi mai năsturaşnice.
da ne realizările de azi asigurate, tenţa acestei ciudate insule, folo- Cu toată necred nţa ce purtau
ca şi viitorul. Pentrucă toţi ne spun sindu-mă de meticulositatea savan acestor poveşti, nici un european
că muncesc şi luptă pentru interesele tului; alegând din mulţimea poveş- n’a încercat să pună capăt minciu
Noţiunii întregi! Ce mai putem tilor, pe cea adevărată; (plaseze-şi nii, debarcând în acel ostrov ciu
aştepta ? măscăricii minciunile în altă parte) dat şi cercetându-1.
Şi, cu toate acestea asigurări, vedem iar pentru a înlătura plictiseala,
cu toţii că adevărul e altul. tovarăşa de drum a înşiruirilor de * *
*
Luptătorii cei adevăraţi şi în pra documente ştienţifice, voi intercala
gul nouăi epoci a istoriei româneşti, minunata povestire de dragoste a Lordul Charles Seymour, la vâr-
vor fi puţini Să nu ne înşele m pe lordului Charles Seymour şi a prea slra de douăzeci şi trei de ani, avea
noi înşine, nici pe alţii Luptătorii frumoasei Ala, fiica regelui Insulei mai multe fapte vitejeşti decât pri
cei adevăraţi nu pot fi decât aceia păianjenilor,—întâmplare desfăşurată măveri. Trimis de ambiţioasa regină
în sufletele cărora creşte noul ideal în parte tocmai în această insulă. Ana, să cucerească pe seama An
al vieţii româneşti: desăvârşirea vieţii * * gliei, ceea-ce mai rămase necucerit
naţ onale în cadrele şi după porun * în Oceanul Indic, corăbiile sale
cile unei înalte concepţii etice. fură aruncate în Insula păianjenilor,
Ideea naţională, câtă vreme unitatea Iscusitul călător Marco Polo, că unde îi pieriră toţi tovarăşii; iar el
naţională nu era realizată, putea ruia îi plăceau peste măsură născo- reîntors mai târziu în Anglia, piere
ţine locul şi unei concepţii etice; gre de acelaş blestem.
şelile împotriva ei se înfierau ca şi Viaţa şi faptele tinărului lord au
acele împotriva moralei. Azi, în cad P A S T E L fost descrise de Preasfinţitul epis
rele statului naţional, ideea naţională cop G. Good, dar mulţimea încre
dacă nu intră în cadrele concepţiei Peste negura de codrii, dinţată că, cele scrise nu pot fi
etice, dacă nu e colaborată şi ali Luna trece gânditoare, decât frânturile unei poveşti morale,
mentată de aceasta, poate produce Sărutând pe firul ierbii, nu le luă în seamă. Eu ştiind că
exagerări primejdioase, nici odată Flori de-argint strălucitoare. Preasfinţitul episcop n’a spus decât
fapte pe care să se poată răzima adevărul, (singura sa hrană în viaţă)
viitorul românismului. voi reda povestirea Sa, ca o dovadă
In cele mai multe cazuri, ideea na Dintre holde cu porumburi, între altele, despre existenţa insulei.
ţională despuiată de orice preocupare Peste sălcii mari, pletoase,
de ordin etic, va fi exploatată pentru Un sitar se'ndreaptă grabnic Oceanul Indiei e cel mai rău
scopuri mici, pur personale, ori de Spre zăvoae ’ntunecoase. dintre ape. Mânia sa n’are măreţia
clasă. In aceasta din urmă ipostază puterii nebiruite, liniştea sa n’are
se vor folosi mulţi de ea, dându-se Peste culmi un nour trece seninătatea întinsului fără sfârşit.
de mari luptători ai românismului E crud şi viclean. Nu-ţi vesteşte
de azi. In prima ipostază o vor fo Ascunzând sclipiri de stele, mânia, ci te loveşte de-edată. E
losi numai adevăraţii lupiători, cei Singur rătăcind în noapte veşnic la pândă, e veşnic treaz în
puţini dar cari singuri pun pietre Ca şi gândurile mele!.. răutate. Astfll fură surprinse coră
de temelie la clădirea viitorului. I. Gr. Marin-Slugeru biile lordului. Valurile înfuriate le
