Page 8 - 1926-32

312 Pag C O S I N Z E A N A 8—VIII. 1926

R E V I S T E L E

„Ţara Noastră“ (An VII—N. 31) tegral şi mai veridic, spiritul moldav dă o satisfacţie în plus şi un în­
Serioasă şi muncitoare revistă clu- în literatură, ca „blocul care visează“ demn pentru ceea ce vrem să se
jană îafruntă eroic greutăţile verei. delà laşi, aşa cum i-am zis eu de înţeleagă şi de alţii în paginile ace­
In pagínele ei interesul pentru li­ mult dlui Sadoveanu. Masivitatea stei reviste.
teratură şi marile prebleme naţionale visului său moldav, stă risipită în D. P. Nemoianu încrestează ob­
este mereu viu. Se continuă astfel toate rândurile volumelor sale lite­ servaţii preţioase „din campanie elec­
opera începută de luminoasa îndru­ rare. Vei găsi pretutindeni, tu lector torală“ şl ne dovedeşte că un suf et
mare a opiniei noastre publice. Şi desinteresat şi fără prejudecăţi, o ales şi o minte curată poate oricând
cine ar cuteza să nu aprecieze a- fărâmă din marele vis moldav, trăit face şi altăceva decât proastă de­
ceastă muncă. prin toată fiinţa sa spirituală, de magogie ieşind prin sate pentru a
D. G. M. Ivanov, într’un judicios către acest scriitor cu trup masiv, cere voturile oamenilor în sprijinul
articol pune la ounct chestiunea cu mers domol şi cu privire tot­ unui partid sau altul. Campaniile
„socialismului creştin“. Intre socia­ deauna absentă...“ electorale sînt un admirabil prilej
lism şi creştinism e o profundă Şi mai departe: de a ne apropia de sufletul ţăranu­
deosebire de ţeluri şi practice. Puse lui de nevoile şi năzuinţele lui, fi­
la un loc se anihilează prin incom­ „Iar pe deasupra vremei, locuri­ reşte dacă cei ce o fac au destulă
patibilitate. „Creştinismul este re­ lor şi fiinţelor, se înalţă domina­ înţelegere pentru aceasta. Din nefe­
ligia pâinii cereşti — socialismul toare, din povestire, fiinţa nevăzută ricire majoritatea celor ce se întorc
este religia pâinii pământeşti“ spune şi învăluitoare proteguitoare şi calmă din campanie electorală nu vin ca
d. Ivanov, de aceea cei ce caută să a însăşi Moldovei... Ca o fiinţă fără d. Nemoianu cu observaţii serioase,
pună la un loc aceste două religii moarte, ca înseşi spiritualitatea în­ ci cu înscenări de ticăloşii electo­
o fac pentru a provoca voite con­ tregului complex de viaţă al fiinţe­ rale, cari ne ticăloşesc şi mai mult.
fuzii şi a trage foloase. lor şi lucrurilor tăbărâte pe pămân­ Interesante, dar oarecum unilate­
Ocupându-se despre ultimul vo­ tul ei, simţim Moldova cum se rale, sunt ideile dlui Lupu-Kostaki
lum apărat al dlui Mihail Sadoveanu prefiră dealungul povestire!, ca o despre omorul pasional. Dsa este
„Ţara de dincolo de negură“ pe respirare de pe-o apă mare... O de părere ca jurldicţia crimei din
care îl recenzează cu conştiinciozi­ frântură din visul milenar al Mol­ dragoste să fie trecută de la juraţi
tate şi înţelegere, d. Lascarov-Mol- dovei... Această sinteză tainică şi la tribunalele ordinare, această cri­
dovanu ridică una din cele mai fină, dar totuşi masivă şi cuprinză­ mă neavând niciodată un motiv te­
importante chestiuni literare. E vorba toare, a realizat* o zi cu zi, până în meinic, cum au celelalte crime. D.
de sufletul specific provincial al pragul celui din urmă volum, marele Lupu-Kostaki nu se întreabă însă
producţiei literaţilor noştri. In cazul interpretai visului moldav : „Blocul ce va trebui să prevadă codul pen­
de faţă se evidenţiază caracterul care visează“ delà Iaşi. Numai aşa tru cazul când femeia ucide pentru-
specific moldovenesc al operei dlui şubreda îndelednicire a literilor şi că bărbatul a necinstit-o şi nu s’a
Sadoveanu. a scrisului, capătă un senz, care ţinut de cuvânt. Să facă femeia do­
„7ara de dincolo de negură, spune îndepărtează orice ameninţare de vadă, cu sau fără martori?.. Haida-de!
u
dsa, e încă o verigă de preţ adău­ zădărnicie şi de „perdere de vreme .
gată la lanţul bogat a scriitorului Aşa este. Creaţia literară de du­ Frumoase versuri semnează d. A.
moldovan. Şi dacă ţin să calific rată nu »poate să nască decât din Cotruş, care e, pe lângă un mare
din nou aşa pe dl Sadoveanu, este adâncirea mediului în care trăieşti talent, şi un mare nedreptăţit. Poe­
că şi în acest volum apar caracte- şi reprezentarea lui sintetică în con­ zia dsale, originală nu numai în
rlsticele moldave ale întregalui său formitate cu caracterele specifice formă, e înainte de toate poezie. Şi
scris. Şi nu vreau câtuş de puţin ale acestui mediu. Cealaltă literatură poate pentru aceasta nimenia nu se
a micşora cu ceva acest scris, dacă luată de oriunde şi replantată aiu­ bate pentru Cotruş, în timp ce Don-
insist asupra „moldovenismului“ său. rea poate fi o modă înşelătoare chişoţi de modă nouă se iau de
Nu cred că exagerez nimic dacă pentru unii naivi, dar, ca orice modă, gât cu lumea pentru şaradele bad-
pe dl Sadoveanu l’amnumi „Moldo­ trecătoare, — „pierdere de vreme“ năreştilor vremurilor noastre.
va în literatură“. Nimeni, din scrii­ cum spune d. Lascarov-Moldovanu, Bogate studii şi cronici complec-
torii de azi, nu reprezintă mai in- care prin rândurile şale cugetate ne tează cuprinsul acestui număr,