Page 6 - 1926-13
P. 6
Rag. 438 C O S I N Z E A N A 28—111. 1926
dp ¿p oape opt mil oane nu are o eltmii â toxinele, dacă fuiu.ţ onarea Din „Flori albe"
„Operă“ permanentă cum are Clujul ei n’ar fi activată, biciuită artficial U M B R A " : > ] ....
bunăoară sau capitala noastră în printr’o mai vie circulaţie a sângelui.
„Opera Română“, de ce tinerele Aşa că, împreună cu alcoholul de Zburdalnică mi-ai răsărit în drum
ladies se mărită aşa de bucuros cu toate felurile — bere foarte amară, Şi ai lunecat ca o .şopârlă ‘n iarbă,
un foot-ball ist glorios; de ce stră whisky scoţian, punchul, orice ar
inul ncsport v care poate cunoaşte zice „pussy joot“ „picioarele de Să rupi râzând o piargaretă albă...
s’mfoniile lui Beethoven, şi gustă mâţă“ cum sunt numiţi aici anti- — Lumină înflorită lângă drum. ttt
melodiile 1 niilor armonioase ale lui alcoholiştii! — sporturile sunt mij Eu am tăcut pând mâna mi-ai luat
Raffael Sanzio, — de ce streinul locul suveran şi unic al Englezului Şi floarea ai presat-o într’o car-ţe;
„umanist* nu prea găseşte sub ecte de a lupta cu marea de umezeală Eu am tăcut, dar undeva departe
de conversaţie într’un drawing-room ce-l înconjoară veşnic. Curgea un glas de clopot tremurat.
{
londonez.
Dacă ar fi să mă rostesc sincer * * Şi cum mergeam cu sufletu ’nflorit
*
şi scandalos de „continental*, aşi De albele tăceri şi de lumină,
spune, că sportul în Anglia e un C-rolarul ce urmează îmi pare pe Din blânda rugăciune cristalină
blestem binefăcător sau cu alte cu deplin logic: Frânturi de presimţiri m au năpădit.,,
%
vinte un „malum necesare.“ In ţările cu atmosfera uscată une
ori secetoasă — ca aceia a Româ
* niei bunăoară, — sporturile sub Şi m‘am oprit de-odată la un gând...
* * Târziu — o floare veştedă bir’o carte...
forma engleză nu pot fi de mare Un tremur blând de clopote, departe..,
De ce? folos şi eu bucuros aşi înlocui „edu Şi te- am privit cu ochii lăcrămând.
Pentrucâ rădăcina sportofiliei en caţia sportivă“ cu cea gospodărească:
gleze stă în climatul Marei Britanii. grădinărie, pomărit, lemnărie, Iegă- Teofil Bugnarin
Cea mai mare parte a anului lo torie de cărţi etc. Căci sporturile °8§<§?§8°
cuitorul insulei e învăluit într’o ume sunt o importaţie tot aşa de nero
zeală cumplit de pătrunzătoare: o mânească ca şi rochia Chiinteclair, T I P O G R A F U L * )
baie de aburi reci iarna, aceiaşi ne comunismul lui Bucharin,dancing-u\
lipsiţi aburi, dar încălziţi vara. In plin de nesănătos „excitement, cu
toată iarna aceasta am văzut foarte jazzband-u\ imitat după musica Cu mâini arse de plumb,
arareori pavajul relativ uscat pe N\ gri lor. Cu ochi aprinşi
străzile Londrei. Şi-apoi ploaie, vânt — De atâtea gânduri, ce'i răsar în
umed, bură ce picură tristeţâ din [faţă -
norii aproape eterni, ceaţă sau „fog“- Ci Românului îi stă bine să fie El deapănă'n silabe cugetarea,
ul încărcat cu fum de cărbune ce drumeţ, evit cuvântul turist ca prea O’nşirue în fraze cadenţate
se numeşte „pea-soup,“ — sau pe „fashionable.“ Să se pătrundă de Şi, ca un Dumnezeu
româneşte — „ciorbă de mazăre." cântecul zefirului în zbeg cu lanu Ii dă viaţă.
In Scoţia se poate răspunde cu rile aurii, să priceapă taina adum
cuvintele unui hangiu cătră un tu brită şi foşnetul verde al codrului; Cugetătorul toarnă fraza mută
rist care, exasperat, l’a întrebat: asemenea vulturului din înălţimi de Şi împleteşte ’n ea întregu-i gând,
Iar tipograful meşter, o dezleagă
— Cum, pe aici plouă mereu? piscuri topite ’n albastru, să-şi ro Şi aşternând-o ’n şiruri — rând
— Nu, câteodată mai şi ninge. tească ochii asupra Ţării. [ cu rând —
Da, în centrul şi sudul Marei O ţară împodobită cu sate idilice, O dă maşinei, care ‘n braţe o prinde,
Britanii foarte arareori vezi ţinutul binecuvântată cu hrana câmpului O culcă peste albul de hârtie
„candid de albul omăt." de grâu, dăruită cu bunătatea aeru Şi ţie care vorbă, o aprinde.
Ci shakespeare-ianul refren: — lui nostru.
„E ploaie şl vânt,“ e veşnic scandat lată de ce „Hanul Drumeţilor,“ Cu truda lui de noapte şi de zi
de norii posomorâţi, de ceaţa îne alături de care femeea de seamă ce El înfrăţeşte gândul cu lumina
căcioasă, de aburii din văzduhul a vieţuit printre noi până mai a~ Şi'ncheagă prima strofă de sonet;
rece. laltăeri, Bucura Dumbravă, a pus
* atâta din superiorul ei suflet, iată îmbrăţişează ura cu iubirea
* * — Pe o pagină de teatru,şauroman—
de ce „Hanul Drumeţilor“ cutreeră-
Iar sporturile şi jocurile la care tori de văi şi dealuri verzi şi în El face să 'nflorească ‘n noi gândirea
se dedau, eu aşi zice cu plăcere florite, are şi inima mea alături de el. Şi adevăr să prindem din Scripturi,
El ne topeşte 'n minţi marea poruncă
şi desperare, tineri şi bătrâni, sunt Da, Românul e născut drumeţ. ‘ „Să nu ucizi şi să nu furi1“
singurul mijloc de a întreţine ne Londra, 17/II 26 Britisch Museum
ruginite, nereumatizate încheeturile Cu mâini arse pe plumb,
şi multele „aparate" ale delicatei Cu ochi aprinşi
maşinării a trupului. — De-atâtea gânduri ce-i răsar
Ele sunt singurul mijloc de a ac [ în faţă —
tiva „circulaţia materiei“ şi a face Cetitorii noştri sunt rugaţi El deapănă ‘n silabe cugetarea,
pielea să transpire, transpiraţie care a-şi reînoi fără amânare abo O ’nşirue în fraze cadenţate
altfel e mult redusă din pricina sa namentele şi a-şi plăti restan Şi, cp un Dumnezeu
turaţiei umide a aerului din jur, care Ii dă viaţă.
nu mai poate primi, înghiţi şi ume ţele de pe anul trecut. ________ Al. Negură
zeala transpiraţiei omeneşti. Pielea, •) Pin volumul „Sărmanul pescar",
a#est al doilea rinichi, n’ar puteâ care a apărut.
