Page 2 - 1926-39-40

Pag. 382 C O S I N Z E A N A 3—X. 1926

0 P R O T E C Ţ I E C R I M I N A L Ă

de D. I. CUCU

Fabricele de hârtie cer o nouă Ruşinea nu mai este de suportat. dustria noastră naţională de hârtie
urcare a preţurilor. Refrenul este Avem un popor dornic de cultură, a făcut minuni de echilibristică
vechiu de câţiva anii. La intervale care cere hârtie indigenă, şi avem pentru a ieşi şi mai întărită din
scurte, domni în corecte redingote păduri cari nu aşteaptă decât pro­ această grea încercare. La adăpostul
lasă la scară palatului ministerului tecţia vamală pentru a se transforma aceleiaşi protecţii binevoitoare, in­
de industrie şi comerţ elegante au­ în valuri-valuri de hârtie naţională. stalaţiile s’au refăcut grabnic şi
tomobile şi se pun ia taifas, invocă Ce b ne, ce frumos va fi şi ce mă- dividendele au crescut repede în
cifre citesc statistici şi memorii, fac reţ vis, când din umbra brazilor se îndoită şi înpătrită proporţie cu de­
politică economică şi în rezumat, vor ridica falnice coşurile fabricelor precierea banului nostru. Secretul
cer o nouă scumpire a preţului de de hârtie naţională pentru a potoli acestei bune afaceri este la îndă-
vânzare la hârtie. Alţi domni ele­ setea naţională de cultură a unui mâna tuturor. Valoarea banulului
ganţi. aduc dosare, cercetează me­ întreg popor, şl a mai avea de unde nostru a scăzut cam de 40 ori;
moriile noui, convoacă pe directorii să dăm şi altora !“ preţul hârtiei s’a urcat aproximativ
de ziare şi de tipografii şi au aerul Dar au trecut ani după ani. Abe­ de 200 de ori, iar fabricele de hâr­
că „de rândul acesta“ vor rez'sta. cedarul care costa, tipărit pe hârtie tie continuă a cere noui sporiri de
Dar nu ştim cum se face că tot­ nemţească, patruzeci de bani, pe preţuri. Aceasta pentrucă cerinţele
deauna sporul cerut se aprobă şi hârtie indigenă s’a urcat la 80 de consumului intern, în ţara întregită,
hârtia se scumpeşte mereu. bani şi apoi la 1 leu şi douăzeci s’au împătrit şi fabricele sunt a-
E la noi o boală să protejăm ceea de bani. Ce vreţi, protecţ onism 1 proape aceleaşi cari deţ n monopolul
ce nu ne face decât pagubă. Industria Obligativitatea învăţământului pri­ hârtiei. Cine are legături cu fabricele
pastelor fâimoase nu este protejată, mar şi protecţionismul vamal ne a- de hârtie ştiu îndestul cu câtă greu­
în schimb e protejată cumplit in­ sigurau cultura şi bună starea eco­ tate se obţine această preţioasă marfă.
dustria hârtiei. Importăm macaroane nomică. D.n truda celor mulţ\ cari Comanda făcută la oficiul de vân­
italieneşti, vermicelă franţuzească, îşi vindeau munca unei veri întregi zare al trustului aşteaptă mult şi
steluţe ungureşti sau griş austriac; pe nimic, trebuia să cre’em o in­ bine să-i vie rândul, dacă nu inter­
dar ne opunem cu îndârjire să intre dustrie naţională a hârtiei, cu divi- vine acolo cine ştie ce protecţie sau
în ţară măcar un capăt de hârtie dente grase pentru acţionarii, cari Sfântul Bacşiş, acest sfânt naţional
ieftină din străinătate. Se ruinează, au subscris milioane şi n’au „vărsat“ făcător de minuni. Monopolul hâr­
vezi doamne, industria hârtiei cu nici zeci de mii. tiei a dus la acest birocratism
cele trei-patru fabrici cari îşi fac de nesănătos, iar birocratismul a dus
cap şi dau la adăpostul idioatei Şi au mai trecut alţi ani. Vorbele la batjocura preţurilor de astăzi.
noastre politici protecţioniste, hârtie rostite cu patriotică emcţie la „tre­ Protejăm astfel de ani de zile, îa
de closet drept hârtie de tipar. In cerea“ lege! pentru protejarea in­ dauna culturei naţionale, o industrie
schimb puţin ne pasă că dăm pe dustriei naţionale a hârtiei au rămas, parazitară. Cartea a devenit inacce­
nimic munca noastră agricolă, pen­ fără răutăcioase aluzii, pe hârtie. sibilă mu'ţimii, revistele mor, fără
tru a o r f ipăra scump în articole Fabricele nu s’au înmulţit, iar pro­ subvenţii, iar ziarele cele mai pu­
fabricai străinătate. ducţia lor s’a limitat strict la nevoile
Aces :ru 1 se zice protecţio- consumului intern,cartelându-se pen­ ternice s’ar nărui dacă nu li-ar
nism e lic. De fapt ar trebui tru a dicta preţurile, înlăturând astfel susţine publicitatea şi specularea
sa i se banditism naţional, pen- şi concurenţa internă. Protecţionis­ până la percimonie a nenorocitului
muncitor intelectual, care este ga­
trucă ceea ce se face, se face cu mul vamal nu avea alt scop decât zetarul.
bună ştiinţă şi cu premeditare. Fapta să asigure instituirea acestui mo­
a fost concepută de o minoritate de nopol deghizat. Despre exportul Şi să ne mai mirăm că nu se
criminali privilegiaţi care avea ne­ nostru de hârtie nu s’a mai vorbit citeşte îndestul? Şi să ne mai re­
voie să-şi creieze o nouă sursă de şi cultura naţională a rămas aser­ voltăm că editorul român este pur
câştiguri uşoare. Având puterea în vită câtorva potentaţi criminali, că­ şi simplu un bandit, care îşi bate
mână odată cu fabrica ce se ridica rora nu le păsa decât de dividendele joc de munca intelectualului ? Şi să
sub ^oalele Carpaţilor ticluiau şi milioanelor fictiv subsrise, devenite ne mai râdem în nas de mulţimea
legea pentru protecţia industriei na­ prin contribuţia tuturor milioane revistelor, cari solicită subvenţii pe
ţionale a hârtiei. Şi ce frumoasă, ce reale. la toate uşile, pentru a-şi duce târâş
oatriotică trebuie să fi fost motiva­ Sub aceste auspicii s’a desfăşurat o mizerabilă existenţă?
rea acestei minunate legi! „Cultura epoca renaşterii noastre culturale în Cu tcţ'i îngrăşăm, sporind igno­
naţională este grav periclitată fiindcă veih’ul regat. A venit războiul şi ranţa şi sărăcia din jurul nostru,
abecedarele se tipăresc pe hârtie după-războiul cu bine cunoscutul molohul inutil şi nesăţios care este
austriacă, nemţească sau norvegiană. desechilibru economic modial. In­ industria naţională de hârtie.