Page 2 - 1926-37

Pag. 358 C O S I N Z E A N A 12—IX 1926

A S O C I A Ţ I U N I L E C U L T U R A L E

de I. AGĂRBICEANU

In zilele de 12, 13 şi 14 Septem benilor, cari, prin glasuri autorizate, cele mai tinere şi mai mici Aso-
brie se va ţine adunarea generală au cerut centralei noastre să des- ciaţiuni.
a Asociaţi unii Transilvane pentru calece cu înfiinţarea de despărţăminte Se ştie că după războiu s'a trecut
literatura şi cultura poporului ro­ şi în provincia dintre Prut şi Nistru. chiar în esces de zel pe acest teren
mân. După obiceiul devenit tradiţie, începutul şi încercarea s'a făcut al propagandei culturale în provin­
u
„Astra îşi ţine congresele anuale în anul acesta şi sunt nădejdii ca ciile unite. Oamenii cari în viaţa lor
tot în alte centre, pentru a putea Basarabia să ajungă un teren rodnic n’au avut nimic cu cultura şi pro­
desfăşura şi programul său de lucru pentru nizuinţele culturale ale Astrei. pagarea ei în popor, s’au trezit eva­
şi festivităţile de ordin cultural în Dar o chestiune care a fost mereu luaţi în luminători ai neamului.
faţa populaţiei româneşti din regiuni sulevată delà unire şi până azi, este E limpede că societăţile culturale,
cât mai diferite. încă şi acum neresolvată. Anume mici ori mari rămân instituţii pe
înainte de unire rostul acestor fes­ cooperarea societăţilor culturale ex- hârtie şi în cazul cel mai bun cu
tivităţi cultulturale ambulante era şi sistente după un plan comun, după un buget mai mic ori mai mare,
unul naţional, poporul nostru era dacă nu are oameni cari să mun­
mândru când vedea ce pot produce o directivă centrală. cească desinteresat. Am mai arătat
şi cărturarii noştri, câţi sunt de mulţi Problema a fost pusă în sânul şi cu alt prilej că nu abundăm încă
şi în ce armonie frăţească ştiu să Astrei, în congresele „Ligei culturale“, în intelectuali desinteresaţi cari ar
lucreze. de conducerea societăţii „Principele putea lucra şi pentru o asociaţie şi
Elementul acesta de ordin naţio­ CaroP, şi cu toatecă a fost bine pentru alta. A bea avem cadre, la
nal credem că poate fi servit încă apreciată de toate aceste societăţi, oraşe ca şi la sate, pentru o sin­
şi azi, fără teamă le a fi ajuns la ca şi de altele similare, ea a rămas gură şi puternică înjghebare de a-
un punct de saturaţie prin vieaţa până acum neresolvată. ceastă natură.
naţională oficială. Avem şi azi des­ In raportul general al Astrei către
tule oraşe, în cari cetăţenii români adunarea generală din anul trecut Astfel e o risipire zadarnică de
simt o adâncă măndrie când pot vedea se arătau cu competenţă şi motivele fapte pentru cutare ambiţie, de care
festivităţile legate de adunările ge­ care militează pentru* o astfel de nu se poate ţinea socoteală atunci
nerale ale Astrei. In câte oraşe şi cooperare. când marile şi vechile societăţi lu­
orăşele, afară de primele parade Greutăţi de ordin intern, schim­ crează pentru un scop naţional bine
militare, delà începutul unirii, şi afară bările cari au intervenit la Fundaţia determinat.
de câţiva artişti rătăcitori mediocri, principele Carol, — sau alte motive
nici o manifestare artistică culturală au făcut ca până azi idea să nu se
ori naţională n’a mai avut loc. poată realiza.
Rolul de educaţie naţionala, de Cooperarea Societăţilor culturale,
*
creştere a energiilor naţionale nu a • * o armonizare a activităţii lor ar
încetat nici până azi pentru Aso- putea opri pe viitor fărimiţarea şi
ciaţiunea noastră. Dacă congresele S a părut unora că pledeci ar pu­ pe mai departe a forţelor, căci am­
ei anuale ar reuşi să fie ceea ce au tea fi şi diferite ambiţii cari n’ar biţii se vor găsi destule totdeauna,
fost odată : mari întâlniri prieteneşti mai putea fi satisfăcute toate în dar ele pot să-şi caute ori unde teren
unde sinceritatea şi dragostea erau cadrele unei cooperaţii şi a unei de manifestare, afară de terenul
într'adevăr impresionante prin armo­ directive centrale a Societăţilor cul­ muncii pentru luminarea poporului.
nia lucrărilor congresului, ele ar turale. E de ajuns să treci în vreme de
creşte încă pilda educativă dată Sa afirmat că sunt societăţi mai iarnă prin oraşele Ardealului şi Ba­
marilor mase. mici, mai păţin însemnate, creiate natului pentru a ţi da seama de
după războiu, cari s’ar opune. Dar inconvenientul ce urmează din lipsa
nevoia cooperării, a unei armonizării unei directive unitare şi a ar­
In vremea războiului şi în primii a muncii în materie, s’a accentuat monizării activităţii culturale. Con­
ani de după războiu şi Astra noastră chiar pentru a se împiedeca zadar­ ferenţiarii diferitelor societăţi se în­
şi alte societăţi culturale existente nica fărâmiţare de forţe şi de fon­ tâlnesc adeseori în aceaşi zi într’un
au trecut print'o criză destul de duri. Raportul comitetului central al oraş. Uneori conferenţiază unul după
grea. Nu se poate însă ascunde a- Astrei către adunarea generală din celalalt, sau unu/ într’o sală altul
devărul că de câţiva ani Asociaţiile anul trecut insista chiar asupra greu­ într’alta. Se întâmplă ca seri de-a-
noastre culturale şi-au revenit in tăţilor ivite din înfiinţarea celor prea rândul să fie conferenţe şi apoi
fire, s’au creiat chiar altele no ui, şi multe societăţi culturale, care fie săptămâni întregi nimic.
că munca ce se depune pentru lumi­ care lucrează de capul lor, şi ade­ Cât priveşte Ardealul şi Banatul
narea maselor este, în multe regiuni seori se concurează una cu alta, în credem că toate societăţile culturale
ale ţării în plin avânt. , detrimentul adevăratei munci cultu­ existente se pot grupa în jurul Astrei,
De-o vreme Asociaţia ¡ noastră a rale pe care ar putea-o săvârşi mer­ şi împreună cu ea să lucreze după
putut satisface şi dorinţele Basara- gând mână în mână şi îngiobându-se un plan unitar şi în deplină armonie.