Page 7 - 1875-06

Sentate tâte acţiunile la tribunalulu respecţivu ur- spumose de furia sunt prea caracteristice si dove- ceea ce nu cade in competinti’a mea; 2. căci ea
barialu, afara de acele cause, in care voiu avb descu deplinu, ca la Sibiiu nu s’a potutu hostarî este indreptata contra natiunalitatiloru si colide cu
lipsa de n6ua inform,aţiuni. — altcum si altu ce, de catu numai ce sa decisu. legea despre natiunalitati.
Ecca pre scurtu prim’a impressiune ce a facutu Cu privire la ataculu primu dechiaru resolutu,
asupr’a nostra conclusulu conferintii din Sabiiu de câ in cercularea din cesţiuue sunt cuprinse si pre
Clusin, 29 Maiu 1875. repetîte ori pronunciatu prin barbatii independenţi cisate numai principiele ce se urmara si pan’ acu
si adeverati aderinti ai causei Naţiunii si tierrei de miniştri in acestu obiectu. Nou inse in ea e
( P r i m ’ a i m p r e s s i u n e ) . Temerea si spe- nostre. numai dispusetiunea, câ reuniunea p6te se-si incbpa
ranti’a erau elementele ce tieneau 6resi-care lupta Pretotindenea si toti aplauda resolut’a si con- activitatea, deca in decursu de 40 de dile nu i se
tainica in pepturile României din apeste papţj p^na impartesiescu dela ministeriu observatiuni asupra
in demaneti’a dilei de 24 Maiu, facia de conferin- secent’a nostra tienuta, numai cei pre cari ii dore, statuteloru; dar’ asta nu credu sb cuprindă re-
pre cari ii isbesce in negr’a loru consciintia nu
ti’a romana ardeleana din Sibiiu, Temerea erâ in sunt indestuliti, ne condemna si batjocorbscu spre strictiune, ci phiar contrariulu.
catu-va temeiata din consideratiunea tempului prea reulu loru, spre stricatiunea binelui comunu.
Amu ordinatu in o circulara principiele con-
pocitu, sub a cărui pressiune resuflamu; ne nutrieâ ducutbrie pan’ acu — si cari le aprobai [si eu —
inse speranti’a, ca dbca bunulu geniu alu naţiunii Passivitatea deci este bra devis’a nostra. Passi­ câ-ci am tienutu de lipsa câ se cunosca intrbga
nâsţre nu ne-a parasitu pana acum’a, neci in me- vitate facia d’o legelatiune, câre nu pune mai pre
morabil'a di de 23 Maiu nu va paraşi barbatii, susu de tote prosperarea statului si fericirea civiloru tibr’a principiele ce conducu ministeriulu in obiepte
asiâ de dese cum sunt si iufiiintiarea de reuniuni,
cari au grabitu a dâ spressiune adeverateloru sen- lui, ci lucra intr’adinsu la perfectiunarea neintie- si astu-feliu de o parte se se cunosca peste totu
tieminte si dorintie ale poporului dacoromanescu legerii, la înflorirea reului esistente. modulu cum si intre ce margini si-potu ajunge
din Ardealu. Este detorinti’a nostra, este onorea nostra fara
osebire a lucrâ solidari la esecutarea programei. mai usioru scopul cei ce vreu a infiiintiâ atari
Si speranti’a n6stra nu ne-a insielatu. reuniuni, br de alta parte se nu se pota da favoruri
Si trebue se ne incordamu poterile pentru a triumfă
„Conferinti’a romana a decisu in unanimitate esceptiunali.
passivitate absoluta si solidaritate," au fostu puci- chiaru si in contra terorismului, a pressiuniloru si In punctulu din urma alu circularei am sustie-
nele dbr’ multu doritele cuvinte, primite in 24 a coruptiuniloru, cari de siguru se voru aplicâ in nutu dreptulu de supraveghiare si am restrinsu
Maiu pre cale telegrafica dela una mana amica din deplina mesnra a supr’a alegutoriloru nepricepuţi libertatea reuniuniloru prin dissolverea loru in ca­
diu partea contrariloru pricepuţi, ceea ce inse nu
Sibiiu. Acbsta scire s’a priraitu cu vederata însu­ va tierbi loru spre folosu si întărire, si noue uu şurile, candu ori ar urmâ tendintie antipatriotice,
fleţire si satisfactiune; si pare ca videai pre ro­ spre desonore, ca ci arsenalele nostre nu se potu ori ar amministrâ averea loru cu nefidelitate.
mani, apucandu nbua potere, si respirandu din Aceste diapusetiuni inse in concreto nu-su îndrep­
aduncu, câ candu anim’a ar’ fi scapatu de sub una pune in comparatiune. C o r e s p . tate nici de catu contra vre unei natiunalitati; dar
greutate strivitbria, inadusit6ria; ca-ci sute de mii se pote ca ele genedia pre anumiţi individi, apar-
de romani s’au pronunciatu prin votulu dela Sibiiu. Interpelatiimile naţionali in diet’a tiena ei ori cărei natiunalitati. (Aprobări.) —
Poterniculu votu dela 23 Maiu ne-a indestu- Ungariei. In partea a dou’a a interpelatiunii dlu depu­
litu şi satisfacpţu, pentru ca esţe alu treilea in » (C a p e t u.) tatu dice, ca circular’a colide cu §-lu 26 din art.
consunantia sub actualea stare a violintii, este fi- 44: 1868, carele ierta natiunalitatiloru se infiintiedie
delu programului adunării naţiunii romane, pentru (D. Stanescu:) Intrebu pe d-lu ministru de justiţia: institute pentru naintarea artei, sciintiei, economiei
ca a dechiaratu solenu, ca romanii suntu si vrbu 1. Prin ce-si motiva decisiunea dela Iuliu 1874 de industriei si comerciului si pe langa supraveghia-
se esiste câ naţiune coordinata in vetrele strabuni- sub Nr. 16607 si de atunci altele singuratece, cari rea statului atari reuniuni in sensulu statuteloru
loru lori}, t6te aproba procedur’a tribunalieloru de prim’a in- loru aprobate potu adunâ fonduri si a le manipulâ
stantia si a judecatorieloru cercuali din Aradu si
Db ceriulu se sosbsca tempulu, in care se nu după trebuintiele legali ale natiunalitatii loru.
fimu mai multu constrinsi a perseverâ in politic’a Borosia-Ineu, câ chiar contra articlului 44 din 1868 Eu negu resolutu ca circular’a mea stă in
negatiunii, si speru, ca acestu multu doritu tempu se curme primirea si resolverea intrateloru conci- contradicere cu acbsta lege, ca-ci ea nu opresce
nu este departe, ca-ci totu ce pre nesipu este zî- piate in limb’a romana, carea este limb’a proto- nemicu din ce concedo acbst’a si astufeliu totu ce
ditu trebue se se surupe. colaria in jurisdictiunea Aradului si s’a intrebuin-
tiatu la administrarea justiţiei neintreruptu 14 ani. se asecqra prin § 26 din articl. 43: 1868 potu
Diuariele maghiare d’aici inca fura informate se-si essercite si de aci nainte ori care natiunalitate.
pre cale telegrafica despre decursulu si resultatulu 2. Are de cugetu d-lu ministru se cercetedie si se Pe dlu deputatu inse se vede ca-lu dore di-
dispună conformu usului si legii, ori are de cugetu
conferintii romane din Sibiiu. Reporturi detaiate se sustiena si continue politic’a predecesorelui sbu stinctiunea de „naţiune.* Eu inse n’am ce-i face
despre processulu verbale, miuciuni grose, atacuri, atâtu facia de tribunaliele si judecatoriele amentite, ca-i acbsta distinctiune o face legea din 1868,
injurature si apaenintiari, si mai grose, se precepe, catu si facia de celea unde se mai sustieue intre- care recunosce numai o „naţiune* politica si „natiu­
n’au lipsitu.
buintiarea limbeloru nationalitatiloru nBmagiare ? nalitati* politice. Si in -asta, privintia fârte bine
• Profeticulu tusu alu activistiloru a disu in După aceea continua; dispune acbsta lege. Apoi circular’a mea nici nu
conferintia, ca prin paşsivitate facemu plăcere sio- „Aflai necessitatea acestei interpelatiuni, câ-ci opresce ca care-va reunihne se nu se numbsca
vinistiloru si sierbitiu guvernului; si pre langa e latita faim’a, câ de susu dela ministeriulu de „romana* „serba* etc.; numele de „naţiune* inse
tota acesta profeţia videmu press’a maghiara yomendu justiţia, vine la judecatoriele din d.osu acelu in- in Ungaria este numai unulu, celu „ m a g h i a r u , *
focu, scuipandu putiosa si tunandu amenintiari demnu, câ incâtu numai se pbte si contra legi se — si asiâ numai est’a p6te sb-lu pbrte ori ce
asupr’ş capului nostru, chiaru pentru câ conferinti’a se eschida limbele natiunalitatiloru din usulu si reuniune.
romana a facutu, după cum a dîsu reportoriulu prass’a legale. Eu nu voiu se recriminediu si nu Astu-feliu standu lucrulu forte usioru potu
comissiunii esmisse, aceasta mare plăcere maghia- voiu se cercu ca fundata este acbsta credintia ge­ se respundu la interpelatiunea dlui Mileticiu.
riloru. nerale ori nu; dbr’ la t6ta intemplarea e de lipsa La întrebarea antaiu din interpelatiune: „pe
Mi se pare câ maghiarii si guvernulu loru spre liniscirea opiniunii publice, câ dlu ministru se ce base legala am essmisu circular’a ce lovesce in
Sentiescu si pricepu mai bine insemnetatea conclu­ db respunsu la acbsta interpelatiune ori se faca libertatea de reuniune ce este de a se regulâ pre
sului conferintii de catu pseudo Casandra de la cercetare si in urm’a estei-a — nu numai după cale legelatorica?* — respundu, ca eu numai am
Salisce. informatiunile judecatorieloru, ci sl după scrutarea ordinatu in cerculara principiele ce conducu mini­
De funi’a clopotului mare s’a acatiatu mai archiveloru si ascultarea plansuriloru — sb ibd dis- steriulu in acestu obieptu si prin ast’a am facutu unu
antaiu conoscut’a pasere de n6pte d’aici, prea cin- pusetiunile necesarie (O voce: „Si pan’ acu s’a servitiu tuturoru, ca-ci sciu cutotiice a u d e a face
stit’a cucuveic’a. Ea, necăjită si amarîta, vedien- procesu corectul"). Cu părere de reu audu aserandu ca se-si pOta infiintiâ reuniuni.
du-se din nou blamata si batjocurlta,. din nou a câ si pan’ acu s’a procesu corectu; daca cugetaţi La a dbu’a: „cu ce mi-justificu restringerea
scosu saculu cu paie g6le, si straiti’a cu minciuni, astufeliu, atunci binevoiţi a ve dechiara cu tOta cea nenaturale si nelegale a reuniuniloru natiunali­
scorniture şi invective, si a inceputu in piatia pu­ francheti’a. Eu uu m’am sculatu se ceru conces- tatiloru numai pre terenulu literariu, si culturale*
blica, câ se vedia si cei de susu, a imblati fara siuni, ci se pretindu essecutarea stricta a legii; — respundu cu tbta resolutiunea, cum ca in circu­
mila la ele pre morte si viatia, după detin’a paiati- ca-ci onorea naţiunii si demnitatea legelatiunii ceru lar’a mea nu-su restrictiuni, ci numai la portarea
loru 4e lemnu. se se tiena concessiunile ce ati facutu in lege. numelui de naţiune. Si aci insemnu ca distinctiunea
Pe acplu comediantu miserabile lu-tienu chiaru Daca totuşi nu voiţi se le tieneti, ci vreţi se ne intre „naţiune* si „natiunalitate* inca nu e jocu de
si ca cucuveica cu multu mai degeneratu, de catu consideraţi de fii maşteri ai patriei comuni; atunci cuvente, ca-ci candu se crea legea de natiunalitati
se coqaitu prim’a d’a perde tempu reflectandu seriosu aveţi onorabilitate si' presentati unu proieptu de se accentua in o cuventare ca de aceea nu e inde-
la necualifipatele inainuatiuni si malitiositâti, esite lege numai din duoi paragraf!, si anume: § 1. stulitoria numirea „natiunalitate,* de ora ce ast’a
sub numele unui sclavu de 13 probe. Lu-recomendu „Articlulu de lege 44 din 1868 se abroga.* § 2. avisedia se se respecte „statulu m a g h i a r u “ si
si io guvernului si lu-rogu se aiba mila cu elu- „Cu essecutarea acestei legi se insarcina intregu legile lui, br cea de „ n a ţ i u n e * — după atri­
câci i sa probatu si recomendatu d’ajunsu. Se-i ministeriulu.* (Aprobări si aplaudari din partea butele sale de dreptu — nu avisedia la respectarea
arunce si lui unu osutiu, fia chiaru si stergutoriu deputatiloru naţionali.) Rogu se se impartesiesca „ s t a t u l u i m a g h i a r u * si a legiloru lui. Aci
de pulvere, tbte le primesce numai remuneratu si interpelatiunea ast’a cu dlu ministru de justiţia. — jace essenti’a destinctiunii si de acea nu se pote
reconoscutu se se vbdia unde-va; câci de nu, apoi Acesta interpelatiune se strapuse ministrului neobservâ. (Miletici si Polit intrerupu pe vorbitoriu
in urma i va sari si lui in capu si va strigâ, câ concerninte, carele inse nu respunse la ea in asta prin contradiceri.) Dni’a-loru contradicu? — Placa
astfelu o patiescu genialitâtile in aceasta lume sessiune; dar vom vedb catu platesce bunavointi’a li a se convinge din diuariulu Casei de atunci.
ingrata. dloru maghiari, si ca va urma 6re implenirea dorin- La a trei-a întrebare: „prin ce mi-justificu
Daţii se taca, se nu ve insiele si mintiesca, tiei dlui Stanescu, de a se dispune adeca cercetare interdicerea cea nelegale si nenaturale, si a titlului
Se nu ve ucidă cu omeni’a, dati-i se nu se usca celu pucinu de acu si a se mediloci in urm’a estei-a de „naţiune?* — am respunsu mai susu, si o ju-
pre petiore de doru, dati-i, rogu-ve, se scapati de respectarea cuvenita a legii. — stificu prin aceea ca nu e nici contra legii si nu
elu; căci noi lu-damu. După acestea luâ cuventulu dlu C. T i s z a , e nici nenaturale !!! (Aprobări.)
Se intielege, ca diuariele maghiare din Pestea câ se respunda la interpelarea de astadi a lui La intrebarea a patr’a: „nu am de cugetu se
s’au pornitu orbisiu mai cu seama după cele d’aici. Mileticiu. suspindu essecutarea si aplecarea dispusetiuniloru ce
Espeptoratiunile si comentariele aceloru-a inse trebue C. T i s z a dice: Dlu deputatu S. Mileticiu contradicu drepturiloru si intereseloru „natiunali­
combătute si reduse la adeveru, ceea ce credu ca ataca circularea mea in obieptulu reuniuniloru, si tatiloru?* — respundu simplu ca — nu, de Ora
neci nu va lipsi. Unele din eshalatiunile loru anume; 1. caoi ea restringe dreptulu da asudare, ce nici o dispusetiune din circulara nu, e nedrepta