Page 11 - 1926-32
P. 11
8—VIII. 1926 C O S I N Z E A N A Pag. 315
silvania“ ne vesteşte că în trei numere susţine cu argumente serioase superiori P O Ş T A R E D A C Ţ I E I
ale ziarului *11 piccolo“ din Romn (30 tatea bărbaţilor de cât dintr’un singur
Iunie — 1 Iulie 1926, fapt recent deci) punct: că sunt mai cerebrali ca femeile,
s’a publicat, în traducerea dlui Claudiu ele fiind prin definiţie sentimentale. Dar I. V, Căt. — „Pustiu“ e slabă.
Isopescu, schiţa lui Caragiale *25 de nu găsim nici un râu, că în cântărirea şi Mai încercarţi, dar feriţi-vă de lo
minute“ ; iar ia *La rivolta ideale“, or judecarea evenimentelor sociale şi poli
ganul Federaţiei universitare fasciste s’a tice. alături de judecata rece şi talentată curi comune. Inobilaţi-vă expresia
publicat schiţa lui EmUŢiârleanu „Grivei“. a bărbaţilor va interveni şi sentimenta şi nu spuneţi decât atât cât cores
lismul femenin. Din potrivă, sperăm că punde unei simţiri adevărate sau
Nu ştim ce efect au produs aceste de aici pot rezulta numai lucruri folosi
două traduci ri. Caragiale e greu de tra toare. Vorbim, bineînţeles, de sentimen unui gând nerostit.
dus, dar odată prins nu poate să nu talismul femeiei culte, întrebuinţat la A. Zegr. — In forma în care e
placă. Schiţa Ini Gârleanu e tot aşa de fapte mari ’ş* lucruri serioase, nu e vorba scrisă, „La Crâşmă“ nu merge. E
valoroasă, cu duioşia specifică a acestui de acel sentimentalism dulceag al sa prea ciotoroasă.
autor român, dispărut Înainte de vreme. loanelor parfumate.
Oricum însă, literatura românească a Şi credem, că gestul dlui Mussolini, a Const. Goran. — Remarcabile
început să intereseze şi ar fi bine să ne cărui energie este dublată de o rară a - amândouă. Se vor publica la rând.
gândim dacă, pe lângă atâţia bani cari bilitate politică, a fost determinat tocmai Mai trimiteţi.
se pârâduiesc în cheltuieli inutile, nu am de cunoaşterea profundă a sentimenta Ion Al. Bran-Lemeny. — Mulţu
face cel mai bun serviciu ţărei creind un lismului femenin.
oficiu de traduceri şi editură într’o limbă întreaga acţiune politică a dlui Musso miri. Vă voi scrie în curând, nu
universală. Gândiţi-vă numai ce frumos lini se bazează numai pe sentiment; un mai să-mi fac o clipă de răgaz.
i-ar sta lui Sadoveanu, lui Rebreanu (Ion sentiment înalt, nobil, legitim poate în Dealtfel necunoscuţi nu suntem.
şi Pădurea spânzuraţilor) iui Brătescu împrejurările specifice ale ţârei sale, dar Amintlţ-vă numai de vremea neu-
Voineşti, lui Slavici, lui Creangă, lui Fi- numai sentiment. D. Mussolini ştie că nu
limon, în franţuzeşte, într’o colecţie ief se poate sprijini la infinit pe răbdarea tralităţei şi de refugiul vostru în
tină şi bine răspândită. Comisia premiu necondiţionată a bărbaţ lor, cari de la o Bucureşti. Prietenul Găvruş te-ar
lui Nobel ar putea să găsească romanul vreme se cam plictisesc de sentimenta putea ajuta în această întoarcere în
vieţei ţărăneşti şi aiurea, nu numai la lism, şi mai ştie că dictaturile, — aşa ne trecut
polonezi arată istoria omeniri, — aproape totdea
Dar astea sunt încă utopii Ia noi ! una n’au sfârşit bine. C. Zaporoianu, Fălticeni. — Bune,
Italia odată consolidată, poate să re dar nu publicăm epigrame, ele a-
Moştenirea lui Hajdeu.Ziarul „Biruinţa“ nunţe la serviciile ducelui, căci judecata vând aproape totdeauna un carac
din localitate, descoperind ( xisUnţa în ţară rece a bărbăţilor nu prea ţine seama tot
a doi nepoţi ai lui Hajdeu, ne anunţă că in deauna de datoriile impuse de recunoş ter prea local.
curând vom asista la un interesant pro : Cipr. Dole, Bucureşti. — E ceva
ces in jurul moştenirei solitarului de la tinţă Acest sent ment s’a dovedit inutil în ceeace ne trimiteţi, dar încă ne
în politică şi comprimisurile aranjate in
Câmpina. Aceşti doi neooţi, d. E'vin Haj biurourile diplomatice internaţionale, ca şi hotărât. Vom căuta să’alegem. Versu
deu, care locueşte în Cluj, şi d. Ştefan
Hajdeu, director dominial în Făgăraş, sunt diversele combinaţiuni politice interne, rile pentru Veronica li-aţi refăcut
ne dovedesc cu prisosinţă că sentimentul
hotărâţi să ceară succesiunea averii ră în bine. Se vor publica. Refaceţi şi
mase de la Bogdan Petriceicu Hajdeu, recunoştinţei nu intră nici odată în a- din celelalte, poate ne veţi uşura
ceste calcule.
deoarece executorii testamentari, deveniţi Pentru momentul suprem al crizei, pe alegerea.
moştenitori în urma refuzului prinţului
Nicolae de a accepta moştenirea, au lă care ducele Mussolini o prevede şi o aş
teptă, şi-a pregătit o nouă clasă socială:
sat averea unchiului lor în complectă pă femeile, care purtând recunoştinţa pen
răsire. In adevăr, de multă vreme caste
lul de la Câmpina e o adevărată ruină şi tru marele act politic înfăptuit de duce CETIŢI
e de presupus că urmaşii de sânge ai în favoarpa lor, alături de admiraţia ce
sexul sentimental o are pentru bărbaţii-
marelui dispărut vor fi cu mai multă
eroi, —■ şi d. Mussolini este unul, — vor
tragere de inimă faţă de locaşul în care aduce un serios aport în viitoarele fră D O U Ă I U B I R I
a visat şi a încercat să străpungă ne
cunoscutul, gigantul Bogdan Petriceicu mântări politice.
Hajieu. POEZIE LIRICE
Unul dintre moştenitori, d. avocat C. DE
M. Ciocazan a renunţat Ia moştenire în B"i &.L I O O R A F I E
favorul urmaşilor. E de văzut acum ce RADU MĂRGEAN
va face d. luliu Dragomirescu, celălalt _y
moştenitor. Dacă dsa se încăpăţinează să A. Cotruş: IrNmbia ,or — Ver “ DE VÂNZARE
rămână in proprietate, procesul care e în suri — Arad, 192oi"‘\_
perspectivă va deveni foarte interesant, la Administraţia revistei „Cosinzeana“
pentrucă punctul de vedere pe care stau Ion Al. Bran-Lemefty: Ancore
urmaşii lui Hajdeu, va aduce discuţiile — Poezii — Braşov. — lei.
nu atât pe tema drepturilor legale, cât pe C. lonescu-Olt: Se’ntorc ^ocorii PREŢUL 10l e ,
tema obligaţiilor morale, cari, să recu — Poezii — Sighetul Marrr^ţiei.
noaştem, nu s’au prea ţinut până acum.
Despre ruina castelului delà Câmpina, 40 lei.
devenit adăpost de porci, a scris Cara Că. Oct Vorobchievici: Drumur
giale, nu mult după moartea lui Hajdeu codrului — Dramă într’un act — Abonaţi pentru săteni
şi ruină e şi astăzi, iar Caragiale a mu
rit la 1912. fără alttă idicaţie. \ foaia poporală ilustrată
Feminismul în Italia. Ducele Mussolini
pentru a dovedi cavalerismul său a fă- Rugăm pe abonaţii noştri ră
gădnit toate drepturile femeilor italiene. maşi în restanţă cu plata abo
Legea va fi prezentată parlamentului în namentului să binevoiască ane . . I M U S I T A R A
prima sesiune şi cred că nimeni nu se trimite cât mai neîntârziat su
îndoeşte că va trece. — chiar dacă ar fi
supusă unor discuţiuni contradictorii, — mele ce ne datorează. Revista
din momenl ce d. Mussolini doreşte a - costă mult şi nu se sprijină Adresa: Cluj, K- Cuza Vodă 16
ceasta. Aşa că, prima ţară care va acorda decât pe ajutorul ce-i vine dela
femeilor drepturi egale, va fi Italia. abonaţii săi. Dej aceea credem
Evident că nu contestăm femeilor le- Numeri de pr)° gratuit
bă
gitimile lor revendicări pentrucă ne-am că apelul acesta va fi înţeles )
descătuşat de prejudecăţi şi. nu putem şi urmat.
