Page 2 - 1926-32

Pag. 306 C O S I N Z E A N A 8—VIII. 1926

P R O P A G A N D A P R I N T E A T R U

de D. I. CUCU

Continuăm ideea începută în nu­ tuite oricum, au apărut turneele ofi­ mureşului, etc. Dar ideea nu era
mărul trecut. In nouile provincii cu ciale. Oricare actor al Teatrului serioasă nici ca intenţie, nici ca pu-
deosebire, nevoie de o bine conce­ Naţional din Bucureşti cu trecere ţinţă de realizare. Cei vinovaţi de
pută propagandă prin teatru este. la ministerul artelor sub oblăduirea mistuirea fondurilor de teatru cău­
Cuvântul şi-a pervertit oarecum sen­ dlui Al. Lapedatu, sau amic cu d. tau în lansarea acestei idei o di­
sul printr’o întrebuinţare cu totul Al. Mavrodi, mentorul dlui Lape- versiune, pentru a nu li se putea
nepotrivită cu înţelesul noţiunei ce datu întru ale artei dramatice, pu­ reproşa neglijarea teatrelor oficiale
sugerează. In primii ani ai unirii tea să obţină o subvenţie mai mare de provincie. De altfel realizarea
totul era „de propagandă*. Nume­ sau mai mică, după obraz, odată ideii ar fi fost cu neputinţă. Teat­
roşi profitori. clienţi ai cafenelelor cu titulatura oficială, şi pornea în rul Naţional din Bucureşti înghite
bucureştene cărora li se înfundaseră propagandă. Dar de trupele de adu­ prea mult din fondul taxelor pe
acolo căile expedientelor de trai, au nătură şi de piesele fără rost n'am spectacole, aşa încât disponibilul
năvălit pretutindenea, transformaţi scăpat. Voiau oamenii aceştia cu ministerului artelor e cu mult mai
în factori de propagandă. înarmaţi orice preţ să convingă nouile pro­ mic decât toate cheltuielile pe cari
cu recomandaţii sau cu ordine în vincii că teatrul românesc e mai li-ar necesita crearea unui teatru
doi peri, smulse cine ştie cum dela prost decât este în realitate. Aceasta nou.
persoane oficiale, au venit aici cu însă n'ar fi fost nimic, dacă nu s'ar Apoi, nevoia propagandei prin
albumuri comemorative, cu proecte fi cheltuit astfel mari sume de bani, teatru nu se circumscrie la cele
de reviste şi ziare, cari nu mai aveau cari ar fi făcut un serviciu mai bun cinci oraşe de frontieră. In egală
să apară niciodată. cu medalioane, cu înzestrându-se cum se cuvine tea­ măsură se cere teatru bun româ­
portrete, cu fioncuri tricolore. în sfâr­ trele provinciale existente. nesc în toate oraşele ardeleneşti, de
şit cu tot ce imaginaţia acestor coţcari Ne mărginim la Ardeal. In cei la Braşov la Sighetul-Maramure­
a putut naşte mai profitabil, au te­ doi ani cât a ţinut ministeriatul şului şi de la Năsăud la Timişoara.
rorizat în numele aceleiaşi propa­ dlui Lapedatu la arte mi-au vizitat Nu „teatrul de vest“ ar putea să
gande naţionale şi pe minoritari şi cel puţin zece asemenea trupe ofi­ fie soluţiunea deci, ci numai dub­
pe români, şi-au umplut buzunarele ciale. Socotind subvenţia fiecăreia larea personalului artistic al Teat­
şi au plecat lăsând în. urma lor un între 200 000 şi 500 000 lei, face rului Naţional din Cluj, care are la
profund sentiment de desgust. Im­ în mediu un total de 3 milioane, îndămână toate mijloacele pentru
presari de turnee teatrale nu s’au sumă care, alocată Teatrului Naţio­ organizarea unei echipe volante de
purtat mai bine. Trupele puse la nal din Cluj, cu un sport de 20—25 bună propagandă prin teatru. Ace-
adăpostul unei glorii a scenei bu­ actori fără ocupaţie din bugetul laş lucru îl poate face şi Teatrul
cureştene se alcătuiau din elemente Teatrului Naţional al Capitalei, ar Naţional din Craiova pentru ora­
de adunătură; iar repertoriile întoc­ fi asigurat Ardealului o trupă per­ şele bănăţene până la Arad. Şi a-
mite la repezeală erau o desiluzie manentă de turneu, cu un reperto­ tunci e sigur că vom avea un teatru
în plus pentru aşteptările publicului, riu variat şi potrivit, metodic des­ de propagandă aici, care să-şi poarte
încetul pe încetul publicul a început făşurat. cu vrednicie numele. Ca să-l reali­
să înţeleagă că nu mai are mult de Lucrul acesta nu s’a făcut însă. zăm, nu trebuie decât puţină înţe­
aşteptat şi s’a abţinut de a mai Alte interese prezidau la organiza­ legere la ministerul artelor, o justă
răspunde chemării afişelor pom­ rea propagandei prin teatru. In repartiţie a fondurilor, un dram de
poase. Turneul de progagandă nu schimb a început să se vorbească energie faţă de actorii neocupaţi al
mai era o afacere, decât dacă se despre crearea unui „teatru de vest“ Naţionalului Capitalei şi câte două
putea obţine sprijinul ministerului la Oradea cu misiunea de a deservi vagoane pentru recuzită şi personal
artelor. oraşele de graniţă Timişoara, Arad, la Cluj şi la Craiova.
Evoluam. In locul turneelor alcă­ Oradea, Satu-Mare, Sighetul-Mara­ De ce să nu o facem, dară?