Page 6 - 1926-37
P. 6
Pag 362 ----------------------------------- C O S I N Z E A N A 12—IX. 1926
acum e anal o singură cameră, în întâlneşti câteodată şi societăţi de dat tot dreptul. Şi eu am văzut locuri
colo un pod spaţios. Din podul a- excursionişti din ţări străine. In frumoase, pe care le-am admirat,
5
cesta s’au făcut către sfârşitul se anul acesta am ascultat din întâm- totuşi trebue să z c: „Nu-i în lume
zonului din anul trecut patru ca plare conversaţia unor excursionişti ţară mândră, mândră ca a mea“.
mere mansarde foarte drăguţe, ca din Germania. Asemănau frumuseţea Cine nu cunoaşte Păltinişul vină
să se poată satisface dorloţa la cât Păltinişului cu alte frumuseţi de să-l cunoască şl să se convingă de
se poate de mulţi, cari îşi doresc ţinuturi din Elveţia, Tirol şi altele mărgăritarul ăsta al ţărei noastre,
recâştigarea sănâtâţei acolo. S’a in care le au văzut, dar pe care nu le să vadă natura frumoasă în toată
stalat o bae bună, s’a îngrijit şi am putut prinde din cursul discuţiei. splendoarea ei, să admire cu ochii
pentru puţină distracţie prin insta Ei aflau că Păltinişul este mai fru proprii ceiace nici cea mai iscusită
larea unui leagăn pentru copii, po mos, mai romantic. In cuget le am pană nu poate descrie.
piei, jocuri de şah, table, domino
etc. pentru adulţi. Din paturile moi,
cu saltele de lână azi, te scoli bine
odihnit, iar pentru odihnă peste zi Unchiul Sosthene
în aer liber stau la disprziţle
scaune de repaus (chaiselonguri). de GUI DE MAUPASANT
Toate aceste îmbunătăţiri şi des-
voltări se datoresc inimosului con Unchiul Sosthene era un liber tâta ceremonie pentru a împrumuta
curs dat de d. general Cihoski, co cugetător cum sunt atâţia alţii, un câţiva gologani unui nenorocit?
mandantul corpului 7 armată din liber cugetător din prostie. Adesea Religioşii, pentru cari pomana şi
Sibiu, care atâta zel şi interes arată poţi fi credincios în acelaş chip. ajutorul sunt o datorie şi o meserie,
pentru binele ofiţerului. Şi totuşi Vederea unui preot îi provoca furii pun în capul scrisorilor trei litere:
mai sunt atâtea de făcut! de neînchipuit; ridica pumnii, îi J. M. J. Francmasonii pun trei puncte
Reuniunea carpatină are trei pa făcea coarne, şi atingea pela spafe în coada numelui lor. Haida-de,
vilioane de locuit, o casă pentru o bucată de fier, ceea Ic indica deja o cumetrilor!
turişti, apoi o clădire cu sală de credinţă, credinţă în de deochi. Ori, Unchiul meu îmi răspundea: „E
dans şi de muzică, sală de lectură, când e vorba să ai credinţe nerezo drept, noi ridicăm religie contra
(oavllionul „Monaco“) şi o poplcărie nabile, trebuie sau să le ai pe toate religie. Facem din libera cugetare
bine instalată. Se mai găsesc şi încă sau să n’ai niciuna. Eu, care sunt armata, care va omorî clericalismul.
2—3 vile particulare. In acestea tra de asemenea liber cugetător, cu alte Francmasoneria este cetâţuia,în care
iul şi camerlle costă cel puţin de cuvinte un revoltat contra tuturor sunt înrolaţi toţi derâmătorii divini
tăţilor.“
trei ori mai mult ca în sanatoriul dogmelor inventate de frica morţei, eu
militar, unde preţul mesei şi al ca- n’am furii contra templelor. Şi apoi, eu Eu ripostam: „Dar, unchiule (în
merilor este croit după punga sub am un fel al meu de a le considera şi gând ziceam „bătrân neghiob“) e
ţire a ofiţerului. explica. Un templu este un omagiu tocmai ceea ce vă imput. In loc de
Păltinişul oferă prin natura-i ad necunoscutului. Cu cât gândirea se a construi, voi organizaţi concurenţa:
mirabilă fel de fel de distracţii. lărgeşte, cu atâta necunoscutul scade asta face să scadă preţurile, şi —
Pentru acei, cari nu vreau să obo şi cu atâta templele se dărâmă. Insă, atâta-i tot. Şi-apoi dacă n’aţi
sească prea mult, sunt preumblările în loc de a pune acolo cădelniţe, admite între voi decât liber cuge
plăcute până la „Stânci“ (Felsen- eu aş aşeza telescoape, şi micros- tători, aş înţelege; voi însă primiţi
burg) şi pe „Calea Margaretei“ coape, şi maşini electrice. A^ta-il pe toată lumea. Aveţi între voi ca
(Gretchenweg) Acolo se află şi un Eu şi cu unchiul meu ne deo- tolici în masă, chiar şefi. Piu al IX
izvor numit „Izvorul Margaretei* sebiam aproape în toate privinţele. a fost de al vostru, înainte de a fi
El era patriot; eu nu sunt, pentrucă papă. Dacă o societate astfel alcă
(Gretche nquellt), despre care se zice,
că este izvorul tinereţei, frumuseţe! şi patriotismul este un fel de religie. tuită voi o numiţi cetăţuie contra
şi al sănătăţei (Jungbrunnen). Se E ou! războaielor. clericalismului, eu găsesc slabă ce-
zice, că cine merge pentru prima Unchiul meu era francmazon. Eu tăţuia voastră.“
dată la Păltinaş şi bea trei închi- socot pe francmasoni mai dobitoci Atunci unchiul meu, clipind din
ţlturi din apa-i rece ca ghiaţa şi decât bătrânele credincioase. E pă ochi, adăcga:
limpede cum e cristalul, va avea rerea mea şi o susţin. Dacă e vorba „Adevărata noastră acţiune, ac
viaţă lungă şi-şl va păstra tinereţa să ai o religie, cea vechie îmi a- ţiunea noastră cea mai formidabilă
şi frumuseţea (dacă le are, bineîn junge. are loc în politică. Noi săpăm îm
ţeles) cât va trăi. — Apă în gene Nătărăii aştia nu fac decât să mod conţinu şi sigur, spirtu' mo
ral are Păltinişul foarte bună. Ni- imite pe popi. Au drept simbol un narhic“.
căeri nu am beut o apă asemănă triunghiu în loc de o cruce. Ei au De rândul acesta eu isbucneam:
toare ei şi asta am auzit spunând-o biserici pe cari le numesc Loji, cu o „A, da! sânteţi nişte şireţi. Dacă
şi alţi vizitatori. sumă de culturi diverse: ritul scoţian, mi-aţi spune că francmasoneria este
Excursii uşoare, puţin obositoare ritul francez, Marele Orient, — o o uzină electorală, v’aş crede; că
sunt pe „Onceşti“, la „Stâna din serie de baliverne, să crăpi de râs, ea serveşte pentru a strânge vo
Gâuşoara“, la joagărul „Degneasa“, nu altceva. turi candidaţilor de toate nuanţele,
drumul „Şanta“, etc. Apoi, ce vor ei? Să se ajute mu nu aş nega-o; că ea n’are altă me
Excursii pentru turişti antrenaţi tual, gâdilându-şi fundul palmei. nire decât de a-şi bate joc de mul-
sunt la „Cheia Cibinului“ (Zibin- Au pus în practică preceptul creş ţ mea credulă, de a o înregimenta
sklann), la „Bătrână“, „Beşineu“, tin: „ajutaţi-vă unii pe alţii.“ Sin pentru a o trimite la urne cum se
„Armăsar“, „Cindrel“, „Negovan*, gura diferinţă stă în gâdiliciu. Dar trimit soldaţii în foc, aş fi de a-
etc. merită oare osteneala de a face a- ceeaş părere; că e folositoare, in
