Page 5 - 1926-13
P. 5
28—111. 1926--------------------------- ---------- C O S 1 N Z E A N A - - ------ ------------------------- Pag. 137
balamuc cu el, răcni sergentul. — chemat amanta, pentru a i le da ei. bulgarul, ne-am îmbrăţişat şî am
Nu-i nebun veritabil, ne,* rugarăm Voi nu sunteţi vrednici de atâta plâns laolaltă.
noi, ca să nu ni-1 răpească, ci îi bogăţie. iPentru ghionturile pri Dimineaţa ia de unde ai italianca...
un glumeţ. mite din partea voastră, i-am spus plecase către America...
Odată pe când ne reîntoarcem să vă aştepe şi să vă aducă până
către casă, patru tâlhari pun mâna în Italia, spre a vă mânca şi ul Sticlele Se goliră în decursul po
pe el, îl urcă într’o trâsără şi duşi tima lâscae. A! vostru după moarte: vestirii zidarului. Ochii îi strălu
au fost. L’am căutat cu poliţia, il Antonio ceau de mulţumire şi şiretenie:
operau tocmai, când am dat peste „Numai un pahar, unul singur maî
el -li iăcuserâ nenorocitului o tăe- Ne-am dat câte o palmă eu şi aduceţi-mi, Domnule ar h'tect!“
turâ adâncă de două degete. Cer
căm noi să căutăm prin crepătură
diamantele, dar să te lase: ţipa ne RĂVAŞ DIN INSULA NEGURILOR
bunul,
Şi. nici gând de moarte n’avea,
blestematul, ll rugăm noi, îl îndem DE CE ENGLEZILOR LE PLAC SPORTURILE?
năm, îi ghiontim, dar el ne râdea — Dela ceţurile Britaniei la văzduhul dulce al Carpaţilor —
în nas — Iţi muri înaintea mea
şi o să vă moştenesc diamantele. de I. OLIMPIU STEFANOV1CI SVENSC
Era o zi de iarnă, când o femee
„Oameni de 70 de ani cu cari m’aş
tinără bătu la uşa noastră. Când îl juca foarte bucuros dacă aşi fi de opt
văzu pe italian, începu să-l îmbră ani “
ţişeze şi să-l sărute. Eu îi fac cu Scritorul cth Karl Ciapek în „Scrisori
ochiul bulgarului: „Ai grije, e ceva din Anglia.“
Ammtiret femeiei ales* care a fost
la mijloc*. Bucura Dumbravă.
O săptămână după-re-veni fe-
meea italianul muri. Tâ’hăroaica Trebue să încep aceste rânduri asupra desfăşurării sufleteşti, dar şi
zicea, că are de gând să I ducă în prin a mărturisi că mie sporturile asupra sănătăţii tinerimei. Asupra
Italia şi să-l îngroape acolo. Noi nu-mi plac şi că multă vreme n’am sănătăţii? Deşi răspunsul pare pa
să murim de necaz: „N’ai să-1 duci putut să pricep plăcerea de-a „bate radoxal, el sună da.
;
şi pacea i gita. Iţi trebuesc diaman mingea.“ Dar fără îndoială creşterea Pentrucă energia psicho fz că a
tele, n’o să Ie ai“. Ce diamante, mea, ca aceia a gentr ţ ei mele în insului, e o câtime dată din care
făcea ea, sunteţi nebuni“?!. Ei las deobşte, — creştere intelectualistă, nu poţi irosi fără măsură şi nepe
că ştim noi, n’o să ne scapi“'Când cu tendinţe enciclopedice, educaţie depsit. Ea e un buget din care nu
am văzut că gluma se îngroaşe şi ce împodobeşte m ntea dar închir se poate fură, fără ca furul — în
mortul ne scapă, am început cu ceşte trupul — nu mă îndreptăţeşte cazul acesta şi stăpânul bunului —
frumosul: „să împărţ m femee... nu să încerc măcar să fiu dogmatic. să nu se jefuiască pe sine însuşi.
vrei, atunci dă-ne câte două la unul... Insă nu-i mai puţin adevărat că (In treacăt spus pot citâ două ca
câte unul dacă nu., atunci unul la experienţa mea de ani, de om de zuri, unul de tuberculcză şi altul de
amândoi?... Ea: „sunteţi nebuni de şcoală, mi-a dovedit că sporturile pneumonie galopantă, ce-au dus la
legat, vorbiţi de diamante, doar soţul nemăsurate şi rău conduse sunt de- crucea mormântului sau spre rai,
adreptul dăunătoare. (Eu am con
meu nu se hrănea cu diamante. Şi apoi dacă vroiţi, doi tineri neeălăuziţ* cari
statat între altele o vulgarizare a
chiar aşa să fie. nu îngădui nimănui să credeau că fac o călătorie spre dum
tae în corpul lui scump şi pacea*i apucăturilor elevilor. Am oroare să brăvile verzi ale sănâtâţ'i.,)
gata. Dacă nu-mi daţi pace, (hem şi chem în minte o şedinţă de bo- Dar celor cari aduc în sprijinul
poliţia în ajutor. ting, urmând unei şedinţe de muzică tezei lor sport ve, pilda E-glezilor
Ne-au dus la balamuc. Când am de cameră, pe care am văzut-o la cari se prăpădesc după rugby, ace
scăpat, după-ce le-am scos dinţii un liceu din ţară) lora aşi vrea să le lămuresc de aici
păzitorilor, vaporul italian plecase. Nu voi merge aşa de departe, ca din Marea Britanie, de ce ţin En
Ne-am strecurat într’unul englez, un revizor şcolar din Ardea), încât glezii la sporturi? (întrebarea şi
care întrecea în iuţeală po toate să afirm că „duşmanii neamului au răspunsul ar fi — mutatis mutan-
celelalte. Am ajuns-o în Anglia. De- introdus sporturile ca să ne trândă dis — cam aceleaşi dacă ele s’ar
aici ne-am urcat pe vaporul ei. Se vească şi abate dela niunca pro referi la „idrott“-ul suedez, pe care
făcea că nu-ne vede şi râdea în ductivă,“ deşi, aserţiunea că energia personal îl cunosc din timpul celor
pumni când ne uitam în altă oarte. cheltuită în jacuri — Wells ar zice doi ani petrecuţi în recea ţară a
Italianul era dintr’un orăşel din „stupid organizate“ — e irosită din Suedezilor.)
sudul Italiei. Mare ne fu bucuria punctul de vedere gospodăresc, un E, în adevăr, destui să locueşti
când îl îngropară, fără să-ltae.Tot punct de privire asupra căruia nu o săptămână de iarnă în Anglia ca
îs ale noastre diamantele, cugetam se poate stărui în deajuns, într’o să pricepi foarte multe lucruri ce te
noi. Ţicnită italiancă se vede că nu ţară ca a noastră, o ţară în deplină nedumiresc cumplit la început:
cunoaşte preţul diamantelor. „devenire.“ Nu voi merge atât de De ce oamenii cu părul cărunt
Noaptea îl desgropăm şi îl tăem. departe ca revizorul ardelean deşi, se joacă parc’ar fi copii, de ce co
:
Căutăm : nim c. Căutăm, iarăşi: ni părerea mea e că exagerarea spor piii se joacă ca bătrânii; — de ce
mic. Intr’un târziu o hârtie mototo turilor — şi popoarele tinere tot gazetele fac mai puţin zvon în ju
lită. O desfacem şi citim: ,Proşti deauna exagerează în spre extrema rul nnui compozitor sau unui poet
lor, diamantele le-am scos pe gură, dreaptă ca şi în spre extrema stângă! nou. decât în jurul unui premiat la
îndată-ce au plecat tâ’harii. Mi-am — are efecte dăunătoare nu numai cricket; de ce Londra cu o populcţ'e
