Page 7 - 1926-13
P. 7

r
     28—111. 1926-----------------------------------------C  0  S  1  N  Z  E  A  N  A  - - - - - - -  Pig. 139-

                                                   D  Ă  R I   D  E   S E A  M  Ă  dem cam ce caractere ¿r trtbui să
                                                                             aibă pofz a. dlui Pavelescu, pentru
                                                                             a  fi  justificată  prezenţa  iui  aici:
     I S  T  O  R  I A    L  I T  E  R  A  T  U  R  I I   R  O  M  Â  N  E   „impresie morbidă, sugerarea inex-
                                                                             p r.i m ab iu 1 ui, poe ti za rea n e poet' cu lui,
                 (teia început până în zilele noastre) de C. Loghin, Cernăuţi 1926, 1Ş0 p. lei
                                                                             satanismul, confuzlunea, obscurita­
                                                                             tea, imbecilitatea, gângureala, lipsa
       Istoriografia şi critica literară ro­ softeiu,  dar  nu  cunqsc  pe  Goga,
     manească prin m.uqca. de cercetare  Rebreanu e,tc., şi pot să-ţ  vorbească  de verş“, etc. etc.,\I,1 lăsăm pe au­
                                                                  1
     amănunţită a atâtor eminenţi mun­   de influenţa slavonă, d^r nu de cea   tor în seaiţta răzbunării dlui C. F'a-
                                                                             velescu, trubaJurul „Serenadei“, care
     citori  în  acest  cgcr’  sunt  în  stare  a Şămănâtorului“.
                                                                             nu va fi deloc măgulit de această
     şă ofere asţăzi dornicului de-a da    Pentru a dovedi afirmaţiile noastre
     o  privire  de  ansamblu asupra is­  vom face aci o privire asupra aces­  categorisire...
     toriei literaturei noastre, material su­ tei lucrări. C,um însă, ¡ny se cade   Cât  priveşte  inf>rmaţia,  vor  fi
     ficient, documentări ample, carac­  a face pe cineva vinovat decât de   satisfăcătoare câte-va exemple: G.
     terizări rezultate din studiu serios,  lucruri şi fapte cari îi aparţin, voiţi   Asachi la 1827 „ajunge în fruntea
     asppra tuturor curenteipr, influen-   examina-o numai -din punctele de   şcoialelor  din  Muntenia“  (o.  40);
      elor şi scriitorilor de însemnătate.  vedere pe cari şi le-a impus auto­  Lucian Blaga are volumul de poezii
                                                                             „Pietre pentru templul meu“ şi nici
        Chiar pentru aceasta unui autor  rul însuşi în prefaţă.              o dramă... La dl G Bogdan Duică
     de „Istorie a ¡literaturii române“,   Pentru aceasta întâiu va  trebui   autorul nu ştie despre importantele
     asta zi îi cerem să ¡fie şp rit sinteţtic,  şă căutăm întrucât împărţirea ei co­  monografii „Gheorghe Lazăr“ şi „Si-
                              :
     capabil  a  scoate  un  tot  din  păr­  respunde  scopului  de  „carte  ,de   mion Bărnuţiu“, apărute de doi ani.
     ţile numeroase ce i-se oferă de că­  orientare", apoi întrucât informaţia   Obiecţia că lucrarea dlui Loghin e
     tre alţi cercetători, şi capabil dacă  cărţii îngăduie o „recapitulare (te­  prea recentă, pentru a vorbi despre
     nu de o înţelegere nouă a perso­    meinică", şi în fine întrucât şi ca­  aceste monografii, nu o pot primi,
     nalităţilor literare, dar de a alege  racterizările capitolul asupra litera­  căci dsa are cunoştinţă chiar des­
     caracteristicile esenţiale din anali­  turii  contimporane  umple  un  gol   pre piesa dlui Minulescă: „Manechi­
     zele estetice făcute tot de alţii asu­ constatat la celelalte cărţi de istorie   nul Sentimental“, din acest an.
     pra acestora.                       literară.                             La capitolul caracterizărilor vom
        Omisiuni şi greşeli de date isto-   Cercetând împărţirea, constatăm   cita exemple de-adreptul naive ca
     riografice,  rezultate  din  lipsa  de  imediat o lipsă de criteriu metodic,   să  ne  servim  de  un  termen  în­
     cercetări amănunţite; caracterizări  capitolele fiind împărţite când după  găduitor. Din caracterizarea lui Ale­
      ieftine, simpliste din lipsă de studii  curente literare (v. c. IV. V. VII.  xandri,  un  singur  ex.  (pag.  71):
      asupra autorilor, gruparea nemeto-  VIII.); când după genuri (VI. XI.),   „Peste  tot  din  poez*a  lui  Ai.  se
      dicâ a materialui, nu mai pot avea  când cronologiceşte (X) Dar chiar   desprinde dragoste de viaţă, vioi­
      astăzi  ioc  în  studiile  rezumative   gruparea scriitorilor in capitole e   ciune în mişcări“, ne scuteşte de a
      de istorie literară. Ce am putut să-i  defectuoasă. Astfel vom lua spre   da altele.
      iertăm lui Lăzăriciu de ex, nu vom  ex. cel mai bine închegat capitol    Despre Eminescu dl Logh n are
      putea  sâ-i  iertăm  unui  autor  din   al cărţii, la care se vede că autorul  păreri foarte diferite, în aceiaşi pa­
      zilele noastre, care are la dispoziţie, a muncit şi nu s’a mărginit la lec­  gină ch ar. Astfel, la pag. 100 rândul
     material informativ de mâna întâia,  turi făcute în şcoală, capitolul V.,   2 pentru dsa limba lui E. e „când
      şi studii critice suficiente.      asupra  curentului  latin  st  Găsim   bogată, când săracă şi banală“, iar
        Dl Loghn în rezumatul dsale de  aici pe Eliade Rădulescu şi E. Asachi.
                                                                             cu câte-va rânduri mai jos „limba
      160 p. asupra „Istoriei Literaturii   Prezenţa primului în acest capitol   e elementul prin care încânta poe­
      Române“  nu  credem  să  fi  recurs   se  poate  justifica  prin  gramatica   zia lui Eminescu“.
      la ajutorul lucrărilor extensive de  lui, dar prezenţa lui Asachi nu crede  La moderni, deci în capitolul care
      istoriografie literară sau la analiza  dl Loghin că trebuia justificată ? In   formează a doua justifcaie a apa­
      operelor literare oferită de critici în  capitolul asupra tradiţionalismului   riţiei lucrării dlui Loghin, cum am
      lucrări vaste.                     (VII) primul loc îl ocupă M. Ko-  văzut în prefaţă, caracterizările sunt
        Nu credem, căci altfel ar fi impo­ gălniceanu, dar nu se «arată nota  şi mai... originale. Dl I. Minulescu
     sibile atâtea scăpări din vedere, gre­  corespunzătoare din opera lui. D.   (p.  143)  are  „inspiraţie  cel  puţin
     şeli, caracterizări pripite ce le consta­ Loghin se mărgineşte să spună că   curioasa, versificaţie cel puţin re­
      tăm în cartea dsale de care vorb'm,  „a  fost  şi  critic  literar“  (p.  56).   voluţionară, imaginaţie cel puţin exo­
      şi  prin  care  dsa  a  avut  frumoasa   Scăparea aceasta se răzbună la ca­  tică“ etc. Dl Blaga (p. 144) are ver­
     intenţie de a umplea un gol gimţ t   pitolul „Junimei“ unde arătând isto­  suri „aranjate artificiar şi „o preo­
      de acei „cari ar vrea să se orien­  ricul criticismului în Moldova spune  cupare  reflexivă  şi  filosoficădl
     teze  asupra  literaturii  române'  cât  că „iniţiatorul acestui curent a fost   Rebreanu analizează personagiile
      şi  de  acei  „cari  ar  vrea să facă  o  M. Kogălniceanu prin articolele de   „făcându-le să acţioneze prin ges­
      recapitulare temeinică a ei“. Aceştia, critică“, (p. 88). Atât.        turi şi atitudini* (p. 148).
      după cât ne spune autorul în pre­    Dar greşelile de grupare sunt nu­                 *
      faţă, sunt elevii, „mulţimea cea mare  meroase şi în alte capitole. Astfel   Nu mai continuu citatele. Cititorul
      de elevi“, cari au nevoie de această  în cap. ’X. asupra literaturii contim­se va convinge că „Istoria Litera­
      carte pentrucă „actualele istorii de  porane, la subîmpărţirea poezia nouă turii Române“ de dl Longhin, are
      literatură română vorbesc foarte pe  găsim  pe  dl  Cincinat  Pavelescu,   atâtea greşeli. încât punerea ei în
      scurt  sau  aproape  deloc,  despre   dupăce dl Loghin îşi însuşise ca­  mâinile „mulţimei de elevi“, nu se
      epoca modernă a literaturii noastre,  racterizările asupra „poeziei noui",  poate  admite.  Dl  Loghin  trebuia
      aşa că elevii noştri ştiu cine e Do-  făcute de dl G. Ibrâileanu. Să ve­  să se respecte, să-şi respecte cel
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12