Page 10 - 1926-13
P. 10
Pag. 142 C O S I N Z E A N A 28-111. 1926
iul, — a luat şi dânsa drumul pri sobrietate şi unitate, însă neorigi prinde în versurile sale în câteva
begiei alăturea de ostaşii ţării, pu- nală — nici grupul din frunte — Unii t'puri sociale, apropiindu-se cu
nându-se în Moldova în slujba a- şi neimpunătoare, nu asigură succe sufletul spre lumea celor muncitori
celeaşi cauze, pentru care lupta un sul. In sch'mb cea cu motto ,Craiul şi săraci. De-aici titlurile generale
întreg popor. — Doamna Aurelia Munţ'lor* are mai multe şanse de ca: Zidarii, Plugarii, Tipograful, Re
Pipoşiu a fost un suflet distins, un reuşită, chiar prin înţelegerea şi crutul, etc., cu vădită tendinţă spre
suflet mare, amintirea căruia va realizarea plastică a momentului poezia socială. Remarcabilă prin in
rămânea ntştearsă în inimele noa istoric, a ambianţei unde va fi tensitate în multe locuri, această
stre ale tuturora, cari am cunoscut-o. sortită să stea statuia, prin suflul poezie nu are însă momente de rea
Cetitorii Cosinzenii cari au avut actualităţii cu care a îmbalsamat lizări puternice. Remarcăm „Zidarii“.
prilejul să-i citească câteva articole amsamblul. Ideia frizei, care să în Celelalte poez i învăluite într’o um
înflăcărate, publicate în coloanele cadreze căpitanul în epopeea dela bră diafană de melancolie, se înşiră
noastre în 1922“ şi 1923, vor putea 1848, când Moţii toţi, cu Moţoaicele, potolite şi întunecate voit pe alocu-
desigur s’o aprecieze şi ca distinsă cu preoţii — o reînviere a luptelor rea. Reprezentativă pentru învăluirea
scriitoare. dace — se ridicară, este fericită : în ceaţă poezia: Basm. Din f. gaşul
*
lancu, conceput individual, de o acesta — şi credem de-asupra tutu
Monumentul lui lancu.—Al doilea individualitate puternică, trebuie rora — se ridică bizara Necucernicie
concurs deschis pentru statuia ec- armonizat cu cei pentru care trase străbătută de o ciudată împlet re de
cestră a lui Avram lancu, care se va sabia sângelui şi a focului. O mică sentimente. Concepută pe contraste
înăljâ în inima Ardealului, la Cluj, modificare a feţii Lui ar complectă trăieşte atât prin atmosferă cât şi
î"tre Catedrala ortodoxă şi Teatrul impresia, cât se poate de bună; în prin fiorul ce te cuprinde celind-o.
Ndional, a oferit prilejul de a con privinţa calului n’avem nimic de Modest şi fără reclamă, volumul
stată cum vibrează în sufletul spus; iar în privinţa îmbrăcăminţii „Sărmanul Pescar“ al dlui Negură,
sculptorilor noştri imaginea aceluia doar atât că lancu nu purtă dolman pe lângă lucruri palide şi mediocre,
care, dela 1848, e numit simbol al unguresc. aduce şi v. rsuri realizate cari îi
năzuinţelor de descătuşare din lan * reliefează talentul inconstatabil.
ţurile robiei şi de afimare a virtua Pentru literatura didactică. — *
lităţii ţăranului ardelean. Trebuiâ Nu cred să mai fie o altăf ţară în
un lancu autentic, deslip t din măr care problemele de imediată im Cauzele Exilării lui Ovidiu. —
turiile şi stampele contimporane, portanţă culturală să fi fost a'ât de Mu ţi cunosc soartea crâncenă care
trecut printr’o inteligenţă ascuţită mult neglijate ca la noi. Dacă am a lovit pe unul dintre cei mai aleşi
modernă. Cele 8 machete prezen privi numai cărţile de şcoală cari favoriţi ai Muzelor, care a făcut pe
tate de concurenţi satisfac numai au ieşit de sub tipar în ultimii opt subtitlul cântăreţ al dragostei şi al
în parte aceste exigenţe. Câteva ani, a căror înfăţişare ne provoacă durerii să-şi destindă coarda armo
din ele sunt inferioare sub raport desgusţul cel mai pronunţat vom avea nioasă a ultimelor sale frământări
nu numai artistic, dar chiar estetic; cea mai de seamă dovadă a afirmaţiei printre sgomotele discordante ale
unele dovedesc o ignoranţă a ana noastre. Dar peste înfăţişarea tehnică, barbarilor, puţin însă vor fi căutat
tomiei calului, în diferite momente care o putem aprecia uşor din câ să-şi dee seama de adevăratele mo
ale mişcării; altele nu prea cunosc teva privir*, mai greu de cumpănit tive care au adus asupra autorului
u
„culoarea locală*, şi îl razimă pe este valoarea lor. Aceasta ne-o „Ars-ei Amandi cruda pedeapsă
eroul călăreţ de un tulnic colosal; prezintă în culorile cele mai negre a t xilului. S’a generalizat cu puţină
în concepţia altuia lancu face ech'- un om competent, d. prof. univ. O. sau fără împotrivire, ideea, dupăcare
libristică pe un cal de circ vertical Ghbu într’un recent articol din gestul nemilos al severului împărat
şi poartă o făclie nu o armă; în „Societatea de Mâine“. ar fi fost provocat, de diverse mo
capul altui necunoscut el se înfă Constatările dsale ar trebui să tive de ordin moral. S’a marcat fon
!
ţişează cu partea superioară a cor dea de gândit celor ce deţ n con dul erotic din Ars-Amandi, pericu
pului goală, peste care eră aruncată ducerea şcoalelor noastre, pentrucă los pentru bunele moravuri, sau
o mantie acoperitoare. Astfel e re interesează direct cultura româ anumite legături de prea intimă dra
dat amuzant, însă neveridic şi mai nească. goste dintre poet şi fica lui Au
ales nemonumental. Căci El trebuie După critică ce o face, d. Ghbu gust, şi altele şi altele, cari de cari
s:os din trecut şi dat viitorului; nu dă în acelaş articol şi soluţii, cari mai fantastice. Două numere recente
se admite o eclrvocă statuie ecvestră ar trebui să fie discutate cu’ obiec din „Cuvântul“ aduc însă o oare
ca a Regelui Ferdinand la Oradea tivitate pentrucă să se poată lua care lumină în aceasta chestiune,
Mare. Trebuie un bronz care să cele mai eficace măsuri pentru ri desprinsă, dintr’o carte apărută de
înfrunte furtuni şi veacuri, o dovadă dicarea prestigiului învăţământului curând în italeneşte ,,L’ Esilio di
a capacităţii spirituale de care dis nostru, care este în funcţie şi de Ovidio“ de Muio Trozzi, care caută
punem acuma. nivelul cărţilor didactice întrebuin să distngă reţeaua de cauze de
Din cele opt cereri numai două ţate, în şcoli./ gradante pentru ex latul poet, pu
pot fi luate în considerare: cea cu * nând într’o lumină cu totul contra
motto „Vulturul“ şi în special cea Sărmanul Pescar se chiamă vo rie durerosul edict al lui August.
cu motto „Craiul Munţilor“. Prima lumul de versuri al dlui Al. Negură Nimic adevărat din motivarea care
(pe al cărei basorelief din dos se tipărit în Aradul vechei tradiţii cul a stat la baza edictului de exilare.
ceteşte Memorandul... la 1848) e în turale. In cele 60 de pagini tipărite Nedreptatea, dureroasa nedreptate,
linia vechilor statui de condottieri, cu o rară îngrijire, curge rodul unei ficută lui Oridiu se confirmă şi din
cari şi-'u găsit suprema expresie în inspiraţii potolite fără zguduiri adânci p. dev. juridic şi din p. de v. is
Coleoni al lui Verrocchio şi cari de şi fără izbucniri puternice de senti toric. Mai întâi că motivare« prin
atunci n’au mai fost ajunse. Are ment. Observator al vieţ i, autorul imoralitatea poetului era nejustă.
