Page 8 - 1926-13
P. 8
Pag. 140 ■ — ........... ----- C O S I N Z E A N A ----------------------------------------- 28—111. 1926
■ ■ ............ •• • • :i: • y.
puţin „Scriitorii Bucovineni“, dacă CRONICA DRAMATICĂ
nu ne-a respectat pe nov cititorii,
şi să-şi revadă temeinic lucrarea FRUMOASA AVENTURĂ
înainte de a o tipări. In .forma ei
actuală ea e pur şi simplu neac Comedie în 3 acte de G. A. de Caillavet, Robert de Flers şi E. Rep
ceptabilă. AUREL BUTEANU Prin fondul nostru sufletesc înru sileşte să doarmă în aceeaş cameră
dit cu cel al poporului francez, şi cu Elena. „Frumoasa aventură“ a
Dr. Seb. Stanca. Contribuţia prin larga şi binefăcătoarea influenţă unirii celor doi cari se iubesc, se
preoţimei române din Ardeal la pe care a avut-o asupra noastră întâmplă astfel pe neprevăzute. Di
răsboiul pentru întregirea nea cultura franceză, repertoriile teatre mineaţa soseşte însă împreună cu
mului (1916- 1919). lor româneşti sunt înzestrate din multele sale pălării, adevăratul lo
Cu sufietul străbătut de cuvântul plin cu piesele moderne ale Pari godnic, Valentin le Barrcyer, care-o
Evangheliei şi înfiorat de amintirea sului. La această înzestrare de s gur caută pe E'ena. „Bunicuţa“ aflând
;
vie a clipelor trăite, oăr. Dr. Seb. câ nu puţin contribue şi factorul adevărul, se supără rău, dar văzând
Stanca în primele 50 pagini ale atotstăpânitor al modei şi spiritul iubirea mare a Elenei şi a lui Andrei;
cărţii sale, ne înşiră calvarul preo public creat după răsboiu. Obosită îi iartă. Sosesc şi părinţii şi după
ţimei ardelene în timpul răsboiului şi îngrozită de atâtea nevoi şi sbu- câteva scene de rezistenţă ale dnei
recent. Deşi nu ne desparte mai ciumari sufleteşti, lumea cere acum d’Eguzon, îşi dau şi ei cons’mţî-
mult de 8—10 ani de cele poves teatrului ceva uşcr, distractiv, fără mântul. Valentin care voise să se
tite, deschizând cartea, ai impresia frământări şi înfrârgeri, lucrări cu însoare mai mult d n calcul decât
că te adânceşti cu câteva sute de desnodământ fericit. Arta rămâne din iubire, rămânând prietenul Ele
ani în istorie. O nesfârşită schin acum poate mult în urmă, dar tea nei se consolează şi ti şi începe să
giuire pentru credinţă. Liste negre trul acesta satisface gustul publi devie prieten chiar cu Andrei.
de proscrişi c rculau în judeţele cului. De-aceea scriitorii dramatici Prin dantelarea spirituală şi prin
Ardealului şi la ordin superior prtoţii cei mai populari, sunt poate cei mai amplificarea acestui subiect, „Fru
români erau rupţi dela altar şi din puţin apreciaţi de critică şi de pu moasa aventură“ rămânând tot în
sânul familiei, purtaţi cu mâinile în blicul select. B sson, Robert de Flers, domeniul comediilor uşoare, s’a ri
lanţuri prin oraşele evreo-maghiare Caillavet etc. sunt azi în graţiile dicat totuşi de-asupra scenelor de
şi săseşti, scuipaţi şi bătuţi de po- mulţimii. efect iefiin. Duioşia împletită mai
pulfţ e. apoi aruncaţi în ’ temniţă. „Frumoasa aventură“ zămislită mult cu umorul blând decât cu iro
Parodia de justiţie la care erau su din tripla unire: Cavaillet, de Fers nia, vioiciunea dialogului colorat,
puşi, nu erâ decât un nou prilej şi Rey, are calităţi remarcabile şi situaţiile nostime şi ritmul aprins
pentru a i schingiul şi se termina peste tot o atmosferă plăcută de al unei iubiri adevărate care pul
obicinuit cu concluzia că e trădător poezie sufletească. Scuturată de măr sează puternic de-alungul celor 3
de patrie, iar sentinţa era moartea, gelele ieftine a lor prea multe s ene acte, iau dat destulă viaţă să im
închisoarea sau, în cel mai bun caz secundare într’ad ns căutate pentru presioneze şi să placă. Prin echili
internarea. Istoria aceasta se repetă succes, ca în piesele lui Bisson bu brul lăuntric al acţiunii şi prin at
cu îndărătnicie drăcească pentru năoară, „Frumoasa aventură“ e o mosfera de caldă vibraţie sufletească
sute de preoţi şi câteva familii până închegare unitară, simplă şi frumoasă. a „bunicuţii“, a Elenei şi-a lui An
în anul 1918, când vântul revoluţiei Elena Trivillac, nepoata unei a- drei, „Frumoasa aventură“ e o idilă
scutură din temelii şi prăbuşeşte dorabile „bunicuţe“ dna de Tr^villac, drăguţă a iubirii adevărate care
împărăţia minciunii şi a nedreptăţii, prin intrigile mătuşei sale dna d’Egu- singură e rostul vieţii şi care în
deschizând porţile îrchisorilor. zon, e logodită cu prostănacul şi vinge toate piedecile ce i-se pun
Cele peste o sută de date perso precisul domn, Valentin le Barroyer. în cale.
nale din restul cărţii, dintre cari Cortina se ridică în ajunul cununiei Interpreiarea, prinzând fericit ia-
foarte multe sunt totodată şi necro- când peste un ceas două, Elena va turea aceasta idilică, a contribuit
loage, sunt însemnări în mare parte dever! dna Barroyer. Ea însă su mult la efect. Ne-a impresionat în
laconice, unele numai date seci. feră cumplit, căci iubeşte pe vărul deosebi figura „bunicuţii“ din ro
Şi totuşi tragedia ce se desprinde său, Andi6 d’Eguzon de care l-a lul dnei Aura Fotino care şi-a avut
din ele, e atât de impresionantă în despărţit dna d’Eguzon. Câteva mi aici unul dintre cele mai reuşite
simplitatea ei. Ne oprim, printre nute înaintea cununiei, soseşte din momente scenice din stagiunea a-
multe altele, la povestea tristă a Wiena pe neaşteptate Andrei şi după ceasta, — am zice chiar cel mai
păr. Ion Coman fost preot în Sita- multe rugăminţi o înduplecă pe E- bun. Alături de ds?, plină de neas
Buzău. După trei ani de închisoare lena să fugă împreună. Încurcătura tâmpăr tineresc, învăluit cu o dia
grea, fu condamnat la moarte prin mirelui, socrilor şi a nuntaşilor ră fană perdea de duioşie, dna Jeana
spânzurătoare. Neexecutat în anul maşi fără mireasă, fără îndoială că Popovici-Voina, ne-a întărit convin
1918 fu eliberat, dar după trei săp nu e mică. Fugarii sosesc la ţară, gerea pentru această lăture a talen
tămâni, în urma celor suferite în la „bunicuţa“ care crezându-i soţ tului dsale. Mult mai reuşit de
temniţă, muri în etate de 37 ani. şi soţie îi primeşte încântată. Luc astădată — prin mai subtila accen
Pe câţi nu i-a ajuns soarta pă rurile încep să se încurce. Seara tuare a ridicolului — dl Al. Ionescu-
rintelui Coman? Pomelnicul lor e când tinerii, înţeleşi, se culcă unul Ghibericon. Ştrengar şi spiritual în
lung şi suferinţele uitate. într’o odae altul într’alta, şi „buni joc ca totdeauna dl Mihăilescu-
Părintele Stanca are meritul de cuţa“ venind la miezul nopţii să Brăila care nu ştim de ce, anul a-
a le fi adunat într’un mănunchiu aşeze dintr’o anumită superstiţie ros- cesta a apărut atât de rar în faţa
pentru a le oferi istoricului care se marin pe pragul însurăţeilor, dă cu rampei. Ansamblul în notă. La mon
va încumeta să scrie istoria războ ochii de Andrei dormind pe nişte tare însă, decorul actului prim, în
iului de desrobire. ion Moga fotolii, îi face o lecţie model şi-l vechit şi şters. Teofil Bugnarlu
