Page 10 - 1926-20-21

Pag. 210 C O S I N Z E A N A 23—V 1926.

I O A N S L A V I C I L A „ T R I B U N A “ nară de a lucra.
Dar chiar epoca de maturitate,
prin cadrele de viaţă în care s’a
— Fragment —
deşfâşurat, i-a fost încurajată în
de OLIMPIU BOITOŞ această direcţie. Capitala Austriei,
în care-şi făcuse studiile universi­
Sunt oameni, cari apar în viaţa neputincios între împrejurările date, tare, poporul german, în mijlocul
popoarelor ca nişte fulgere, lumi­ că în alte cadre politice neamul căruia ajunsese şi pentru care a
nând departe şi violent drumul des- său s’ar putea ferici mai mult, ab- păstrat o admireţie până la sfârşi­
voltârii poporului lor, care se as­ ţinându-se dela o operă positivă în tul vieţii sale, sunt al doilea factor
cunde vederii celor mulţi par’că în mijlocul realităţilor istorice date. extern, care I-a înrâurit în direc­
haina fermecată din poveste. Ei dau Din această categorie de munci­ ţia aceloraş predispoziţii înăscute.
astfel idealul, pe care-1 pot surprinde tori făcea parte şi Slavici. Pilda vieţii lui Şaguna, care stătea
delà înălţimea la care-i poartă ari­ Erau şi în timpul său destui băr- ca un stâlp luminos în faţa gene­
pile visului lor avântat şi aproape baţj, cari contemplau o altă viaţă raţiei sale, îndemnând la muncă
supraomenesc. Dar dacă aceşti ilu­ pentru poporul nostru, de mai multă pentru luminarea poporu'ui nostru
minaţi ar fi coborâţi delà înălţimea libertate, în care acest popor să-şi i-a dat nu numai un identic îndemn
în care plutesc, în realitatea coti­ poată mai deplin volorifica forţele de spirit de acţiune, ci şi forma
diană a vieţii şi ar fi împinşi la o lui psihice, şi în această atitudine concretă a idealului politic pentru
muncă constructivă în concret, mă­ procuparea lor fundamentală era Românii din cuprinsul Ungariei de
runtă, când este privită de aproape, schimbarea ordinei politice date. atunci, împărtăşind Slavici, deopo­
dar măreaţă totuşi în acumularea Slavici însă, mai puţin revoluţionar, trivă cu Şaguna neîncrederea îo vir­
ei, aripile ei s’ar topi la atingerea a înţeles că nu e timpul potrivit tuţile „politice“ ale poporului său.
cu pământul şi, ochiul fiindu-le mai pentru asfel de schimbări şi nu a Apoi atmosfera „Jumimei“ din care
puţin adoptat pentru o astfel de refuzat concursul împrejurărilor, aşa făcea parte şi cu ai cărei membrii
perspectivă, sforţarea lor ar fi prea cum erau ele, pentru realizarea se întâlnise de timpuriu în viaţă, şi
efemeră, dacă nu chiar neputin­ maximului cu putinţă în privinţa pilda puterniciei personalităţi a lui
cioasă. cultivării poporului său, pregătin- Titu Maiorescu, conducătorul acestei
Alţ i însă, lipsiţi de această putere du-1 astfel pentru alte zile din viitor. societăţi, care, în treacăt fie zis,
de viziune, dar dotaţi cu un simţ Se pare că însuşiri înâscute îl avea acelaş scepticism în privinţa
mai ascuţit pentru măsurarea posi­ determinau la acest mod de a lu­ capacităţii politice a poporului ro­
bilităţilor de clădire cu materia rea­ cra. Vlăstar al unei familii de ţă­ mân, — toate aceste împrejurări
lului, înzestraţi cu o mai mare doză rani, mai conservatori prin psiho­ i au daterminat în acelaş sens ve­
de răbdare şi cu o mai puternică logia clasei, crescut în atmosfera derile politice şi culturale şi felul
forţă de rezistenţă psihică, rămân mai liniştită a satului, el a păşit de a se comporta în cadrele rea­
pe pământ să construiască în be­ activ în viaţă cu predispoziţii pen­ lităţii date.
tonul civilizaţiei drumul de desvol- tru o metodă mai puţin revoluţio-
tare al poporului lor, să-l bătăto­
rească şi să ducă apoi cu ei massa
pasivă a colectivităţii.
Aşa sunt cei cu un simţ de ob­ Opera poetică a lui Lucian Blaga
servare mai realist, cari nu iubesc
salturile în viaţă, ci migala împăr­ Fapta
ţită a unei munci continue, care zi (joc dramatic)
de zi, adăugată strop cu strop, um­ d e I O N B R E A Z V
ple cadrele mai mari ale vieţii, con­
template de visători. După intermezzc-ul Dariei, în care iestre aruncături de penel, cu sim­
Şi dacă cei din întâia categorie Lucian Blaga parcă şi-a încătuşat bolice chinuri sufleteşti, cu rostiri
ne uimesc prin darul lor dumne- forţele poetice, pe cari le-am cu­ ce ne poartă între natural şi straniu.
zesc, care-i face să vadă aşa de noscut în operele anterioare capa­ Un nou sol sufletesc se desfundă
departe, cei din a doua categorie bile de a desc frâ tainicele ascun­ aci, pe care îl priveşti la început
ne smulg un sentiment de admi­ zişuri ale sufletului omenesc, Fapta surprins, mirat, dar dacă-1 iai îa
raţie pentru stăruinţa lor întru în­ ne poartă iarăş printre suflete ie­ palme şi te laşi pătruns de mirosul
făptuire şi pentru rezultatul strădu­ şite din comun, înfrigurate de fră­ lui proaspăt, îţi înlăntueşte toată
inţei lor, care numai la urmă se mântări dramatice adânci. Fizionc mia fiinţa.
poate cântări în toată valoarea lui. sufletească a personagiilor din acest De astădată suntem în faţa unui
Din ultima categorie a făcut par­ „joc dramatic“ este iarăş de o sur­ caz de freudism, înfăţişat împreună
te Arhiereul Şaguna, cel care a ştiut prinzătoare noutate şi savoare poe­ cu terapeutica lui. Din pricina a-
da o organizaţie aşa de trainică bi­ tică. Chiar dacă acestei drame i ceasta drama a f st învinuită de
sericii, al cărei păstor era şi care s’ar putea adice învinuirea prea didacticism. Din cele două drame
pe atunci era cea mai puternică strictei dependenţe de o ideo­ psichanalitice ale lui Lucian Blaga
pavăză a poporului său, cel care a logie — freudismul — aceasta nu-i se poate vedeâ însă că poetul nu
ştiut însufleţi şcoala poporului, pen­ scade nimic din valoare, deoarece consideră freudismul ca o simplă
tru luminarea lui şi pentru înălţa­ în cadrele acestei ideologii, mai noutate a psichologiei ci, alături de
rea lui la o superioară înţelegere a mult de natură exterioară, mâna alţi aderenţi ai doctorului dela Viena,
vieţii, — cel care nu s’a lăsat furat artistului a creat din plin personagii el lărgeşte marginile lui, cuprinzând
de gându', măreţ în esenţa lui, dar cu contururi schiţate din câteva mâ­ între ele cele mai adânci şi mai