Page 4 - 1875-06

li se nimicesce acestu dreptu si li se intredice pe vatemari Tabl’a reg. din Budapesta ordină intre- Nr. 7693, se conchiame o adunare generala e s t r a ­
viitoriu; buintiaraa ataroru limbe, âr Curtea de cassatiune o r d i n a r i a a membriloru Associatiunei.
„Considerandu, ca regimulu e chiamatu la se pronuncia, ca articl. 44 din 1868 este o lege Corespondiendu deci subscrisulu presidiu amin­
primulu locu se respecte legile sustatorie si totuşi politica nu judeciaria si asiâ avisa se se cerce vin­ titei invitatiuni, conchiama prin acăst’a pre bas’a
circular’a amentita a dlui ministru sta in contra- decarea ataroru vatemari pre calea amministrativa; si in poterea §-lui susu-citatu, adunarea generala
dicere nu numai cu legea, ci si cu enunciatiunea considerandu, ca prin asta, stare nu numai se e s t r a o r d i n a r i a a Associatiunei năstre pre
sa, ca adeca: legea trebue essecutata punctualu si micsioredia respectuiu facia de lege si se datina 6/18 I u l i u 1875 in c e t a t e a A l b ’ a - I u l i ’ a
facia de natiunalitati., increderea comuna, dar si partiloru litiganti li se (Belgradu), si r<5ga pre toti onorabilii membri ai
„Intrebu pre dlu ministru: 1. Pe ce base causedia perdere de tempu si spese fora folosu; con­ Associatiunei a concurge si a partecipâ la acăsta
legale a esmissu amentit’a ordinatiune, care lovesce siderandu, ca min. de justiţia este chiamatu se adunare.
in libertatea de intrunire ce are se se reguledie vindece atare reu; Dela presidiulu Associatiunei transilvane pen­
pre calea legelativa? — 2. Prin ce si-justifica re- si in fine tru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu.
strictiunea, cea contraria legii si nenaturale, prin considerandu inse ca in ministeriulu de justiţia S i b i i u in 28 Maiu 1875.
carea natiunalitatiloru se ierta se se intrunesca in urm’a plansoriloru contra ataroru vatemâri se lacoliu filologa,
numai spre scopuri literarie si culturali? — 3. Prin aproba procedur’a judecatorieloru si prin ast’a se vice-presiedinte.
ce si~justifica intredicerea, cea contraria legii si dede ansa la si mai mare ne-indestulire. loanne V. fitusu,
nenaturale, prin carea opresce portarea titlului (Ya urma interpelarea.) secret. II.
„natiunale* si reuninniloru ce se interesedia de
literatur’a si cultur’a anumitoru natiunalitati? —
Este aplecatu se suspinda essecutarea prâctica a Publfcatiime Nr. 15/subc. 1875. Convocare.
aceloru parti din ordinatiune, cari stau in contra- In conformitate cu conclusulu subcomitetului
dicere cu drepturile si interesele natiunalitatiloru ? — prin care se aduce la cunoscinti’a onoratului publicu
5. Aplecatu e se presente la inceputulu sessiunii ! urmatoriulu despartiamentului IV adusu in siedinti’a mai diosu
însemnata subscrisii si ieau voie a conchiamâ prin
viit6rie unu proieptu de lege despre dreptulu de E S T R A S U : acăsta adunarea generala a despartiamentului pe a
reuniune si conveniri nu numai liberale, dar si alu socoteleloru anului 1874 despra cele 4 fonduri,
dreptu facia de t6te natiunalitatile?* — care s’au testatu de repausatulu Dnu Ioanu I u g ’ a t r e i ’ a d i de Busalia (15 Iuniu a. c. st. nou) in
cetatea Sabesiu.
Interpelatiunea ast’a se predede ministrului, d e B a c i , din Brasiovu, spre scopurile filantropice.
Din siedinti’a subcomitetului despartiamentului
care si respunse, in asta siedintia. Sum’a totala a acestoru fonduri e de 25,000 IV tienuta in 23 Maiu 1875.
După asta interpelatiune se sculă M. B. S t a- fi. v. a., este asiediata primo loco in pretiulu casei,
n e s c u si indrepta, in caus’a limbei, o interpelatiune care s’a cumperatu in piati’a Brasiovului sub Nr. 82. S. B a l o m i r i , I o a n u M u n t e a n u ,
actuariu subst.
directoru.
catra ministrulu de justiţia. După estrasulu socoteleloru din anulu 1873 a
M. B. S t a n e s c u dice: „Scimu cu totii, ca fostu remasu din venitulu prediseloru fonduri cu
la consolidarea nnei sisteme de stătu este de lipsa finitulu lui Decembre alu acelui anu, unu prisosu (Bibliografia.) P r e l e c t i u n i t e o ­
respectarea legiloru nu numai de cei de diosu in in bani de . -................................ 7510 fi. 56 % cr. l o g i c e despre MATBIMONIU, IMPEDIMENTE,
susu, ci si de cei din susu in diosu. la carele s’a adaugatu cu inte- procedura cu respectu la teoriea si praxea vigente
Si acu spunu din capulu locului, ca de asta ressulu aceloru fonduri pre an. in prov. metr. de Alba-Iulia pentru alumnii semina-
data nu voiu să vorbescu, pentru ca se ni daţi 1874 ă 5% . . . . . . 1260 „ — riali si usulu clerului, cu colectiune de formularia
ce-va concessiuni si nu voiu cercă nici aceea ca asemenea competinti’a interesse- de Dr. l o a n n e B a t i u , prof. de drept. Can. in
adunarea naţiunii maghiare de la 1848 in a 21. loru la formandulu alu doilea Blasiu si assessoru tribun, matrimoniale archiep. in
siedintia din Segedinu ex proprio motu, pentru a fondu de 6300 fi. alu legatu­ Blasiu, cu aprobarea ordinariatului metropolitanu,
linisci natiunalitatile li fece estora anumite con­ lui IV pre anulu 1874 5% • 315 „ — opu esitu la lumina in 1875, se afla de vendiare cu
cessiuni ce întrecu forte pe cele ce le legifera Diet’a apoi interessulu 5°/ totu pe 3 fi. m. a. la auctorulu.
0
de la 1868. an. 1874 la sum’a de 3920 fi. Asemenea ^ p r i n c i p i a l e g e n e r a l i * ale
78 cr., care s’a fostu adunatu
Accentuediu inse aci ca consolidarea bunei religiunei creştine esite in 1872 pentru classea 5
contielegeri si a increderii reciproce — ce si asiâ pana la 31 Decembre 1873, gimnasiale cu 80 cr.
se cam datina — cere, ca se se respecte că lege spre formarea unui alu 2-lea „ P r i n c i p i a l e speciali* său dogmatice totu
celea pucine concessiuni ce le legiferă Diet’a de la fondu dela atinsulu legatu cu 196 „ — din 1872 pentru clas. 6 gimn. si preparandia cu
1868 in articlulu 44 chiar la cererea propria a Sum’a . 6281 fi. 56 V cr. 1 florinu.
8
natiunalitatiloru, deşi ele sunt mai pucine de catu Din c a r e s’au d a t u : „ E t i c a c r e ş t i n a * esita in 1873 Blasiu,
cele de la Segedinu. — De candu cu er’a n6ua 1. La destinatiunea legatului I pentru seminar, clericali t6te de acelasiu auctoru
dlu min. de interne enuncia, ca facia de natiunali­ 105 fi. cu 3 fi. m. a. Opuri alese.
tati nu va fi pre darnicu, dar ce li s’a datu trebue 2. La destinatiunea legatului II
respectatu si essecutatu, Marturisescu ca eu m'am 64 fi 50 cr. „Cunoscientie iodusfriarie“ de
bucuratu de asta enunciatiune si credu ca dora pe 3. La destinatiunea lagatul, III E u f r . 0 . H o m o r i c e a n u esitu la lumina in Bu­
toti ne-indestulesce. De are trecere la guvernu 630 fi. cureşti se afla la librărie cu 2 franci.
ast’a si de va câştigă respectuiu cuvenitu legiloru 4. La destinatiunea legatul. IV „Itoxuaut’a si lîihafu Vitc*ii,“
essistinti t atunci se va restabili increderea reciproca 316 fi. 1114 fi. 50 cr. poema in mersuri de Or. S e r u r i e 1 leu nou la
dintre diferitele nationalitati» — Eu me restringu Bemane prisosu 5167 fi. 06Vg cr. iibreri’a Soceou, la diariale: „Alegatoriulu liberu,*
de asta data la constatarea unui faptu* Mi-iau „Ghimpe* si „Beforma* in Bucureşti.
inse voi’a ca se interpelu chiar si acu la finea tji 1 ■ :i 5* 8 f a » * • » - '• * ' ' „ G e r m a n i ’ a s i l u p t ’ a r a n e l o r u * Sect.
C a r e l e s e t i e n e : -
Dietei de aceea, ca-ci obieptulu de interpelatiune s’a a) de fonduiu legatului II-lea VI a cursului D. B. FI or e s e u .
>»*| » • v'• . i \ • ; '.;; I; j ’' ' v* • . *• , • *
si tractatu in ministeriulu de justiţia si s’a dispusu cu........................................ 735 fi. 28 V* cr.
asupra lui, si asia dlu min. — cunoscundu dejâ b) de formandulu alu 2-lea
lucrulu, p6te se-mi respunda ori indata ori astadi fondu alu legatului IV, cu 4431 „ 78 „ALBINA"
adu mane; dar eu voiu fi indestulitu si numai cu Sum’a . 5167 fi. 067, cr.
aceea, ca după inchiderea Dietei se faca o cerce­ Brasiovu 31 Decembre 1874. Institutu de creditu si economii
tare se iee dispusetiunile necesarie pentru respec­ Comitetulu administrativu alu fonduriloru în Sibiiu
tarea legii, ce si presupunu dela bunavointi’a dlui Iugaiane. Cuponulu dela fi. Iuliu 1875 alu actiuniloru
ministru.* institutului nostru se va rescumperâ dela numit’a
I o a n u P e t r i c u ,
Tomai pentru a da ministrului de justiţia presiedinte. dl in colo la cas’a institutului nostru in Sibiiu
ocassiune se-si p6ta manifesta bunavointi’a, dlu cu fl. 8 —.
Stanescu i indrepta deci o interpelatiune in urma- NB. Suntu rogate si celelalte diuaria romane Cuponii suntu a se predă pre laDga consem­
toriulu cuprinsu: a reproduce acestu ratiociniu in colanele loru. nare in ordine numerica.
Oonsiderandu, ca un’a din principalile dorintie S i b i i u , 29 Maiu 1875. 1—3
ale cetatieniloru de natiunalitate nemaghiara este Nr. 101-1875.
se-si p6ta intrebuintia limb’a — unde ei sunt in Consiliulu de administratiune.
maioritate — nu numai in amministratiune, ci si CoiicSiîainare.
in administrarea justiţiei;
Comitetulu Associatiunei transilvane pentru li­ OilK’SMFfii©
considerandu, ca valorabilitatea acestei dorintie teratur’a romana si cultur’a poporului romanu —
li se asecură prin articlulu de lege 44 din 1868, luandu in vedere unele impregiurari de o influintia la bursa iu 1 Iuniu 1875 stă asia :
in urma carui-a limb’a loru intr’adeveru s’a si considerabila si inevitabila asupr’a celoru mai de Galbini imperatesci — — 5 fl. 26 V cr. v. a.
s
intrebuintiatu, după cum se pote documentă prin apr6pe afaceri ale Associatiunei, ivite pe neascep- Napoleoni — — — 8 „ 89 „
archive; tate in decursulu anului acestuia — a decisu in Augsburg — — — 102 - — «
considerandu inse ca la t6te tribunaliele si siedinti’a s’a estraordinaria din 26 ale lunei curente,
judecatoriele cam de unu anu si diumetate siste­ a invită pre subscrisulu presidiu, că pe bas’a si Londonu — — — 111 35
matice a incetatu trebuintiarea limbeloru nemaghiare după dispoaitiunea § 21 din statutele Associatiunei, Imprumutulu naţionala — 74 50
ce se intrebuintiara pan’ atunci si intratele in aceste aprobate prin Preainalt’a decisiune maiestateca din Obligaţiile metalice vechi de 5% 70 15
limbe se respingu fora a le resolve; 6 Septembre 1861, si emanate prin emisulu escel- Obligaţiunile rurale ungare 81 75
considerandu, ca la plansorile contra ataroru sului gubernu r. transilvanu din 26 Septembre 1861, „ . temesiane 79 75

Redactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I A O O B U M U R E S I A N U . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.