Page 8 - 1875-06

ori nelegale si nu lovesce in nici unu interesu alu si totuşi nu aflara nemicu. Si eu gandescu ca nu Dela presidiulu Associatiunei transilvane pen­
natiunalitatiloru. de aceea n’au aflatu nemicu, ca dora n’au fost isteti tru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu.
In urma intreba dlu deput. ca „am de cugetu ori ca n’au voitu — ci pentru ca n’au avutu ce S i b i i u in 28 Maiu 1875.
se presentu in sessiunea viitoria o lege despre află; deorace noi ne miscaramu totu pe cale con­ Iacobu Bologa,
reuniuni si conveniri?" — Eu de candu sum mini­ stitutiunale si legale, i vice-presiedinte.
stru am cercatu se se aduca legi cate numai s’au „Si de aci vom urmă politic’a de pana acu, Ioanne V. Husa,
potutu pe t6te terenele unde nu avemu atari si fora de a ne infricâ de amenintiarile lui Jupiter secret. II. . < ,
acdst’a mi-va fi nisuinti’a si in viitoriu, ca-ci res- tonans celu maghiaru. Pana ce ni e deschisa calea
punsabilitatea ministeriale e mai usiora candu sunt legale, vom luptă pe ast’a; daca inse ni se vor
legi si nn trebue se se purcdda numai după prin- subtrage medilocele legali prin parţialitatea ammini- Nr. 4347—1875. 1—3
cipiele de dreptu. Yoiu nisuf deci se se presente stratiunii si justiţiei, atunci vom sci si noi suferi
si unu atare proieptu catu ce voiu ajunge se am pan’ odata ca-si maghiarii in tempuri fortunose. Publicatiune.
tempu pentru a-lu compune. Speru inse ca nici Noi vom remane dara si de aci in lupt’a legale si
prin acelu proieptu nu se vor pleni poftele dlui constitutiunale, deşi vedu ca ne totu provocaţi pre Inaltulu ministeriu r. u. de agricultura, indu­
deputatu, ca-ci nu se va potd presentâ si primi unu altu terenu. stria si negotiu a aflatu de bine a concede cu emis-
proieptu, si după elu. d r e p t u f a c i a d e t o t e Ni se spune, ca Ungaria este destulu de tare sulu din 8 Maiu a. c. nr. 10,233 pe basea § 17
n a t i u n a l i t a t i l e ! ! Dar ori va fi lege ori va se sfarime — nu dicu „inimicii interni" ca-si dlu alu art. de lege VIII din a. 1874, că incependu
remand numai circular’a mea, asecuru pre dlu de­ ministru, ci dicu pre — contrarii ideiei de maghiari- dela 1 Iuliu 1875 se se pună in pracsa mesurele
putatu, ca nu voiu da ansa la plansori fundate sare. Eu inse sciu că Ungaria pana va avd de cele n6ue metrice in daravere publice la invoirea
contra mea din partea nici a unei natiunalitati; lucru cu natiunalitatile neindestulite nu va fi nede- reciproca a partideloru. Pentrucâ totuşi se nu se
apoi fie asecuratu si de aceea, ca nu voii îndestuli pendinte in afora, nici tare in laintru, ci va fi intemple neajunsuri la intrebuintiarea metrului, ce
nici odata interesele acelora cari sub masc’a ideiei totu supusa constelatiuniloru schimbatiose din Eu este prestetotu la noi inca pucinu cunoscutu, facia
de natiunalitate voiescu a validitâ intentiuni contra ropa si Austria. Apoi mai sciu si aceea, ca Ungaria cu pondii si mesurele de pana acumu, a ingrigitu
essistintiei statului maghiarul are poterea se sfarime in tempuri normali pre ne- inaltulu regimu de a compusu nesce tabele de
Credu, ca mi-a succesu se convingu, ca cir­ pretenii sei; dar in tempuri anormali contra ina- reducere a metrului celui nou la pondii si mesurele
cular’a o cerii necessitatea si binele publicu si ca miciloru esterni nu i este destula poterea maghiara de pana acumu. Aceste tabele, care se capata in
nu e in colissiune cu legea, de aceea rogu se mi că se mantue tiâr’a, ci va avd lipsa si de poterea librarii, trebuiescu lipite in t6te localităţile de ne­
se iâ respunsulu spre sciintia. — si sacrifiiciulu natiunalitatiloru. Sciindu noi ast’a, gotiu, unde se intrebuintiaza metrulu celu nou, la
S. M i 1 e t i c i u cere se i se ierte, ca se reflec- nisuimu deci de acu se capacitamu pe maghiari, ca unu locu corespundiatoriu pentru convingerea cum-
tedie in siedinti’a urmatoria la respunsulu lui nu cumva acea di de periclu se fie diu’a in care paratoriului. Ceeace prin acdsta se aduce la cunoa-
Tisza. Dintre mamelucii lui Tisza contradicu mai se ni tragemu socot’a, ce se avemu atunci cu totii cintia publica.
mulţi si pretindu respingerea cererii; ddr conforme causa de a aperâ tier’a!! B r a s i o v u , 19 Maiu 1875.
casuriloru de precedintia, i se ierta 88 respunda „Dlu min. dise, ca elu scie ca nu se potu Magistratulu cetatii si aiu districtului.
după consumerea ordinii de di. indestulf unii individi cu nemica, si intre estia se
Urmă ordinea de di: se pertracta si primi vede ca me cugeta si pe mene; eu inse i spunu
reportulu comissiunii de petitiuni; I. Madarăsz si ca se dispună se se iudestulesca natiunalitatile ALBINA"
motiva proieptulu de lege in caus’a uşurei, care nemaghiare peste totu si atunci si eu voiu fi inde- 9r
inse se respinse; se dede guvernului plenipotintia stulitu." — Institutu de creditu si economii
se aduca in curatu cestiunea drumului feratu orien­ In urma Miletici dechiara, ca nu primesce in Sibiiu
tale ; si se prededera ministeriului reportulu cu respunsulu si cere se se pună la ordinea dilei. — Cuponulu dela % Iuliu 1875 alu actiuniloru
scrisorile referitorie la afacerea paduriloru Naseudene, C. Tisza drasi si-redica vocea si cere se i se institutului nostru se va rescumperâ dela numit’a
ca in sessiunea viitdria se-si presente parerea. ide respunsulu la cunosciintia si cu asta ocasiune dî in colo la cas’a institutului nostru in Sibiiu
In urma luă cuventulu Dr. M i l e t i c i : „Eu dechiara, ca elu nu a amenintiatu nici odata natiu­ cu 11. 8 —.
nu potu se me dechiaru convoitu cu teori'a ce ni nalitatile si nu vre se le intimidedie, ci cerca se Cuponii suntu a se predă pre langa consem­
impartesi dlu min. despre competinti’a guvernului le indestulesca; dar accentua ca va se pedepsesca nare in ordine numerica.
de a regulă relatiunile sociali ori alte afaceri im­ aspru pre toti cei ce vor cercă a produce ne-inde- S i b i i u , 29 Maiu 1875. 2—3
portanţi prin ordonantie, in totu loculu unde lipsescu stulire intre natiunalitati.
legile. De ar stă ast’a in competinti’a regimului, Respunsulu lu luă maioritatea spre sciintia. Consiliulu de administratiune.
atunci elu ar potd candu .i-ar cadă in minte se După acea se redica siedinti’a, si cu ast’a se
rest6rne chiar si constitutiunea intrega prin o atare fini si activitatea Dietei presenti. — Pretiurile piacei
ordonantia. Eu inse nu impartesiescu teori’a, ca
ar jacâ in competinti’a regimului se esmita ordo­ in 4 Iuniu 1875.
nantia in cestiuni asiâ de importanţi si fora scirea B r a s i o v u 5 Iuniu 1875.
si oonYoirea Maiestăţii sale. • n» ; . ■ , [Itmxjjt ttţi/i Iffj i|'; fjrjf Mesura Specia fructeîoru Pretiulu
Presanti’a Sa Domnulu I o a n n e M e t i a n u , fi. cr.
„Dlu min. nâga, că natiunalitatile ar avă
ceva caracteru său insemnetate politica. Dar totu episcopulu Aradului, sosi eri cu trenulu la curtea
fruntea .
elu candu respunse deputatului Politu, in 18 iuliu calei ferate si fh salutatu de preutimea romana, de G-ranu | midiulociu 3 80
40
3
a. tr. dise, ca nu este cestiune de precepere, ci de collegiulu professorale si alţi amici cu unu caldu- 1 do diosu 3 14
legalitate, ca bre este Ungaria stătu natiunale ori rosu si onoratoriu: „bine ai venitul" Presanti’a Cu Mesteoatu 2 76
alu natiunalitatiloru, eu chiar din est’a punctu de Sa după una dinea in salonulu trenului petrecuta O Secara fromâsa 2 14
vedere sustienu ca natiunalitatile si după lege au cu amicii salutatori si gratulatori trase deadreptulu o de midiulocu 2
40
insemnetate politica; ca-ci legea ce statoresce ca la Zernesti, loculu nascerii, fora a ne imbucurâ si o Ordiulu | frumosu 2 26
2
c«
de midiulocu
unitatea cetatieniloru din Ungaria se numesce cu visitarea Brasiovului. frumosu 1 48
„naţiune maghiara," — asecura drepturi si natiu­ -c* 00 Ovesulu j de midiulocu 1 42
nalitatiloru si inca si in intielesu politicu intru ct3 0 Porumbi ilu • * 3 6
4
atat’a, incatu in organismulu statului atribue insem­ Nr. 101-1875. ca Meiu . , — 80
—
netate si limbeloru natiunalitatiloru si e cu privire Hrişcă • • 4 66
Mazerea
Coiicfiiamare.
si la aplicarea de functiunari, deşi nu după cum ' i v ’ î j ■ fi; » . • ’ / Lintea • • • 6 66
ar pere indestulirea. Astu-feliu chiar legea cuprinde Oomitetulu Associatiunei transilvane pentru li- Paseolea • • • 5 34
unu dualismu intre scopurile politice de naţiune si teratur’a romana si cultur’a poporului romanu — Sementia de inu 7 34
natiunalitate. . . . . luandu in vedere unele impregiurari de o influintia Cartofi — 74
considerabila si inevitabila asupr’a celoru mai de
„De aci dara precum are dreptu partit’a opu- ; S Carne de vita . — 18
1
setiunii de stătu se nisuiesca pe cale constitutiunale aprdpe afaceri ale Associatiunei, ivite pe neascep- o „ de rimatoriu 28
0
si prin mediloce legali, ca se estinda neaternarea tate in decursulu anului acestuia — a decisu in P* „ do berbece —
si autonomi’a Ungariei: tocmai asiâ gandescu că siedinti’a s’a estraordinaria din 26 ale lunei curente, Cente- nariu Seu de vita prospetu 20 —
au dreptu si natiunalitatile se nisuiesca pe cale a invită pre subscrisulu presidiu, că pe bas’a si 0 . j # . » topitu —
constitutiunale si prin midloce legali, că se se după dispositiunea § 21 din statutele Associatiunei,
estinda intre marginile teritoriali ale statului si aprobate prin Preainalt’a decisiune maiestateca din
insemuetatea politica a natiunalitatiloru. Noi nici 6 Septembre 1861, si emanate prin emisulu escel-
n’am urmatu pan’ acilea alta politica; dar precum sului gubernu r. transilvanu din 26 Septembre 1861,
in Prusia cei ce se opunu lui Bismarck si sistemei Nr, 7693, se conchiame o adunare generala e s t r a ­ la bursa in 4 Iuniu 1875 stă asia :
lui se classifica de „inamici" ai imperiului si se o r d i n a r i a a membriloru Associatiunei. Galbini imperatesci — — 5 fl. 2 6 Vu cr. v. a.
amenintia cu stirpire, chiar asiâ si la noi dlu min. Corespondiendu deci subscrisulu presidiu amin­ Napoleoni — «— — 8 ff 90 » st
de interne totu amenintia si cdrca proteste se titei invitatiuni, conchiama prin acdst’a pre bas’a Augsburg •— — — 102 tt ■— fi st
sfarime pe natiunalitati: (Ilaritate.) Chiar mai si in poterea §-lui susu-citatu, adunarea generala Londonu — ' — — 112 0 55
ieri i spuse si colegului V. Babesiu, ca se nu cdra e s t r a o r d i n a r i a a Associatiunei năstre pre tt Tt
esmiterea de comissari inchisitiunali, ca-ci atunci 6/18 I u l i u 1875 in c e t a t e a A l b ’ a - I u l i ’ a Imprumutulu nationalu -- 74 n 45 rt fi
noi vom fi cei ce vom trage scurt’a. D’apoi dora (Belgradu), si r6ga pre toti onorabilii membri ai Obligaţiile metalice vechi de 5% 70 t r 20 n tt
mulţi comissari s’au esmisu de la 1868 incoce, Associatiunei a concurge si a partecipâ la acdsta Obligaţiunile rurale ungare 82 n — n
mai aleSu in părţile cele din diosu ale Ungariei, adunare. vii o 1 p „ temesiane 80 fi — n st

u Eedactoru respundietoriu Mii Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M U R E S I A N U . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.