Page 1 - 1960-09
P. 1
__
' BIHlclî>cfc Cei
HwWí'írvu,-. : PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢl-VAI Hotarîrile sesiunii extraordinare a Marii
i__ Adunări Naţionale a Republicii
Populare Romîne
Anul XII Nr. 1768 vioi 1 septem brie I960 4 pag-ini 20 bani
i
!E>SiSÍ{*«55^5y55555iKa MAREA ADUNARE NAŢIONALA A REPUBLICII POPULARE ROM INE ÎNTRUNITĂ IN ZILELE DE 30
ŞI 31 AUGUST a.c., IN SESIUNE EXTRAORDINARA, APROBA RAPORTUL PREZENTAT DE TOVARĂŞUL
GHEORGHE GHEORG1HU-DEJ, PRIM SECRETAR AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCI
TORESC ROMIN, MEMBRU AL PREZIDIULUI MARII ADUNARI NAŢIONALE, CU PRIVIRE LA SITUAŢIA
INTERNAŢIONALA Şl POLITICA EXTERNA A GUVERNULUI REPUBLICII POPULARE ROMINE.
îl
MAREA ADUNARE NAŢIONALA A REPUBLICII POPULARE ROMINE HOTĂRĂŞTE GA DELEGAŢIA
REPUBLICII POPULARE ROMINE LA A 15-a SESIUNE A ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE SA FIE
CONDUSA DE TOVARĂŞUL GHEORGHE GHEORGHIU-DE.I.
SESIUNEA EXTRAORDINARĂ Sporind P en tru ®aceesnS
A MARII ADUNĂRI NATIONALE cam paniei agricole
productivitatea
muncii de teasiiMă
A R. P. ROMINE Roadele inifiafîvei Congresul al III- tenţia cuvenită pre-
fea al P.M.R. a gătirii şi desfăşu-
rării campaniei a-
Furnaliştii din Călan, care au pus în faţa tutu- DA VID LAZĂR
pornit. în luna trecută iniţiativa ror muncitorilor, in- secretar a! Gomitetului regional P.M.R. gricole din toamna
de a aplica în producţie tot ce-i ginerilor şi tehnicie- Hunedoara anului trecut, unde
nou în tehnica furnalelor, au ob
Miercuri dimineaţa au conti lui ca în fruntea delegaţiei ro- preşedintele Gonsiliului Gentral aprobat în unanimitate raportul ţinut în perioada 1-29 august un nilor din G.A.S. şi ----- nu 5.au făcut ară-
nuat lucrările sesiunii extraor mîne la cea de-a 15-a sesiune a al Sindicatelor. prezentat de tovarăşul Gheor indice mediu de utilizare al fur
dinare a Acarii Adunări Naţio Adunării Generale a O.N.U. să ghe Gheorghiu-Dej. nalelor cu 20 la sută mai !nare S.M.T., a ţărănimii din unităţile a- turile adînci de vară, nu s-au admi
nale a R. P. Romîne. fie desemnat tovarăşul Gheor Au luat apoi în continuare cu- decît cel planificat.
ghe Gheorghiu-Dej. vîntul la discuţii deputaţii Lu Luînd apoi cuvîntul, tovară gricole socialist-cooperatiste, a tutu nistrat în sol odată cu arăturile în-
Şedinţa a fost deschisă de to dovic Takacs, circumscripţia e- şul Ion Gheorghe Maurer a ară La furnalul nr. 1, unde s-a
varăşul Gonstantin Pîrvulescu, Propunerea a fost primită de lectorală Luduş, regiunea Cluj, tat că avînd în vedere importan introdus utilizarea aerului con ror celor care lucrează în agricul grăşăminfele necesare, pregătirea so
preşedintele Marii Adunării Na deputaţii Marii Adunări Naţio Agripina Chişcă, circumscripţia ţa deosebită a sesiunii a 15-a a diţionat şi s-a mărit intensita
ţionale. nale cu puternice şi îndelunga electorală Buhuşi. regiunea Ba Adunării Generale a Organiza tea de ardere s-a obţinut în a- tură sarcina ca pînă în 1965 să pro lului s-a făcut cu întirziere şi în con-
te aplauze. cău, Gheorghe Călinescu, cir ţiei Naţiunilor Unite, care ur ceastă lună, în medie, zilnic, pe
S-a trecut la discuţia asupra cumscripţia electorală Baloteşti, mează să dezbată problema de fiecare metru cub volum util de ducem anual în cjndiţii climaterice diţiuni agrotehnice necorespunzătoare,
raportului prezentat de tovară In continuare, au luat cuvin - regiunea Bucureşti, Stanciu Sto- zarmări generale şi totale, pre furnal, cîte 235 kg. fontă peste
şul Gheorghe Gheorghiu - Dej, tul la discuţii, deputaţii: Vic lan, circumscripţia electorală Bu- cum şi alte probleme internaţio normale 5—5,4 milioane tone de grîu. unde nu s-a acordat toată atenţia pre
prim secretar al G.C. al P.M.R., tor Bolojan, circumscripţia elec zău-Vest, regiunea Ploeşti, Ni nale de importanţă deosebită, indicele planificat. Totodată,
membru al Prezidiului Marii torală Derna, regiunea Oradea, colae Daşcovici, circumscripţia în şedinţa comună a Prezidiului consumul de cocs planificat a realizîndu-se o recoltă medie de cca. gătirii seminţei efc., recoltele din a-
Adunări Naţionale, privind : Traian Ionaşcu, circumscripţia electorală Alexandru Sahia, ora Marii Adunări Naţionale şi a fost redus cu 60 kg. pe tona de
„Situaţia internaţională şi poli electorală Fundulea, regiunea şul Bucureşti, Mihail Ralea, cir Consiliului de Miniştri al Repu 1.800 kg. Ia ha. pe întreaga agricul cest an au fost sub nivelul mediu-
tica externă a Republicii Popu Bucureşti. Ioan Moldovan, cir cumscripţia electorală Huşi, re blicii Populare Romîne din 31
lare Romîne". cumscripţia electorală Filimon giunea Iaşi. august a. c., s-a hotărît să se tură şi de cca. 2.500 kg. ia ha. în Numai aşa se explică de ce în gos
Sîrbu, oraşul Bucureşti, general supună spre aprobare Marii A-
Primit cu vii aplauze a luat de armata Iacob Teclu, circum Primit cu puternice aplauze, a dunări Naţionale ca delegaţia G.A.S. podării agricole colective cum sînt
cuvîntul tovarăşul îon Gheorghe scripţia electorală Buziaş, regi luat cuvîntul tovarăşul Chivu Republicii Populare Romîne la
Maurer, preşedintele Prezidiului unea Timişoara, Nicolae Mic- Stoica, preşedintele Consiliului a 15-a sesiune a Organizaţiei Experienţa şi practica anilor prece cele din Pianul de Sus, raionul Sebeş,
Marii Adunări Naţionale a R.P. şan, circumscripţia electorală de Miniştri. Naţiunilor Unite să fie condusă
Romîne. Subliniind că actuala Goşereni, regiunea Bucureşti, de tovarăşul Gheorghe Gheor- denţi au demonstrai că obţinerea u- Fierghin şi Gistel, raionul Alba, Bîr-
dezbatere din cadrul Marii Adu Anton Breitenhofer, circumscrip In numele Comisiei de politi gfiiu-Dej.
nări Naţionale în legătură cu si ţia electorală Săcălaz, regiunea că externă a Marii Adunări Na nor recolte mari de cereale şi în său. raionul llia, Băcia şi Strei ra
tuaţia internaţională şi politica Timişoara, Virgil Troîin, cir ţionale, deputatul ATihail Crucea- Intr-o atmosferă de puternic
externă a Republicii Populare cumscripţia electorală Zeletin, nu, preşedintele comisiei, a pre entuziasm Marea Adunare Na special de griu, depinde in cea mai ionul Hunedoara, Peşteniţa şi Galaţi
Romîne demonstrează avîntul regiunea Bacău, .Iustin Moisescu, zentat apoi proiectul de hotărîre ţională a adoptat în unanimita
impetuos cu care poporul nostru circumscripţia electorală Hîrlău, pentru aprobarea de către Ma te o hotărîre prin care aprobă mare măsură de organizarea şi exe raionul Haţeg, recoltele obţinute au
apără cauza păcii şi hotărîrea regiunea Iaşi, Maria Rosetti, cir rea Adunare Naţională a rapor această propunere.
ţării noastre de a milita ca şi cumscripţia electorală Gălimă tului prezentat de tovarăşul cutarea ia timp a tuturor lucrărilor fost nesatisfăcătoare.
pînă acum pentru promovarea neşti, regiunea Piteşti. Gheorghe Gheorghiu-Dej cu pri Tovarăşul Constantin Pîrvu
coexistenţei paşnice, tovarăşul vire la situaţia internaţională şi lescu a declarat apoi închise lu fontă. campaniei de toamnă, aplicarea în con Avem toate condiţiile
Ion Gheorghe AAaurer a propus După o scurtă pauză, primit politica externă a guvernului crările sesiunii extraordinare a diţii optime a întregului complex de pentru a obţine o recoltă
în numele Prezidiului Marii A- cu vii aplauze, a luat cuvîntu! Republicii Populare Romîne. Marii Adunări Naţionale. In prezent, furnaliştii uzinei măsuri agrotehnice.
dunări Naţionale şi a guvernu tovarăşul Gheorghe Apostol, „Victoria“ desfăşoară cu şi mai de grîu sporită
Marea Adunare Naţională a (Ager preş). multă însufleţire întrecerea pen Ga urmare a executării lucrărilor a-
tru sporirea pe mai departe a gricole de toamnă, an de an în con Pentru asigurarea unei recolte bo
productivităţii agregatelor pe diţii tot mai bune, în ultimii 5 ani gate îri anul 1961, trebuie să ţinem
recolta de grîu a crescut simţitor în
care le exploatează. deosebi în unităţile agricole socialis seama de întreaga experienţă dobîndită
1,023 fone te. (n gospodăriile agricole de stat şi in campaniile agricole de toamnă din
colective din regiune, s-au obţinut a- anii trecuţi.
cărbune pe posf nual producţii de grîu mai mari gu
220—350 kg. la ha. faţă de sectorul La baza pregătirii şi desfăşurării lu
Muncitorii, tehnicienii şi ingi individual. In gospodăria agricolă de crărilor agricole de toamnă trebuie să
nerii de la exploatările miniere stat din Gaida de .tos în fiecare an stea aplicarea in condiţiile pedoclima
din Valea Jiului, introducînd pe — cu excepţia anului în curs — pro tice ale regiunii noastre, a recoman
scară largă armarea metalică şi ducţia de grîu a depăşit 2.000 kg- dărilor Ministerului Agriculturii cu pri
extinzînd metodele înaintate de la ha. In această unitate s-a obţinut vire la cultura griului de toamnă pen
lucru, ob|in lună de lună suce- chiar şi în condiţiile climaterice ne tru anul agricol (960—1961.
se tot mai frumoase în creşterea favorabile din acest an. o recoltă
productivităţii muncii. Aşa, de medie de griu la ha. de t .(»85 kg. Avem toate condiţiile ca în anui ce
pildă, în perioada 1-26 august, de pe o suprafaţă de 165 ha. vine să asigurăm o producţie supe
pe întregul bazin carbonifer s-a rioară de cereale şi îndeosebi de grîu.
obţinut o productivitate de 1,023 Recolte superioare au fost obţinute Ghid afirmăm acest lucru, ţinem sea
tone de cărbune pe post. şi înfr-o serie de gospodării agricole ma de unii factori hotăritori c a :
preponderenţa sectorului socialist coo
Cele mai frumoase succese în colective, cum sînt cete din Miceşfi, peratist, creşterea simţitoare a bazei
această perioadă au fost obţi materiale şi capacităţii de. lucru a
nute de minerii din Lupeni, Obreja, Benic. Miercurea, Apoldul de S.M.T.-urilor şi gospodăriilor de stat
Vulcan şi Petrila. precum şi a gospodăriilor agricole co
Sus, Cîlnic, Deva şi altele, de pe te lective, existenţa unui număr mai ma
re de tehnicieni şi ingineri agronomi
renurile cărora s-au obţinut în medie şi cu o experienţă mai bogată etc.
Folosirea deplină a factorilor mai sus
Ia ha. peste 2.000 kg. grîu.
Acolo unde însă nu s-a acordat a-
in amintiţi asigură efectuarea lucrărilor
agricole din toamna acestui an la timp
« şi în condiţii optime, punîndu-se baza
unei recolte sporite in anul viitor.
Prezidiiilii Marii itliitiăf .p itlP La indicaţiile Gomitetului regional
Tovarăşi deputaţi ş! deputate, externă a ţărilor socialiste s-a impus în o nouă şi puternică confirmare a a- înainte şi să se asigure participarea ţ s u r5nţ y wí Äy#Wy -» ,'i de partid şi Gomitetului executiv al
mintea şi în inima majorităţii oame cestei linii consecvente în politica noa în cadrul sesiunii O.N.U. a reprezen Sfatului popular regional, majoritatea
Am ascultat cu toţii, cu un deose nilor ca o poliiică care are ca ţel stră externă. tanţilor cu cel mai mare prestigiu in A organizaţiilor de partid şi a sfaturilor
bit interes, Raportul prezentat ieri de to suprem apărarea păcii, ea a determi viaţa statelor, împuterniciţi de către populare au trecut la pregătirea cam
varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej des nat profunde schimbări pozitive în ati Deşi principiile coexistenţei paşnice, popoare cu cea mai înaltă răspundere m C: j
pre „Situaţia internaţională şi politica tudinea şi mentalitatea opiniei publice recunoscute ca singurele raţionale de in adoptarea unor decizii importante
externă a Republicii Populare Romîne". din Occident, a întărit prestigiul sis călre popoare, sînt principii după care pentru viaţa umanităţii. paniei agricole de toamnă ţinînd sea
Acest Raport a făcut o profundă temului socialist mondial şi ai ideilor ar trebui să se călăuzească în mod
analiză a factorilor principali care de socialismului. normal relaţiile tuturor statelor, există Declaraţia fostului ministru laburist, ma de condiţiile specifice fiecărui ra
termină evoluţia vieţii contemporane, a insă forţe imperialiste care exercită Arthur Henderson, membru in Ga
definit cu claritate şi vigoare caracte Ga putere iubitoare de pace, Romînia incă o puternică influenţă asupra poli inera Comunelor, publicată de ziarul ion şi comune în parte. Astfel, în
rul constructiv al politicii noastre ex şi-a adus contribuţia sa în cadrul lagă ticii externe a unor puteri occi „The Times“, care afirmă că : „Sînt
terne, a exprimat avîntul, impetuozita rului socialist, în activitatea diverselor dentale, dispun de pîrghii şi mij multe de spus în favoarea participării raioanele Orăştie, llia şi Sebeş, ară
tea cu care poporul romîn, constructor organisme internaţionale, în spaţiul geo loace economice, propagandistice şi şefilor de guverne la discutarea pro
al socialismului, apără cauza păcii. grafic în care se află situată, pentru militare cu care încearcă să se împo blemelor dezarmării în cadrul Adună turile adînci de vară au fost executa
însănătoşirea relaţiilor internaţionale. trivească din răsputeri destinderii in rii Generale O.N.U. In plus, şefii de
In zilele noastre, problema coexis Aşa cum a arătat tovarăşul Gheorghe ternaţionale, statornicirii unor relaţii guverne ar avea astlel prilejul să se te în proporţie de 88—90 la sută, s-au
tenţei paşnice a ţărilor cu orînduiri so Gheorghiu-Dej în Raportul său, ţara fireşti, bazate pe încredere între state. intilnească intre ei ca parte a acti
ciale diferite a devenit problema cen noastră a adus contribuţia ei !a rezol Parate! cu săvîrşirea unei serii de ac vităţii morale a Adunării Generale“ luat măsuri pentru transportul gunoiu
trală a relaţiilor internaţionale. Stabi varea unor probleme importante, spriji ţiuni agresive, menite să otrăvească şi care cere premierului britanic Mac
lirea poziţiei faţă de coexistenţa paş nind propunerile Uniunii Sovietice pen atmosfera internaţională, aceste cercuri millan să conducă delegaţia ţării sale lui pe cîmp, pregătirea seminţei, re
nică are o însemnătate capitală atît tru destindere în relaţiile internaţiona continuă să promoveze cursa pericu la apropiata sesiune O.N.U. — arată
pentru orientarea politicii externe a le, pentru încetarea experienţelor nu loasă a înarmărilor nucleare. că această necesitate este înţeleasă de vizuirea şi repararea uneltelor etc.
fiecărei ţâri, cit şi pentru politica sa cleare, realizarea dezarmării, rezolva cercuri destul de largi ale opiniei pu
internă. rea problemei germane în spiritul pă Gonsiderînd că dezarmarea este proble blice din Occident. Ţinînd seama de faptul că timpul
cii, rnanifestîndu-şi în acelaşi timp ini ma fundamentală a zilelor noastre, meto
Aşa cum se subliniază puternic în ţiativa pentru promovarea unor relaţii da cea mai potrivită pentru a asigura Acordind o deosebită importanţă ac este destul de înaintat şi că unele con*
Raportul tovarăşului Gheorghe Gheor de bună vecinătate şi de colaborare efectiv coexistenţa paşnică Uniunea tualei sesiuni a Adunării Generale
ghiu-Dej, Republica Populară Romînă multilaterală între statele din Balcani. Sovietică împreună cu celelalte ţări O.N.U, în care se va dezbate proble diţii climaterice ar putea micşora nu
este o putere a păcii, datorită carac socialiste, după ce au prezentat un ma problemelor timpului nostru, de
terului orînduirii sale economice şi so După cum am văzut, în ultimii ani plan realist de dezarmare generală mărul zilelor bune de lucru, orice ne
ciale. Ea şi-a îndreptat şi îşi îndreaptă s-au dezvoltat schimburile culturale, şi totală care întruchipează năzuinţele zarmarea generală şi totală. Guver
eforturile, toate mijloacele spre dezvol ştiinţifice şi tehnice ale R.P. Romîne întregii umanităţi, au manifestat răb nul şi Prezidiul Marii Adunări glijenţă şi întirziere cît de mică atra
tarea industriei, a ramurilor paşnice ale cu diverse state ale lumii. Noi por dare şi bunăvoinţă în găsirea unor so Naţionale a Republicii Populare
economiei, spre construcţia de locuinţe nim de ia ferma convingere că reci luţii reciproc acceptabile. Intrucit toate Romîne propun ca în fruntea ge după sine micşorarea producţiei,
şi de şcoli, reducerea impozitelor, spre proca cunoaştere a culturii pusă în aceste încercări constructive s-au iz delegaţiei noastre Ia lucrările
continua ridicare a nivelului de trai a! slujba idealurilor umaniste, capodopere bit de refuzul puterilor occidentale de acestei sesiuni a O.N.U. să fie înseamnă pierderi de recoltă. De a-
populaţiei. Socialism înseamnă dezvol le artei şi literaturii mondiale, toate a face cel mai timid pas pe calea desemnat omul care întruchi
tarea fără precedent a forţelor de pro valorile spiritului care cultivă ideile unor măsuri efective de dezarmare, pează in modul cel mai desă- ceea, organele şi organizaţiile de par
ducţie, înflorirea ştiinţei şi culturii, în păcii şi progresului sînt un excelent Uniunea Sovietică a făcut propunerea vîrşit aspiraţiile poporului romîn
scopul creării unui mare belşug de bu mijloc, de cunoaştere şi preţuire reci extrem de importantă ca această pro şi voinţa sa de pace, tovarăşul tid, sfaturile populare, organele agri
nuri materiale şi spirituale pentru ma procă a popoarelor. In acelaşi timp, blemă să Sie discutată la apropiata Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pre
se. Tocmai acestea sînt obiectivele tra noi ne pronunţăm pentru extinderea sesiune O.N.U., cu participarea repre zenţa sa în fruntea delegaţiei cole, trebuie să privească cu tot sim
sate de Congresul al lll-lea al parti schimburilor ştiinţifice, pentru însuşirea zentanţilor popoarelor la cel mai înalt va conferi reprezentării noastre
dului nostru, obiective care nu pot fi reciprocă a tot ceea ce reprezintă des la O.N.U. întreaga greutate pe ţul de răspundere sarcinile ce le revin
atinse, decît in condiţiile unei păci coperire şi cucerire modernă in nivel.
durabile De aceea în politica externă, ştiinţă şi tehnică, servind cau Este un succes faptul că, în ciuda care o acordăm acestei sesiuni, în organizarea şi desfăşurarea în cele
ţara noastră, câlăuzindu-se după prin za ridicării nivelului de trai al popoa va spori aportul, contribuţia ac
cipiile coexistenţei paşnice, se orien relor, uşurării muncii omului. Acordu serioaselor rezistenţe din partea unor mai bune condiţiuni a lucrărilor agri
tează spre dezvoltarea colaborării eco rile culturale şi ştiinţifice încheiate de cercuri apusene, în special din S.U.A., tivă pe care Republica Popu
nomice, culturale, ştiinţifice cu cele R.P.R., ca şi cele de ordin econo comisia O.N.U. pentru dezarmare a a- cole de toamnă, mobilizînd în acest
lalte ţări, a militat şi militează cu sin mic, sînt o mărturie a voinţei guver !uns la concluzia că problema dezar lară Romînă se străduieşte s-o
ceritate, cu consecvenţă pentru rezol nului nostru do a promova şi dezvolta mării trebuie dezbătută în Adunarea aducă la soluţionarea probleme scop toate forţele existente.
varea pe calea tratativelor a tuturor acest ansamblu de schimburi care con Generală O.N.U., torul internaţional lor importante ale vieţii contem
problemelor litigioase. tribuie la o mai bună înţelegere în reprezentativ, care a adoptat rezolu porane. Chezăşia succesului constă, — pe
tre state, la înflorirea civilizaţiei uma ţia cu privire la dezarmarea generală
Piatra unghiulară a politicii externe ne. şi totală şi care poate şi trebuie să Exprimăm convingerea că Marea A- lîngă o bună organizare a întregii ac
a Republicii Populare Romîne o consti !a hotărîrile corespunzătoare şi să în dunare Naţională va sprijini pe de
tuie alianţa de nezdruncinat, colabora Datorită acestei politici consecvente drepte tratativele pe un drum real. plin această propunere. Sintem în tivităţi în cadrul campaniei — în des
rea economică multilaterală, relaţiile de de pace, Romînia a devenit în anii credinţaţi că poporul romîn va primi
asistenţă mutuală cu ţările sistemului noştri o putere politică respectată, su Pentru a da întreaga autoritate, toa cu profundă aprobare, cu multă bucu făşurarea unei munci politice strîns le
mondial socialist în frunte cu Uniunea verană şi independentă, cu un serios tă ponderea necesară acestor dezba rie vestea că în fruntea delegaţiei
Sovietică, glorioasa constructoare a co prestigiu internaţional, factor activ a! noastre la O.N.U. va fi tovarăşul Gh. Comunistul Ioan Costea şi candidatul de partid Ioan Bog gate de sarcinile economice concrete
munismului. Întregul popor romîn a- teri, pentru a se mişca tratativele în Gheorghiu-Dej, purtătorul de cuvînt,
păcii. solul năzuinţelor, al hotâririi sale de dan, sînt cunoscuţi de toţi mu ncitorii staţiei C.F.R. Simeria- ale fiecărui raion şi fiecărei comune,
cordă o înaltă preţuire politicii con problema dezarmării din punctul mort Triaj. Cei doi lăcătuşi de Ia revizia de vagoane, numai în pri ale fiecărei unităţi socialist-cooperatiste
Gonsiderînd că orice stat are o se a-şi consacra toate puterile creatoare mele 15 zile ale acestei luni, şi-au depăşit planul de repa
stante de pace dusă de Uniunea So rioasă răspundere în orientarea cursu in care au ajuns şi a le transforma din agricultură.
făuririi unei vieţi noi, luptei pentru
vieticâ, caracterul ei ştiinţific bazat pe lui evenimentelor internaţionale. Re in discuţii eficace, cu rezultate rodni apărarea păcii. raţii la irîne cu 20 la sută. (Continuare in pag. 3-a)
analiza profundă a ceea ce este eseu publica noastră va continua să mili ce, este de dorit să se facă încă un pas ¦©ssas :
ţial în lupta pentru preintîmpi narea teze, neabătut, pentru triumful princi ŞTIRILE ZILEI
războiului, spiritului ei dinamic, ofen piilor coexistenţei paşnice. Actuala se C mplanuU unarîndepU niî din cvartalul „Poşta nouă“ cărbune pe post. Brigada con
din Hunedoara — şi-a pri dusă de Ioan Nicolae a ex
siv, principialităţii cu care demască siune a Marii Adunări Naţionale este Intensifictndu-şi eforturile mit locatarii. Blocul a fost tras in plus de plan 597 to
pe adepţii „războiului rece“. Politica In întrecerea socialistă, m un repartizat absolvenţilor din ne de cărbune. Minerii din
citorii, inginerii şi tehnicie acest an ai şcolii siderurgice abatajul cameră nr. 3 conduşi
nii din secţia depănat a fa din Hunedoara, care termi- de Vasile Hriţcan au extras
bricii de ciorapi „Sebeşul“, nînd cursurile, au fost înca peste sarcina prevăzută a-
şi-au realizat planul lunar de draţi să lucreze în secţiile proape 500 tone de cărbune.
producţie la data de 29 au combinatului. De asemenea au obţinut re
gust a.c. Printre fruntaşele
secţiei se numără tovarăşele Corfeufje co csificabil zultate frumoase şi brigăzile
Letiţia Bian, Ruxandra Tru-
san, Margareta Seidell şi al p e ste plan conduse de Nicolae Ştefan şi
tele. Şi colectivul secţiei în
cheiat, de la aceeaşi fabrică, Minerii sectorului I de la Stancu Teodorescu care au
şi-a realizat planul de pro mina Uricani continuă să ob
ţină rezultate de seamă in extras fiecare cu 370 tone de
ducţie la data de 30 august. producţie. Pînă. la data de 27
a lunii august, ei au extras cărbune in plus de plan. Bi
S-au evidenţiat Maria Lu- peste sarcinile de plan 1.072
tone de cărbune cocsificabil ne au muncit şi minerii din
negaru, Maria Ungureanu, E- cu un randament sporit faţă
de ccl fixat cu 167 kg. de brigada lui Gheorghe Mol-
lisabeta Mihălţan şi altele.
nus de la pregătiri în căr
B___l _o_c__u__l___a_b__s_o_l_v_e_n ţwi l o r
bune în stratul 8-9 care şi-au
Un nou bloc cu 24 de apar
tamente — blocul nr. 106 depăşit planul cu 170 m.c. şi
cei din brigada conduxâ de
Augustin Demeter la pregă
tiri in steril care au excavat
peste plan 28 m c.
