Page 2 - 1875-06

imaginaţi, ne lipsesce si tempulu, si nice este de a Din descrierea referintieloru aceloru comune si niu amu tramisu din nou pre concepien tele meu
nâstra demnitate. a locuitoriloru loru, m’am convinsu, ca adeverat’a Nicolau Cordea câ se id informatiuni si cu locuito­
stare a lucrului nu mai asiâ se va potd scâte la rii acestoru comune; inse fiendu-ca partea contraria
Eu din parte-mi -mi propusesem inca de acasa,
lumina pe deplinu, ddca unu precepatoriu de lucruri au facutu mari prevalicari in contra locuitoriloru
a nu partecipâ de locu la discussiunea cestiunei
va ascultâ chiaru pre acei locuitori in faci’a locului comunei Domucu, ca-ci leau pasiunatu locurele de
principale, din causa, ca sciam in ce mani se află si va luâ cu densii informatiuni speciali despre t6te pasiune si fenatiele cu poterea, ba chiaru si pre
aceea, si cunosceamu exactu tdte acelea mesuri, pe referintiele loru din înainte de 48 si de atunci in- concepientele meu amenintiandu-lu, asia disele in­
care le a luatu regimulu si legislativi Ungariei in c6ce, despre robotele făcute, s’au tax’a solvită si formatiuni nu s’au potutu luâ, ci locuitorii aduşi in
aceşti siepte ani, pentru câ se inpinga in castrele despre folâsele locuitoriloru avute din locurile de acea situatiune au fostu siliţi a face aratare la lo­
cdrta. — curile mai înalte. —
resistentiei passive inca si pe cei mai devotaţi par-
Susu atinsulu parochu Mihailu Dobreanu m’a Despre aceste nelegiuiri ale comunei Csik Jeno-
tisani ai activitatiei legislative. Intru adeveru, me-
rogatu in numele comuneloru, care l’au tramisu pre falva am fostu informatu prin o scrisdre de dto 10
ritulu celu mai mare pentru votulu romaniloru dela
densulu la mine, câ se mergu in persâna la densii Iuniu 1871, tramitiendumi-se totu-deodata ddue scri­
33 Maiu enuntiatu in Sibiiu, nu este mai multu spre a luâ informatiunile necessarie; spre acestu sori ale primăriei comunale Csik Jenbfalva, acf sub
alu loru, pe catu este alu aristocraţiei transilvane scopu a si depusu una suta florini câ anticipatiune, C. si D. alaturate, din care se vede, ca locuitorii
si alu regimului ungurescu, că. emanatiune a s y s - dra in lun’a lui Martiu 1870 mai multe comune comunei Domucu au fostu amenintiati cu peddpsa
t h e r n e i a c t u a l e . Ddca totuşi am participatu la mi-au tramisu prin densulu 400 fi. v. a. pentru de 5 fi. v. a. de fia-care vita, care va fi aflata pre
acoperirea spesseloru drumului si câ anticipatiune locurile de pasiune, pre cari locuitorii din Domucu
discusiunea meritdria, am facut’o numai din stim’a
in processele ce se voru urdf. — le folosescu de sute de ani. Din tdte acestea se
ce portu domnului consiliariu Alexandru Lazaru, că,
După acest’a m’am dusu in perjsâna la Tul- vede, ca eu câ advocatu am avutu nu numai drep­
compatriotu, contempuranu, si câ barbatu plinu de tulu, ddr’ si datori’a de a primi dela locuitorii susu
ghesiu, si la inceputulu lui Iuniu 1870 am luatu
merite pentru patria, cum si din deferentia catra informatiunile necessarie dela comunele Tulghesiu, atinseloru comune processele pentru rescumperarea
dn. Dr. Borcia si catra amicii sei de opiniuni, pen­ Corbu si Bilboru. — locuriloru ce ei de sute de ani le folosescu. —
tru câ se nu ni se p6ta dice, ca nu amu apretiatu Din informatiunea generala luata in faci’a lo­ Eu după lege si după impregiurarile faptice
argumentele ddloru; am reflectatu inse numai la cului in 5 Iuniu 1870 si subscrisa de Yasilie For­ in care se afla acei locuitori, am fostu si suntu de
părere, ca densii au dreptu a se rescumperâ, si
cele audite dela aceşti duoi oratori, fara a mai voi tuna, Georgie Druga, Grigorie Musdeiu si Ioanu
Cosiocariu, câ representantii comunei Corbu, cari au candu in intielesulu legei pre basea acteloru si a
se sporimu vorba, mai alesu, candu vedeai curatu,
subscisu informatiunea prin tragerea crucei înaintea fapteloru am afirmatu, ca au dreptu a rescumperâ
ca membrii conferentii cunoscu de ajunsu statul u locurile pre care le-au posiediutu in 1848, si ina-
lui Gabrielu Cosocariu, Teodoru Cosocariu si Rebu-
cestiunei. liczki Antal, alaturu aci una copia in estractu, din inte de aceea părinţii si moşii loru celu pucinu una
Nu am disu: „Se asteptamu pana ce ne vomu carea se va potd convinge ori si cine despre urma- suta de ani, si pentru care in continuo au platitu
inmultl," precum vrea se scia „M. Polgâr"; se nu tdrele: si platescu pana astadi taxe, n’am amagitu pre
nime. si nici pre respectivii locuitori, ci după mai
ni se falsifice cuventele. Am disu limpede: „Se a) Ca susu numitele comune si locuitorii loru multe scrisori ce am primitu dela densii, dupa-ce
asteptamu pana ce ni se va i n d i e c i n u m e - au dreptu după lege si in specie după Patent’a ur- in ddue ronduri au tramisu deputatiuni la mine
bariala de a rescumparâ tax’a care s’a solvitu pana
r u l u b a r b a t i l o r u d e l i t e r e s i s c i i n t i e spre a le primi căuşele, le-am spusu parerea mea,
la 48 pentru folosirea locuriloru ce le au in posi
(inteligenti’a), câ se avemu in faci’a Europei apă­ carea se va vedd după deciderea causeloru, ddca
sessiune.
rători de ajunsu in contra caiumniatoriloru, câ se este fundata sdu nu.
b) Cumca după donarea muntiloru la scaunulu
corregemu opiniunea publica, precum a si inceputu secuiescu Csik Gyergyâ et Kâszon, noii proprietari Cu tdte, ca eram convinsu despre dreptatea
a se correge si pana acum, anume in Franci’a, in numai decatu se siliră pe diverse caii a face din causeloru din cestiune, totuşi ddca nu asiu fi sciutu,
Itali’a si pe airea, prin care apoi se va correge si locuitorii romani si unguri arendaşi si a-i înduplecă ca caus’a de asemenea natura din cerculu Tulghe-
siului s’a tractatu înaintea scauneloru urbariali, pre­
cea corrupta de acasa. Intelligenti’a ndstra merge la inchiare de contracte cate pe 3 ani de dile; din cum probddia aclusulu E, nu asiu fi primitu asu­
care causa in lun’a lu Noembre 1869 se tramise
crescundu pe fia-care anu, si nu-i trebuescu sute pra-mi căuşele susu atinse, fiendu ca sciam de alta
din partea scaunului unu jude regescu câ comis-
de ani, pana se ajunga pe celelalte popâra civi- parte, ca spiritulu ce domniâ pre atunci in căuşele
sariu ad hoc, spre a inchiâ contractu pe 3 ani cu
lisate. fiesce-care locuitoriu. urbariali, nu erâ nici decatu favoritoriu pentru a-
Ddca „M. Polgâr" crede, ca romanii voru fi Comunele intielegundu voi’a scaunului fia-care pasatulu poporu. —
Asia credu, ca silinti’a de a scapâ pre o clasa
renuntiatu la autonomi’a Transilvaniei, se-i fia de deosebi se dechiarara, ca nu se va demitte la nici-o de dmeni de lantiurile iobagiei este o nasuintia u-
bine; crdda cine cum ei place; ar’ fi bine inse, câ pertractare ulteriăra; ci ca pre langa platirea taxei mana, dra nu amagire. —
vreu a remand si mai departe in folosirea locu­
se o mai rardsca cu dascaliturele pe care ni le dâ,
riloru. — Credu ca ar’ fi unu lucru de ruşine pentru
si de care nu avemu nici-o trebuintia. unu stătu disu constituţionale, de a avd in sinulu
c) Se va convinge mai departe fia-cine, ca
Amerintiarile celoru-lalte diaria le despretiu- seu dieci si sute de mii de cetatieni, sdu mai bine
celea 10 mii de suflete din susu atinsele comune
i m u ; terrorismulu loru este curatu caricatura. strimtorate prin procedur’a vitrega a scaunului se­ eloti, cari in totu momentulu suntu amenintiati de
„Bange macben gilt nicht.* cuiescu amenintiate de a devenf la desperat’a sdrte a-si paraşi vetrele străbune, de a luâ in mana bat’a
G. B a r i t i u. a Tofaleniloru, care va strigâ totu-deaun’a respla- de ceraitoriu, si de a emigrâ intr’alte tieri, spre
tire la ceriu, tramisera pre parochulu Mihailu Do­ a-si aflâ unu adapostu; credeamu adeca, ca este
breanu câ inpoternicitu din partea loru, spre a se ruşine pentru civilisatiunea moderna de a tiene mai
de parte in lantiurile referintieloru feudali pre ace­
Snvestigatiutte asupra advocatului intielege cu mine, carele mai înainte nu amu avutu lea diece mii de suflete din cerculu Tulghesiu, care
nici o scire despre s6rtea si starea loru.
celoru 10,000. de sute de ani locuesCu acelea parti ale Transilva­
d) In fine din acdsta informatiune se va vedd,
Se ne mai aratati unu singuru stătu in Euro- ca scaunulu secuiescu a silitu pre aceşti - locuitori niei si care înainte de descălecarea loru erau locu-
p’a, in carele unu advocatu, Dr. in drepturi, pro- moralicesce câ se vina la mine, se me r6ge a le inti’a fidraloru selbatice si care locuri prin munca
vediutu cu diplome, cu stallum agendi, cunoscutu primi si aparâ caus’a, a-i aparâ si susutiend in si suddre crunta a mai multoru generatiuni au de-
de barbatu onorabile, se fia trasu in cercetare cri­ dreptulu si foldsele avute; asiâ ddra aicea nu e venitu locuri cultivate, pre care s’au asiediatu dieci
minale numai din causa, ca 6menii asupriţi, comune vorba de amagire, d-nule jude investigatoriu, ci de de mii de locuitori si s’au formatu mai multe
amerintiate cu exterminare au cutediatu a merge la apararea unoru drepturi basate pre lege, cara se sate. —
elu si a-i cere ajutoriulu, dra elu informatu despre voru aparâ totu-deaun’a, ori din partea mea, ori Ddca o fapta cu totulu ertata este calificata
dreptatea causei loru, a luatu asupra-si apararea. din partea altoru advocaţi, chiaru si atunci, ddca de amagire, ddca unu advocatu, care după lege si
Caşuri de aceste avemu mai multe; asta-data inse d-niata pre tdta diu’a ai trage in cercetare crimi­ după convingerea sa la rogarea respectiviloru ur-
punemu numai pe acesta sub ochii lectoriloru si nala pe adei aperatori. — diesce processe pentru o classa de dmeni apasati,
-lu damu in judecat’a jurisconsultiloru noştri, ^cca La inceputulu lui Iuniu 1870 luandu infor­ este trasu in cercetare criminala, atunci in locu de
punctele de investigatiune. matiuni generali numai cu unele comune si ne po- lege domnesce arbitriulu, atunci libertatea personala
I. Avval vâdoltatik dn, miszerint a mult 1870 tendu luâ informatiuni speciali cu fia-care lo;ui- este o frasa gdla si espusa marelui periculu da a
dvi tavaszon, Bdlbor, Hollo, Tdlgyes, Zsdddn — pa- toriu din susu atinsele comune, am tramisu in lun’a fi strivita in totu momentulu. —
tak, Bdkâs ds Damuk kdzsdgek lakoit mint telepit- lui Noembre pre concepientele meu D. Nicoleu Cor­ (Y a u r m â.)
venyeseket elâmitotta — hogy miutân azon terfllet dea, câ se continue a luâ informatiuni si dela an­
melyen laknak 1848 ban birtokukba volt, meg vâlt gularii săteni, ceea ce densulu a si facutu, luaidti
hatâsât kieszkOzlendi — informatiuni speciali dela vreo 700 locuitori lin BrasIovtl,2 Iuniu st. n. 1875.
ad I. Respingu cu indignatiune acusarea ce disele comune. — Sdr’a dilei trecute ae a datu cea mai eclatante
mi 89 face, cum-ca in primavdr’a anului 1870 asiu Ou acea ocasiune locuitorii din comunele îi-
fi amagitu pre locuitorii din Bilbor, Hollo, Tolgyes cadiu si Domucu nu s'au infatiosiatu, prin urm;re dovada, ca Rennîimea romana de gim­
Zseddn patak, Bdkâs et Damuk, respingu chiaru si căuşele aceloru locuitori atuncia nu s’au primih; nastica si cantari din Brasiovu, a facutu
presupunerea, ca asiu fi amagitu candu-va pre ci­ inse fiendu-ca locuitorii din acelea comune pin in artea musicei vocale si instrumentale unu pro-
neva. — 1 Ioanu Toplitianu, Petrea Pantea, Dumitru Catriiu gressu fdrte lăudabile si potemu dice, ca si sur-
înainte de a respunde mai pre largu la acdsta si Solomone Cotta ne-a tramisu in 23 Februaiu prindietoriu. Unu c o n c e r t u cu concursu de dile­
acusare-, trebue se premitu urmatâriele impregiurari 1871 o anticipatiune de 200 fi. v. a. cu rogae, tanţi si cu orchestru completu, in care se ecsecutâ
faptice: In 13 Ianuariu 1870 a venitu la mine in câ se le tramitu unu concepiente spre a luâ si dda si grandids’a poema romantica „ C r u c i a ţ i i " in 3
cancelari’a mea advocatiala din Turd’a parochulu densii informatiunea de lipsa, ceea ce se vede dn parti pentru s o l i , coru si orchestru, de N. W.
Mihailu Dobreanu din Tulghesiu, câ tramisu din aci sub B. alaturatulu documentu î in urm’a acesei
partea locuitoriloru susu atinseloru comune, spre a provocări si după ce o deputatiune constatatdria dn Ga de, fu produsu cu precisiune atatu de incanta-
me consultâ câ pre advocatu in tdte căuşele loru doi individi a venitu la mine la Turd’a si a ugi- tdria, incatu potea satisface pretensiuniloru orcarui
de diferenţia. — tatu caus’a. In anulu 1871 la inceputulu lui u- publicu cultu in acesta arte. Gratia si lauda neli-