Page 9 - 1875-06

Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, s-t f J f. 8e prennmera la poştele o. si r,, si pe Îs
Fâi'a, candu concedu ajatâriale. — Pretiuiu: AmmM XXXVIII. DD. corespondenţi. — Pentru seri6 6 or.
pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esteme 12'fl. Tacs’a timbrala a 30 or. de fiacare pa-
v, a. pe ana anu adu 2*/g gslbini mon. «unatdm. blicare.

Hr. 39. Brasioini 10 Innin 29 Maia 1875.

Hrasfovn, 4 Iuuiu st. n. 1875. Yen. ordinariatu metropolitanu gr. cath. de Alb’a- estraordinariale ngstantie catra stătu; dâra apoi sta­
Iuli’a si Fagarasiu, cumca vointi’a Excelentiei Sale rea inca neregulataTă referentieloru urbariali, ce-si
(—) La 16 a lunei curente se voru intruni,
d. ministru neci de cumu nu este aceea, că se cu­ esercitâza influinti’a loru funesta nu numai asupra
după cumu s’a publicata si in acestu diuariu, ro­
prindă scâlele nâstre confessionali, si se le prefaca poporului contribuitoriu si pentru; beserica si scâla,
manii de relegiunea greco-catolica din archidiecesea
pre acele in scâle comunali, ci dorinti’a s’a este, dâra tocma si asupra averei lui seracesci, respective
Albei-Iulie, la unu congressu archidiecesanu. Pri-
că si scâlele nâstre confessionali inca se fia orga- scolarie, legionulu executiuniloru nu laşa pe unu
mulu se tienh in 1—5 Iuniu 1873 si se ocupă, cu
nisate si adaptate după prescrisele legei asia, catu momentu, că poporatiunea se pâta cugetă: precum
trebi scolastece. Celu conchiamatu pre 16 Iuniu
aceste se corespunde pre deplinu scopului educarei s’ar’ recere, si la beserica si scâla. Apoi de ex.,
a. c. va avâ de a se ocupă, cu trebi administrative
si alu culturei poporale. pentru că se se sustiena numai in Transilvani’a
ecclesiastice. O chiamare, pre catu de momentâsa,
Inse intr’aceeasi ordinatiune ministeriale Yen. scâle, fia si numai elementarie, s’ar’ recere după unu
pre atatu si de grea. Nu potemu;dâra din destulu
ordinariatu metropolitanu este provocatu sub responr calculu aproximativu celu pucinu unu milionu de fl.
recomendâ celoru aleşi pentru acestu congressu, că
setate pana in capetulu anului curente a notifică pre fia-care anu; — âr’ infiintiarea loru, după cum
studiandu cu profunditate referentiele besericei gr.
Excelentiei Sale domnului ministru t6te comunele o cere legea, ar’ constă celu pucinu diece miliâne,
cath. se mârga la acestu congressu bine pregătiţi,
gr. catholice din archidiecese, cari nu ar’ fi; in stare, si ne indoimu fârte, dâca inca si pro langa aceste
spre a potâ delaturâ scăderile învechite si spre a
că se-si păta edifică, sustienâ si organisâ sc61e con­ cifre s’ar’ potâ satisface postulateloru susucitate.
potâ organisâ archidiecesea de Alb’a-Iuli’a, pre
fessionali amesuratu prescriseloru legei dietali de Credemu, ca suntemu bine informaţi, dâca
base si in forme, cari se-i assecureze esistenti’a si
instrucţiunea poporala. vomu sustienâ, ca nesce sume că aceste in tempu-
înflorirea.
Acestu congressu apretiuindu pre deplinu inten- rile nâstre necumu comunele, mai alesu cele rurali,
Dorinti’a credentiosiloru, de a vedâ beseric’a
tiunea salutaria a înaltului regimu alu Maiestatiei dâra neci insusi statulu nu e in stare de a le su­
romana gr. cath. organisata pre base constituţionali,
Yâstre, carea tientesce & delaturâ reulu celu mare, portă.
este vechia.
ce ar’ proveni, dâca poporulu si pre venitoriu ar’ Cutediamu o face aici amintire si de acelu
In timpurile mai n6ue inse si-a aflatu acâsta
remanâ fora educatiune si cultura; si recunoscundu faptu, ca legea pentru insructiunea publica garan-
dorintia espressiunea s’a in acte publice, a caroru
sublimitatea scopului, ce o are legea de instrucţiu­ tâza pentru scâlele poporali comune unele favoruri,
esistintia si studiare, nu potemu din destulu se o
nea poporale: facia cu irnpregiurarile nefavorit6rie de cari nu se bucura si scâlele confessionali, inse
recomendamu celoru, cari voru fi chiamati prin în­
si cu nenumeratele pedeci, ce stau in cale realisa- scopulu legislatiunei intru aducerea legei pentru in­
crederea alegutoriloru, de a fi membrii proximului
rei depline a acestui scopu inaltu, se afla necessi- strucţiunea poporale nepotendu fi altulu de catu
congressu archidiecesanu.
tatu chiaru in interessulu causei cu omagiale rogare promoverea culturei poporului, acestu scopu mai de
In specie tragemu atenţiunea acestoru-a asupra
a se apropiâ de tronulu Maiestatei Yâstre. cu sama in comunele numai de una confessiune, in-
conditiuniloru de alegere statorite prin sinodulu e-
lectoralu din 10—11 Augustu 1868, asupra dorin- Maiestate! catva mai usioru s’ar’ potâ ajunge, dâca spriginulu
tieloru esprimate de conferenti’a romaniloru greco- Oricine va fi studiatu art. de lege 38 din a. moralu si ajutoriulu materialu asecuratu prin lege
1868 se va fi convinsu intocma că si membrii a- pentru scâlele comunali, s’ar’ estende si preste scâ­
catholici, din intrâg’a provincia metropolitana, la
cestui congressu, ca escutarea ei ad litteram in lele confessionali.
Alb’a-Iuli’a, in 13 si 14 Apriliu 1871, —* apoi
tr’unu periodu scurtu de 5 său 6 ani, este impos- Dâca acâsta adunare a luatu in consideratîune
asupra concluseloru congressului archidiecesanu gr.
sibilitate absoluta, Una lege că acesta, care si a midiulâcele materiali, pe cari le cere legea din
catholicu tienutu in trebi scolarie la 1—5 Iuniu
propusu a creâ sc61e pentru cultivarea generale a 1848, — este fârte departe de a vof se escuse
1873.
unei poporatiuni de 13 miliâne suflete, nu s’a es- catu mai pucinu sâu indolenti’a sâu vreo vointia
Actele sinodului electorale din 1868, precum
secutatu nicaiurea in Europ’a in 5 sâu 6 ani, ci perversa; ce ar’ tienti la impedecarea culturei po­
si ale conferentiei romaniloru gr. cath. dela 1871,
celu pucinu in 50 de ani, exemplu invederatu avemu porului si la tienerea lui intru intunerecu si in
se afla edate prin d. professoru I. M. M o l d o v a n u ;
in acestu respectu înaintea ochiloru noştri pre nesce umbr’a mortiei. Scopulu acestui congressu este nu­
protocolulu congressului archidiecesanu dela 1873,
staturi că Prusi’a, că mai multe tiere ale Germaniei, că mai a probă pe deplinu, ca acea lege nici decumu
se afla publicatu in „Gazeta* din nrii 49—57.
insasi Franci’a, in cari pana in diu’a de astadi celu nu e de natura, că se pâta fi esecutata intru totu
Nu s’a publicatu pana acum’a inse nicairea
pucinu 20% din poporatiune inca n’au ajunsu, că cuprinsulu tierei, mai curundu, de catu in vr’o câ­
adress’a, pre carea a substernut’o Maiestatei acestu
se scia a scrie si a ceti, si totuşi poporatiunile a- teva decenie de ani. — Asia dâra cea ce voiesce
congressu, cu privire la concederea mai’nalta, pen­
celoru tiere se bucura de averi materiali mai mari, congressulu in linea prima este, ca poporatiunei
tru conchiamarea unui congressu din intrâg’a pro­
decatu se bucura tierele acestei monarchie. nâstre romanesei de relig. gr. cath. se i se lase
vincia metropolitana de AlbVIuli’a.
Neci amentindu impregiurarea acea fârte con­ tempu, cu atatu mai vertosu, ca-ce, precum este
Acâsta petitiune fusese la substernerea ei com­
siderabila, ca chiaru si barbatii de pusatiune mai cunoscutu in tâta Europ’a, tocm’a naţiunea roma-
bătută aspru de catra diuariale maghiaro-catholice
nalta au recunoscutu in diet’a tierei, ca nu este cu nâsca din Transilvani’a, ma si din Ungari’a fusese
si aparata cu poterea cuventului si a argumente-
potentia in scurtulu restimpu prefiptu in lege a dă acelu poporu nefericitu, pentru a cărui cultura prin
loru, totu in diuariale unguresci prin d. Iosifu
instructiunei poporale unu aventu asia de imbucu- scâle pana la an. 1848 si 1849 nu numai ca mai
Hossu, fostu membru alu congressului si conduca-
ratoriu, catu tâte scâlele se respundia prescripte- pucina grigia s’a pusu, de catu pentru cultur’a al-
toriulu deputatiunei, care a predatu petitiunea la
loru legei. toru popâre ale patriei, ci din contra i s’au arun-
regimul u Maiestatei Sale.
Din datele statistice culese prin recensementulu catu in drumulu culturei sale mii de obstacule;
Pentru completarea acteloru acelui congressu
dela l-a Ianuariu 1870 cunosceau cu totii, ca in tocm’a pentru acâsta inse astadi nu se pare a fi
afiamu acum a fi tempulu correspundiatoriu de a
tierele corânei unguresci circa 70 pana 80°/ din cu ecuitate a pretende dela elu, cea ce i- întrece
publică acestu actu, •— insemnandu, cumca nâue 0
poporatiune inca nu cunâsce, ce este cartea si poterile. Fia prea incredintiatu regimulu Maiestatei
nu ne este cunoscutu, cumca asupra aceluia pana
scriptur’a. Vâstre, ca nece unu poporu din vast’a monarchia
acum’a se fi emanatu vreo preagratiâsa resolutiune:
Acâsta stare cu adeveratu e trista si una pro­ nu pâte se fia mai insufletitu de ferbintele doru
„Maiestatea Yâstra cesareo si reg. apostolica î păşire mai imbucuratâria e fârte de doritu, inse alu progressului, decatu este poporulu romanu.
Prâgratiâse Imperate si Domne! considerandu trecutulu cu multu mai deplorabilu, a In catu pentru romanii de relegiunea gr. cath.

Representantii besericesci si seculari ai creden­ pretende unu progresau deplinu indestuiitoriu pre din archidiecesea de Alb’a-Iuli’a, si precum se crede,
tiosiloru gr. catholici din archidiecesea metropoli­ calea instructiunei publice, ar’ însemnă: ca voimu din intreag’a provincia metropolitana, mai esiste
tana a Albei-Iuliei si a Fagarasiului intr’uniti in se facemu sila cursului naturalu alu lucruriloru, si inca si un’a alta pedeca, care in aceeaşi mesura nu
unu congressu archidiecesanu in trebi scolarie, cu ca ni ar’ placă a ignoră t6te calamitatile, cari le sta in calea neci uneia dintre celelalte confessiuni
via bucuria au salutatu dechiaratiunea Excelentiei semte poporatiunea Transilvaniei. si beserice christiane din monarchia.
Sale a domnului ministru reg. ung. de cultu si in­ Că se retacemu cu totulu multele imposite, Acea pedeca o vede acestu congressu intocma
strucţiunea publica, cuprinsa in cerculariulu indrep- contributiuni si taxe, cari apasa poporulu, si cari precum o a vediutu si conferenti’a romaniloru gr.
tatu cu dtulu 22 Februariu 1873 n-rulu 1 catra -si afla espresiunea loru cea mai pronunciata in catholici din provinci’a metropolitana de Alb’a-Iulia