Page 5 - 1926-37

12-IX. 1926 ----------- C O S 1 N Z E A N A - - - - - Pag. 361

j
— J rtfa părinţilor noştri a fost Holdele erau bogate bobul de Vântul rec**, subţire, ici colea câte
mare ca o minune. Se cuvine să le grâu plin şi galben ca aurul. Pâi­ un brăduleţ rătăcit te face atent,
păstrăm amintirea în veşnicie. Ei nea era aibă şi nutritoare. că eşti deja ia munte şi peste pu-
s’au făcut vrednici de acest prinos. Sa încinse sărbătoarea belşugu­ ţ n vei ajurge la ţintă.
Ne-au scăpat de peire, lăsându-ne lui în întreaga ţară. D;r acum urci din nou. Cu „Gră­
numele. Acum să-i alungăm din lă­ Pe când însă se veseleau şi îşi dina* ai întrat deja în regiun'le
caşurile sfinte? Mai f -va jertfă, când băteau joc de morţ', veni dinspre Păltinişului. De aci încolo drumui
nu’va fi răsplată? Suntem noi oare hotare un sol şi îi vesti că năvă­ te duce ca printr’o alee. Brazi,
în stare s’aducem o jertfă tot atât lesc din apus popoare fără număr. brazi încotro îţi privesc ochii, un
de minunată? Numai când ne sim­ Inebuniţi au prins arme să se a- aer curat, îmbălsămat te face să
ţim tot atât de vrednici să ne jert­ ppre. Au incins sabie şi cei mai resniri din toate puterile.
fim, putem cita de strămoşi. Dar slabi, dar erau un strop în mijlo­ Peste puţin se iveşte înaintea
când noi suntem pigmei, să îndrăs- cul mării duşmane. ochilor ca un salut de „Bine ai
nim să dărâmăm pe ce mai sfântă Cimitirul cu holdele sale hrănea, venit“ înscripţiunea „Sanatoriile
dintre amintiri. Vom deschide drum iar nu înspăimânta duşmanii. De Păltiniş“; câţiva paşi încă şi le vrzi
liber duşmanilor noştri, fără s’avem crucile dărâmate îşi legau caii, lă- înaintea ta; ai sosit Ia t'ntă.
tărie în braţe şi bărbăţie în suflet. sâudu-i să pască. înaintau fără îm­ Sanatoriile au o situaţie adevărat
Să dărâmăm un temp’u fără să clă­ potrivire. Cuceriră şi pustiiră ţara pitorească. Pe un plai destul de
dim un altul în locu-i ? din margine in margine şi piatră spaţios, ferite de vânt, cu faţa spre
Aceştia erau cei puţini şi buni. peste piatră n’au mai lăsat din ţara, apus, înconjurate de păduri de brazi
Cei mulţi au început să are şi să care şi-a bătut joc de amintirea ne­ şi înaintea ochilor cu o privelişte
samene în cimitir. muritorii )r strămoşi. admirabilă, ele îţi oferă tot ceiace
*
omu'ui e mai bun şi scump pe
lumea asta : sănătatea trupească şi
P Ă L T I N I Ş U L sufletească.
Primele vile sunt ale sanatorului
militar al corpului 7 armată cu 14
camere de locuit, având fiecare
AGATA ARDELEAN COL. JÜSTEL câte 2—3 paturi. In decursul răs-
boiului sanatorul militar ca şi acel
La o înălţime de 1435 m. adică ţinute în cea mai bună cond ţie şi al reuniunei ardelene carpatin«* au
1000 m. mai sus decât Sibiul, se începând dela aşa zisa „Curmă­ fost devastate complect. Numai cu
află staţiunea climaterică Păltiniş, tură“, au fost făcute în anii 1899 — greu s’au putut reface aceste ins­
cunoscută atât de bine la noi şi 1901 de pionierii din Alba-lulia talaţii.
în străinătate, unde chiar si iarna sub comanda unui locotenent, azi După răsboiu, în primul an al
se adună lumea, care iubeşte spor­ colonel în armata noastră. redes< hiderei, mă aflasem şi eu
tul, munţii şi natura şi vrea să-şi începând cu luna Mai, în zilele sus. Ţin şi azi încă minte, cum
recreze sănătatea de v’aţa nesănă­ de serbătoare e un adevărat pele­ după o noapte nedormită dimineaţa
toasă dela oraş. rinaj, înspre Pâltimiş. Căruţe pline abia m’am putut ridica de dureri
Numele Pă’tiniş cuprinde un far­ în deosebi de persoane mai în în tot corpul. Credeam că era
mec atrăgător pentru toţi aceia, vârstă şi copii veseli, pentru cari influenţa aerului de munte sau o
cari au petrecut câtva timp acolo. mersul pe jos e prea obositor, apoi răceală straşnică. Era însă numai
Dar fiind muiţi, cari nu cunosc cete de excursionişti, fete şi băeţi aşternutul neobicinuit, aspro, de
staţiunea aceasta atât de romantică, cu raniţele în spate, cântând şi pae. In anul al doilea se făcuseră
voesc să descriu numai în scurt, chiuind îşi iau drumul tot către a- unele ameliorări; dar un incediu
fără să devin plictisitoare, unele din ceiaşi ţintă. a distrus pavilonul cel mai mic,
frumuseţele ei. Singura parte puţin monotoană unde se află popota şi bucătăria.
Călătoria dela Sibiu până sus la este dela termirarea serpentinelor Cu piţ nii bani, cari erau la dis­
Păltiniş s’ar părea puţin cam obo­ până ajungi pe „Valare“. Dela ser­ poziţie şi cari s’ar fi folosit pentru
sitoare, dacă nu ar fi drumul atât pentine până acolo nu se mai urcu un aranjament mai comfortabil în
de frumos şi panorama, care se în­ aproape nimic, drumul pare însă camerile de locuit, se clădi din nou
făţişează înaintea ochilor, atât de foarte lung. paviionul cel mic, al cărui coperiş
fermecătoare. Ve „Valare“ totdeauna suflă un de tinithea, din economie este fă­
Pentru mine e o mare desfătare vânt subţire,- rece, care pătrunde cut din cutii de pesmeţi adunate
să privesc din ce în ce ajurg mai până la oase. Involuntar bărbaţii dela diferite regimente.
sus, la calea făcută în urma mea. îşi încheie mantalele şi cucoanele Azi camerile sanatorului miiitar
Îmi pare, că mă înalţ asupra vieţei îşi strâng blana pe lângă gât. sunt, ce-i drept, tot simplu dar cu
de rând, îmi pare, că ajungând iot O frumuseţe deoscbiiă are „Va- destul comfort aranjate. Administra­
mai sub, mai sus, las toate năca­ larca“, că nu e acoperit de flori de torul sanatorului a găsit de unde
zurile, toată mizeria şi toate grijile, multicolore ca în g niral natura, ci să ne pună în camere în anul a-
cari sunt legate de viaţa de jos. variird după anotmo de f ori c!e cessta har şi c g nzi ia dispoziţie,
După o cale d> un ceas deia o singură coloare. Aşa 1-cm v’zut ceiace a cu cert inimile tuturor cu­
Sibiu prin comuna Răşinari, c; re eu odată de tot aib; cu aită ocazie coanelor, căci oriei m şi la deal ca
mai cu seamă îi timp p'oics pare ga b n ; şi de aită dată de tet vio­ şi la vale, „fetele Evei* se privesc
imens de lung*, ajung Ia serpen­ let, ca o mare violetă. Nu ştiu când cu plăcere în cglinoâ.
tinele, care t duc până la Pălti­ a fost mai frumos, şt u numa', că Pavilonul cel mare are două e-
niş. Serpentinele acestea sunt întrt- totdeauna m’a încântat. taje. In etajul ai doilea se afla