Page 1 - 1957-01

’W
i *
S'
•-¿áMyrJí'iítK
§
Nr.353
3Ü
, 'ff
?íC if
I 0 Reportaj din R. P. Chineză:
ál
28 29 deffnbrie 1956 a avut loc şeii» plenară a C.C. al
ea (dine dtzi:
nulu de sts pe 1957. \
;etul de st! pe 1957; ^
î sismuluiie salarizare.
nodui de mstituire a fondului central; produse agricole.
. pnlemelf supuse plenarei şi sarcinilorganizaţiilor de par-
ov. heorgl Gheorghiu-Dej. Expunerea cprivire la planul de
statpe 197 a fost prezentată de tov. (vu Stoica. Expune-
ropuirile Consiliului de Miniştri şi ale Opiului Central al Sin-
înunătării sistemului de salarizare st prezentată de tov.
t căiroîedl planului de stat şi proieaJugetului de stat pe
tză fie irezentate de Consiliul de intri spre aprobarea
nalesînt orespunzătoare necesităţilor bzcltării economice şi
ii Piulare Romîne.
datau devoltarea continuă a industi foducătoare de mij-
•te resar» concentrarea eforturilor asia dezvoltării agricul-
nupr eh larg consum. Trebuie sporitârea din venitul naţio-
aulişi idicării nivelului de trai, făcîi-s: în acest scop unele
deivestiţii.
di un an de la Congresul al II-lea al vfo; prevăzute prin Directivele pentru cel de-al II-lea plan
urongres care a pus în centrul atenţiei cil ar cere eforturi în economie care ar îngreuna înfăptuirea
narea continuă a nivelului de trai al perilor privitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor
aiii muncii din ţara noastră în frunte
Intru a înfăptui politica partidului, au
iezvoltarea tuturor ramurilor economiei
nt industria, noastră grea şi îndeosebi
energetică, electrotehnică şi, coristruc-
sre industria uşoară şi alimentară;
1 producătoare de bunuri de larg
'ă cu entuziasm şi urmată cu
picii
înjrgiu
ala Borzeşi.
ie oociment 0«.
i (mbav, fabrici
160 apartamente a,
a p credite, în afara k
prii.
ăţi calitativă a activităţii i.
pricreşterea productivităţii mu ,i şi re-
rocţie şi de circulaţie; s-a realizat astfel
;a i miliarde lei. Aceasta a permis ca în
lătască salariile în unele rampri, iar spre
orcă salariile şi pensiile mici şi să se
peu cop ii; a spori grija faţă de nevoile
î betare pentru aceste acţiuni depăşind cu
e < 1955. Prin asigurările sociale de stat
0 lioane lei mai mult ca în 1955.
t amstatat Congresil al II-lea al P.M.R.,
tsriîlate; zr-să prodicţia vegetală şi ani-
izdtării industriei ¡ş! a cerinţelor creseînde
ituă a consumului populaţiei de la oraşe
ifctie^.ăn sens negativ îl dezvoltarea producţiei
un şi mi cu seamă a prduselor alimentare, pre-
■>.! circulaţi mărfurilor, crendu-ne periodic greutăţi
oamenii muncii şi îrtDunătăţirea nivelului de
rta prod;ţia de grîu şi celelalte cereale păioase,
te uleioie, a fost insufeientă; recolte mai bune
feclă d zahăr şi la pintele textile. Pe baza re-
.n reeda 1955 a crecut producţia de carne şi
i, popuţia fiind mai Ine aprovizionată în cursul
oduse.
.ţie! a escut "în primi semestru, dar spre sfîr-
mceput să ; resimtă unie urmăr_i ale recoltei slabe.
parte marea acestora, p baza ajutorului în^ cereale
. im din parte;U.R.S.S. S-a luat şi alte măsuri pentru
aprovizionare, populaţiei J produse alimentare şi in-
jf
producţiei indusdale şl a ubr produse agricole ne-a dat
i să mărim vînzrile de mauri prin comerţul socialist cu
miliarde lei în cisul apuluil956.
nada care urmeaz, continuii să dezvoltăm cu precădere
industriKaS*. producătoare dep » ------~ --------------------- -li^jloace de>roducţie, este necesar să pu-
nem în centrul atenţiei na,stre
hotărîte a agriculturii şi idustriei pducătoare de bunuri de con-
supli concentrînd in aceste ramuri hmai mare măsură decit pînă
acum mijloace materiale ş financiar
kiu^carea niveluUi de nţă al poporului
saicină citrală
BTiorvoaurlăşPi,olitic al Comitetului Cenil a examinat în perioada ce
s-a scurs de la Congresul partidulio serie de probleme ale poli-
ticii economice în lumina sarcinii otrale trasate de Congresul al
II-lea al partidului — îmbunătăţirea stematică a condiţiilor de viaţă
şi de muncă ale oamenilor muncii, incluziile şi propunerile proiec­
telor elaborate cu privire-la planul (stat, bugetul stalului, la măsu­
rile pentru îmbunătăţirea actua!ulu|isteţri de salarizare, cu privire
la înlocuirea actualului mod de coiituirî a fondului centralizat de
produse agricole prin extinderea iţiiloi comerciale între oraş şi
sat sint supuse acum dezbaterii parei C.C. al P.M.R.
'V'V 7\ Sărbătorirea Anului Nou
W PAGIHA .4 IV -a:
• Actualităţi din U.R.S.S. Printre siderurgiştii Inmedoreni
Jo! 3 i^uarie 1957 4 pagini 20 bani • Ajutor economic oferit de R.P. Salo de festivităţi a centru­ flaţi îv schimb, ciocrund cu
Chineză poporului coreean. / lui şcolar profesional din Hu­ ei un pahar cu vin, felicitin-
nedoara, devenise neîncăpă­ du-i şi urîndu-le spor la mun­
• Din ţările de democraţie toare. Sute de siderurgişţi ai că în noul an.
pdpulară. marelui combinat au venii aici
să petreacă revelionul împreu­ Pe platforma oţelăriei mun­
nă. Mesele sînt încărcate din ca nu conteneşte. Echipele de
Mei Şun-sian şi alţii. topitori se străduiesc, care
abundenţă cu mînc.ări şl bău­ mai de care să dec prima
<W turi. Deodată lumina se stin­ şarjă în anul 1957.
ge. Muzica intonează tradiţio­
ră a Comitetului nalul „La m ulţi ani". Siderur­ Tovarăşul Cătană ciocneşte
giştii se felicită, îşi strîng primul pahar cu prim-topito-
M unc mîini'le, urîndu-şi noi succese rul Petru Porţu, urîndu-i
in muncă. noi succese în muncă.
COMUNICAT
In miez de noapte, tovară­ Acesta, emoţionat de ură­
rile tovărăşeşti, rosteşte un
şul Nicolae Cătană. directorul simplu şi serios angajam ent:
general al combinatului, se — ' Voi da anul acesta pa­
triei mai mult oţel şi de mai
găsea printre muncitorii a- bună calitate.
Revelionul în Valea Jiului
îndreptările corespunzătoare în Directivele Congresului al II-lea al P. M. R. Minerii din Vulcan s-au a- La club, mesajul de Anul
pentru cel de-al II-lea plan cincinal vor fi supuse de Comitetul Central aprobării tu«
turor organizaţiilor de partid. dunat, pentru a sărbători re­ Nou, adresat de tovarăşul dr.
Plenara a aprobat propunerile privind îmbunătăţirea sistemului de salarizare velionul, în sala restaurantu­ Petru Groza, preşedintele Pre­
care va avea drept urmare o creştere în 1957 a cîştigurilor medii ale salariaţilor.
lui „Straja“. zidiului Marii Adunări Naţio­
In vederea stimulării producţiei agricole şi îmbunătăţirii aprovizionării oameni­
lor muncii cu produse agro-alimentare, plenara a hotărît adoptarea sistemului de In clipa în care luminile nale, a fost ascultat cu deo­
constituire ia fondului central de grîu, porumb, secară, floarea-soarelui, cartofi, lapte,
pe calea achiziţiilor şi contractărilor, desfiinţîndu-se cotele obligatorii la produsele ară­ se sting, răsună puternic un sebit interes. Apoi tinerii au
tate mai sus. Odată cu aceasta, s-a hotărît îmbunătăţirea preţurilor la colectările
de carne. răpăit de tobă : Anul Nou ! închinat pentru viaţa lor din
Călăuzindu-se după principiul centrali smului democratic în viaţa de stat şi eco­ — La m ulţi ani, tovarăşi ■' ce în ce tot mai fericită. Ti­
nomică, plenara a stabilit o serie de măsuri pentru înlăturarea centralismului excesiv,
îmbunătăţirea şi simplificarea planificării producţiei, lărgirea drepturilor şi atribuţii­ Oamenii îşi strîng mîinile. nerii mineri Gheorghe Pre-
lor sfaturilor populare şi conducerilor de întreprinderi socialiste din industrie şi
agricultură, stimularea iniţiativei creatoare a maselor de oameni ai muncii. se felicită reciproc şi ciocnesc cup, Gheorghe Săcăluş, Cons­
Plenara a arătat că hotărîrile luate vor determina un nou avînt în activitatea pahare cu vin. tantin Dogaru, ca toţi tinerii
oamenilor muncii, sub conducerea organizaţiilor de partid, pentru ridicarea produc­
ţiei industriale şi agricole, creşterea productivităţii muncii, aplicarea regimului de ...Minerul Iovan Andronic, de altfel, ştiu să şi muncească,
economii în toate ramurile vieţii economice şi în administraţie.
care lucrează în contul anului dar să şi petreacă b in e !
Plenara a adoptat în unanimitate o rezoluţie asupra problemelor dezbătute.
1960, solicită muzicii un cear- ■ *
daş. lancu Octavian, alt m i­
ner fruntaş îşi exprimă dorin­ In Petroşani revelionul s-a
ţa să-l ajungă pe Haidu luliu, sărbătorit în 4 locuri, la cele
care lucrează în contul anului 2 restaurante m ari (Paringul
1962. şi Minerul), la institutul de
mine şi în sada A.S.I.T.
*
Asemenea petreceri au avut
La Aninoasa, minerii vlrst- lec şi la Lonea, Lupeni, Uri-
nici s-au adunat la restaurant,
iar cei tineri la club. Cu toţii
însă, au petrecut revelionul cani, P etrila şi în toate lo­
la plenra C . în chip plăcut. calităţile Văii Jiului.
biza calculelor preliminare rezultă că realizarea tuturor în- altor organe centrale, ci şi la nivelul trusturilor care, prin modul cum Spre noi succese în muncă
lucrează, frîneazl adesea în activitate multe întreprinderi, stimulînd
birocratismul.
Centralismul democratic este principiul fundamental de organizare
a statului nostru democrat-popular i el îmbină necesitatea conducerii
m De aceea propunem să se reexamineze unele prevederi ale unitare şi coordonate a economiei şi activităţii sociai-culturale cu
Dielor în direcţia micşorării investiţiilor de stat pe perioada stimularea iniţiativelor de jos, dînd posibilitate largă de dezvoltare
15960. activităţii maselor muncitoare.
derăm necesară îmbunătăţirea proporţiei între fondul de acu- Pentru aplicarea justă a acestui principiu în activitatea de stat
m şi fondul de consum al populaţiei, pentru a se repartiza o este necesară descongestionarea Consiliului de Miniştri de multe din
paai mare din venitul naţional satisfacerii cerinţelor materiale problemele care îi îngreunează munca şi lărgirea atribuţiilor nu
şirale ale poporului muncitor. numai a ministerelor şi direcţiilor generale, ci şi a conducerilor în­
treprinderilor republicane şi locale de la bază.
sul investiţiilor va trebui să asigure dezvoltarea continuă
Experienţa arată că întreprinderile de importanţă locală — în ­
orice acţiune mare, ţinînd a striei socialiste, deşi într-un ritm mai lent, corespunzător treprinderi de bunuri de larg consum, de construcţii şt de deser­
vire a populaţiei — trebuie să fie subordonate sfaturilor populare
ienţă suficientă, am să- rear şi posibilităţilor reale ale economiei naţionale. Exis- ale localităţilor respective.
’unor proporţii între touternicului sistem mondial al economiei socialiste, cola- Situaţia actuală, cînd aceste întreprinderi sînt subordonate Mi­
nisterului iGospodăriei Comunale şi altor ministere, nu cointere­
t sarcinii prmc,pa!e [j( frgţeasc2 economică cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte sează organele locale şi populaţia, frînează iniţiativa lor, împie­
•nătăţire a nive- ţăialistc ne dau posibilitatea să procurăm din aceste, ţări în dică dezvoltarea acestor întreprinderi. îngreunînd totodată activi­
-t atunci cînd cc convenabile maşinile, instalaţiile industriale, semifabricatele tatea ministerelor.
mtinuu. şbroduse industriale pe care nu le fabricăm în ţară.
eşte- ie să orientăm eforturile -.spre dezvoltarea masivă a producţiei
aţ precum şi a producţiei industriei uşoare şi alimentare,
a rucţiilor de locuinţe, de care se leagă astăzi nemijlocit Trecerea întreprinderilor de importanţă locală In subordlnea sfa­
h nivelului de viaţă a populaţiei muncitoare. turilor populare, aprobarea de către acestea a programului lor de încă din prim a zi de m uncă a noului an, muncitor
cu aceasta se va asigura dezvoltarea continuă a industriei activitate, îndrumarea şl controlarea lor de către sfaturile populare bricii de hîrtie „1 Mai" din Petreşti, însufleţiţi de hotărl-
repartizarea producţiei lor direct de către sfaturile populare rile recentei plenare a C.C. al P.M.R., se străduiesc, să ob­
imelia progresului tuturor ramurilor economiei naţionale şi a locale vor contribui la dezvoltarea lor rapidă, la creşterea producţiei ţină succese tot mai mari în producţie.
lor şi Ia mai buna satisfacere a nevoilor populaţiei.
'ei socialiste lărgite. In clişeu : Maşinistul Gheorghe Popa, fruntaş în p ro­
deosebită se va acorda ramurilor minieri, petroliferă, Aceasta face necesar să se treacă chiar de Ia începutul anului ducţie, supraveghează funcţionarea maşinii de fabricaţie.
,jtică, materialelor de construcţii, marilor lucrări de 1957 la experimentarea în oraşele unei regiuni a celor arătate
a, Bicaz şi Borzeşti, începute în primul cincinal, dării mai sus, după care, făcîndu-se îmbunătăţirile ce vor rezulta din
această experienţă şi din propunerile pe care le fac cei interesaţi,
uie în a doua jumătate o anului 1957 a laminorului de ţevi noul mod de organizare şi funcţionare a întreprinderilor de interes A U PRIM IT
?oman. local să se aplice pe întreaga ţară.
idustria construcţiilor de maşini ne orientăm spre producţia m PRIMELE DE VECHIME
,ini şi utilaj destinate agriculturii, de utilaj petrolifer, minier Centralizarea excesivă a dus la umflarea aparatului, la creş­
şbace de transport; industria chimică o îndreptăm în special terea formularisticii de evidenţă şi statistică; problema nu se
soducţia masivă de îngrăşăminte chimice şi insecto-fungicide rezolvă numai prin reducerea numerică a aparatului sau prin redu­
de agriculturii, precum şi a fibrelor sintetice şi a maselor plastice cerea formularisticii — măsuri necesare — ci, în primul rînd, prin
pmărirea producţiei bunurilor de larg consum. rezolvarea chestiunii esenţiale şi anume lărgirea atribuţiilor condu­
cerilor întreprinderilor de Ia bază, lărgirea atribuţiilor organelor re­
ramurile economiei naţionale trebuie să conlucreze la me- gionale, orăşeneşti şi raionale, stimularea activităţii maselor munci­ O dovadă grăitoare a rasim 2.100 lei, maistrul Teodor
csa şi chimizarea agriculturii, la creşterea producţiei agricole toare în opera de construire a socialismului. preţuirii de care se bucură Cristea 3.300 lei. maistrul An.
şi a şunurilor de larg consum, necesare îmbunătăţirii continue a muncitorii mineri din par­ drei Căiămar 2.800 lei. Acestea
donării populaţiei. Numai cointeresînd în dezvoltarea producţiei pe muncitori, ingi­ tea partidului şi guvernu­ sînt doar cîteva exemple din
neri şî tehnicieni în fiecare întreprindere, se va putea desfăşura lui, o constituie şi primele cele multe de ţa mina Ţebea.
definitivarea îndreptărilor ce urmează să fie aduse Dl- lupta pentru înlăturarea elementelor, inutile, inerte, birocratice, care de vechim e ce se plătesc la
ror, propunem ca ele să fie supuse aprobării tuturor orgar există în numeroase întreprinderi ale noastre. sfîrşitul fiecărui an. Trustul minier
Dr ¿¡e partid. Consiliul de Miniştri va trebui să elaboreze pro- Hunedoara-Teliuc
La mina Ţebea
Pe întreg trustul minier Hu­
Mina Ţebea din raionul Brad, nedoara—Teliuc s-au plătit pri­
nu este prea mare, dar aci lu­ me de vechime ce însumează
crează un colectiv harnic, care 1.628.000 lei. Din acestea pen­
şi-a realizat planul pe 1956 îna­ tru minerii din Ghelar s-a plă­
inte de termen. tit 1.031.000 lei, pentru cei din
Teliuc 424.000 lei, pentru cei de
Primele de vechime plătite la talc 93.000 lei, iar pentru a-:
muncitorilor din sectoarele de paratul trustului 80.000 lei.
producţie ale minei totalizează
ile lege cu privire la cel de-al Ilţlea plan cincinal, care să fie îmbunătăţirea sistemului de salarizare suma de 416.000 lei. iar cele Trustul aurului Brad
pat Marii Adunări Naţionale. plătite muncitorilor de la inves­
¡rientarea politicii noastre de investiţii avem în vedere că şi sporirea cîştiguhii muncitorilor tiţii - 58.000 lei. Valoarea totală a primelor de
trainică a creşterii productivităţii muncii o constituie pro- vechime plătite minerilor, ingine­
gtehnic, înlocuirea a ceea ce este învechit în procesul tehno- Tovarăşi, Minerul Petru Gherman a pri­ rilor şi tehnicienilor de la acest
lTrebuie să accentuăm însă că dezvoltarea producţiei şî a pro- Preocuparea noastră principală se îndreaptă permanent spre mit 2.500 lei primi de vechime, trust, se cifrează la 3.500.000 lei.
dăţii muncii poate fi obţinută în primul rînd prin mai buna îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale clasei munci­ Teodor Sim 1.600 lei, Luca Ghe-
toare, pe măsura progreselor realizate în dezvoltarea economică a
f< a utilajului de producţie existent, prin modernizarea unor ţării. Această grijă izvorăşte din caracterul statului democrat-popu­
înderi şi prin dotarea lor cu maşini şi tehnică nouă, perfec­ lar, stat al oamenilor muncii, din caracterul partidului nostru, par­
ţi evitînd. pe cît posibil proiectarea de noi construcţii industriale. tidul clasei muncitoare.
Odată cu transformarea socialistă tot mal profundă a economiei Cercul de coreografie
Aplicarea centralismului democratic. Republicii Populare Romîne, cu participarea tot mai largă a maselor
Lărgirea atribuţiilor conducerilor muncitoare la conducerea economiei şi la desfăşurarea activităţii cul­
turale, cu dezvoltarea relaţiilor socialiste de producţie şi repartiţie
ntreprindeiiior şi sfaturilor populare şi cu ridicarea nivelului conştiinţei socialiste, regimul nostru de de­
mocraţie populară se consolidează şi se dezvoltă în direcţia făuririi
iţa organizaţiilor de partid, a conducătorilor de ministere societăţii socialiste.
¡^ţg jg întreprinderi, a muncitorilor şi inginerilor stă sarcina Deşi s-au realizat succese însemnate în creşterea nivelului de trai
al oamenilor muncii, iar cîştigurile muncitorilor au sporit, cîştigurile
a ¡ua măsurile tehnice şi de a organiza astfel munca, realizate astăzi de o mare parte din muncitori au un nivel nesatis­
în folosească mai bine suprafeţele de producţie, să asigure ca făcător.
toiaşinile-unelte, utilajele şi agregatele industriale să lucreze In cursul anului 1956 îri urma măsurilor cunoscute s-a îmbună­
cifi cei mai ridicaţi, să sporească producţia şi să scadă preţul tăţit salarizarea într-o serie de ramuri de activitate şi au fost ma­
de prin folosirea rezervelor interne existente în fiecare între- jorate veniturile muncltorilo? cu salarii mici, stabilindu-se un sa­
lariu minim mai ridicaţi
pri Pe baza indicaţiilor Congresului al II-lea, Comitetul Central a
studiat problema sporirii cîştigului tuturor categoriilor de muncitori
Ist scop este necesară o lărgire a atribuţiilor conducerilor pe calea îmbunătăţirii sistemului actual de salarizare şi normare.
deirinderi industriale şi agricole de stat. Centralismul excesiv Care sînt principalele lipsuri şi anomalii ale sistemului actual
ţjăi dezvoltării iniţiativei oamenilor muncii. Lichidarea lui nu de salarizare ?
se jnfgpţu] decît prin lărgirea atribuţiilor direcţiilor de fabrici, Nivelul salariului tarifar este necorespunzător, el a încetat să
mitine, gospodării agricole de stat. Conducerile acestor între- fie elementul hotărîtor în cîştigu] muncitorilor, ceea ce are o in­
priisocialiste trebuie să aibă posibilităţi şi drepturi mai largi fluenţă negativă asupra interesului muncitor.ilor pentru ridicarea
în ilrea planurilor economice, în distribuirea unor venituri ale productivităţii şi prin aceasta a producţiei, precum şi pentru ridi­
sama Ad~e-z-v--o_lt_ă_r_i_i __s_i_st_e_m__a_t_ic_eeJ şi întiterii. Astfel, în proiectul de buget pe 1957 se prevede ca cea carea calificării lor.
mai parte din beneficiile peste plan ale întreprinderilor indus­
tria importanţă republicană ale statului să fie lăsată întreprin- Diferenţierile între salariile tarifare din ramurile economiei na­
ţionale nu ţin întotdeauna seama de importanţa economică şi de
deri sfaturilor populare locale condiţiile specifice de muncă.
. ... 1957 fondul întreprinderii, care a Normele de muncă în cea mai mare parte nu sînt stabilite după
criterii tehnico-ştiinţific e ; efectul lor stimulativ este cu totul insu­
luatfafşol ndsuelnusi- d,inreccetPoîrnidal, dvina p1utea fi întrebuinţat local şi pentru ficient.
cona de locuinţe, cantine, premii ş. a. Chestiunea construirii de Sistemul premial şi celelalte forme de stimulare şi cointeresare
materială a muncitorilor sînl insuficient legale de rezultatele teh­
locuentru muncitori şi funcţionari trebuie să devină o preocupare nico-economice ale întreprinderilor, sînt greoaie, complicate, cu forme La casa de cultură din Sebeş se desfăşoară o activita­
te rodnică. De curînd, aici a luat fiinţă un cerc de coreo-
numai a ministerelor şi direcţiilor generale, ci şi a frus- (Continuare in pag-, 2-a) grafie.
Prini nu nun
furii întreprinderilor de sfat şi cooperatiste, precum şi a sfatu Clişeul de mai sus înfăţişează un aspect din timpul unei
repetiţii a cercului
rilorlare.
Gfcmul excesiv există nu numai la nivelul ministerelor şi