Page 7 - 1926-32

8—VIII. 1926 C O S I N Z E A N A - - - --------------------------------- Pag. 311

Probleme de educaţie Indiferent de starea omului; chiar
sănătos fiind omul, cenzura internă
nu poate alege bine toate faptele,
PSCICHOANALIZA ŞI PEDAGOGIA nu poate fi trează necontenit, aşa
că tendinţile reprimate se strecoară
de A PEIA în activitatea conştientă a omului,
care atunci devine desorientat.
Studierea operei lui Freud poate ca unii oameni, trezindu-se să nu In orice om există apoi o veşnică
convinge pe oricine că educaţia mai poată percepe nimic, cu toate duplicitate, o veşnică creare de ex­
greşită poate fi un isvor nesecat simţurile sau cu o parte din ele; treme între gânduri şi fapte. Ce se
pentru maladii sufleteşti şi fizice, şi educaţia săvârşeşte cam acelaş lucru: poate face în cazul acesta spre a
că actualul mod al creşterii copiilor o orbire introspectivă. Dar omul se putea susţine morala sau mora­
înlesneşte apariţia nevrozelor. Chiar crescut astfel e în vecinie deficit, litatea?
dacă nu am fi bolnavi, şi atunci ne căci întreţine stări parazitare, cărora Să se cunoască omul pe sine.
putem însuşi, din cauza lipsei de el nu le dă drept la viaţă ci le în­ Omul care se va cunoaşte pe sine
metodă a educaţ'ei, o mulţime de conjoară cu dogme, percepte etc. în va diseca motivele pornirilor sale
îndoeli sofleştl, cari duc pe mulţi unele cazuri sunt necesare. şi prin aceasta va stăvili naşterea
la neputinţa de a se bucura de fru­ Dar cari sunt lipsurile acestei chinurilor sale.
moasele daruri ale vieţei, ale natu­ stări obligatorii? Cercetările psicho- Cunoscând cauzele, el le va pu­
rii. Atunci ne punem în mod spon­ logiei individuale au putut să sta­ tea înlătura în mod natural şi nu le
tan întrebarea: care e remediul bilească prin metoda psichoanalizei va înăbuşi fără nici o cercetare,
contra acestor stări, ce fel de în­ că toate nevrosele psichice (isteria sau de dragul unor dogme.
văţăminte poate scoate pedagogia etc.) nu sunt decât isbucniri ale In locul pedagogiei dogmatice, el
din motodele de cercetare şi rezul­ tendinţilor înăbuşite, şi a cărei ma­ va întrebuinţa pedagogia naturală,
tatele psichoanalizei. joritate o constituie reprimările ins- corespunzătoare construcţiunii sale
Funcţiunea sufletească a noului tictului sexual. fizice şi sufleteşti.
născut o îndeplineşte durerea, res­
pectiv tendinţa de conservare, aşa
zisul .Unlust prinzip*.
Tendinţa aceasta de înlăturare a
durerilor, o găsim, natural într’o HEINRICH HEINE
formă mai ascunsă, la oamenii cu
o vârstă mai înaintată, nesâdită de
nici o morală sau pedagogie. PE APĂ
Cu această stare naturală, vine Stăteam mâhnit lângă catarg,
de cele mai mufie ori în contra­ Privind cum valul creşte.
dicţie educaţia copiilor de acum. O, mândră patrie, te las,
Şi această eroare provine din cauza
că se caută să se ducă ia negaţie Vaporul meu grăbeşte.
o parte din porniri, gânduri, încli-
naţiuni. Pe lângă casa dragei trec,
In ce constă această negaţie? Spre geam privirea-mi cată;
Cam greu de rezumat. Se poate Zădarnic ochii mi-i trudesc
asemăna mai bine cu minciuna. E-
ducaţia actuală se bazează pe acel Căci nimeni nu se-arată.
principiu că, băiatul să devină min­
adnos faţă de sine însuşi, şi să nu O, lacrimi, nu mă podidiţi
cunoască gândurile, impulsurile cari Că-mi pierd biata vedere
clocotesc în sine. Insă simţirile, gân­ Şi nu te frânge, inimă,
durile pe cari le sugrumăm, nu Bolnavă, de durere.
dispar, ele trec în subconştient, şi
în urma forţării educaţiei ele se trad. de' I. CONST. DELABAIA
înmulţesc necontenit, constituind în
noi o individualitate a parte, ale că­
rei scopuri, dorinţe sunt diametal
opuse cu cele pe cari le manifestăm.
Psichoanaliza — la sănătoşi ca şi
la bolnavi — ne dovedeşte că di-
ferenţiarea aceasta nu e de loc re­
comandabilă.
Tendinţele trecute în inconştient
se pot reduce la pasivitate şi se
pot ascunde numai prin organiza­
rea unei puternice rezistenţe interne
şi a cărei întreţinere reclamă chel­
tuirea unei considerabile energii.
Prin hipnotizare se poate ajunge