Page 3 - 1875-06

mitata D. magistru de cantari dela gimnasiulu nos­ Aceste le-amu sentîtu si noi romanii lui Q-eliu mai vertosu, căci este chiar că ascutitulu acestei
tru romanu din locu €*eorgiu Dima, care in diu’a de 3/15 Maiu, candu in ambele beserice ro­ ordiuatiuni este indreptatu contra acestora.
„Ordonanti’a concede in punctulu alu duoilea se
cu perfecţiunea sa in măiestria, cu nevincibilulu si mane de aici, asistandu la sierbitiulu si parastasulu
se constitue si natiunalitătile in reuniuni, dar numai
nefatigabilulu zelu de a nobilitâ acestu gustu, rapi- solenne, am inaltiatu rogatiuni fierbinţi pentru re-
pe terenulu literaturei si culturei. In punctulu b)
toriu si insufletitoriu de anime, a adusu Reuniunea pausulu martiriloru Românismului reinoindu in a- inse totu asta ordonantia intredice intrebuintiarea
in stare de a meritâ cele mai caldurdse aplause, ce nimele nâstre juramentulu parintiloru noştri. titlului de „ n a t i u n a l i t a t e * o r i d e „ n a ţ i u n e . *
le a si seceratu atatu in soli, catu si in numeros „Dormiţi in pace umbre* esecutatu cu pietate „Aci este contradictiune si aceste dispusetiuni
sulu choru, câ la vro 60 cavaleri si d a r n i c e l e . de chorulu tenerimei si „Descdpta-te Romane* can- ce-si contradicu un’a alteia n’ar potb să aiba nici
Qn6re intregei Reuniuni! tatu cu profunditate de toti cei presenti, au pusu unu intielesu, de cumva n’ar fi evidinte, ca ordo­
Amu aşteptă, că publiculu se se interesseze si cununa sierbitiului divinu. nanti’a are cugetu reservatu. Si acestu cugetu
reservatu e a denegâ natiunalitătiloru nemaghiare
Cu mai mare, ma cu celu mai incuragiatoriu con­ După acestea ne-amu despartitu pentru câ
numele ori titlulu „ n a t i u n a l e * pana si pre te­
curau la asemeni productiuni ale fiiloru sei, ca nu­ se ne intalnirau bra iutr’o gradina publica, unde
renulu sociale si culturale.
mai încordările animate si pe calea acbsta provâca festivitatea a tienutu in deplina ordine si armonia
„Ori cum se cugete cine-va in cestiunile poli­
si incordarile la progresse, de a nobilitâ pe basea pana la mâdia-nâpte. tice asupra conceptului său caracterului de „ n a t i u ­
classicismului si music’a nâstra naţionale, pe care Discursuri seriâse si acomodate n’au lipsitu. n a l i t a t e * o r i d e „ n a t i u n e * a statului Ungaria,
o exploatbza si străinii pentru dulceati’a si incan- După cautarea Imnului naţionale s’au inceputu in- totuşi din punctu de vedere culturale si sociale
tarea, ce cuprinde in fondulu resurseloru ei. Inca chinatiunile naţionale, întrerupte prin numerdse piese fiecare natiunalitate pote se porte numele de
„ n a t i u n a l i t a t e * si titlulu de „ n a ţ i u n e * căci
odata: Onâre, lauda si bravura bravei nâstre Reu­ romanesci acomodate parte vocale, parte musicale.
legile mai vechi, essistinti astadi in Ungaria, recu­
niuni! — S’a inchinatu intru glorids’a amintire a trium- noscu numirea genetica a diferiteloru popora ce
— Diariale maghiare, anumitu „Nemzeti Hir- viriloru Romanimei H o r i a , T u d o r u s i I a n c u . locuescu tier’a.
lap,* provdca pe regimu, câ se pasibsca cu t6ta Unu toastu s’a redicatu intru memori’a nemu- „Articlulu de lege 44 din 1867 statoresce
energi’a a cassa conclusulu conferintii romane din ritoriului Simionu Bar nu t i u , care a proclamatu numai in privinti’a politica numirea de unitate a
23 a. c. oprindu comitetulu dela executarea lui, si drepturile si a formulatu justele pretensiuni ale cetatieniloru din Ungaria, si astu feliu pe terenulu
tragundui la responsabilitate, ca-ce prin passivitate N a ţ i u n i i R o m a n e , si care ne-a datu una a sociale si culturale laşa fiecărei nationalitati numele
de „ n a t i u n a l i t a t e * si titlulu de „ n a ţ i u n e . *
se dechiara resbelu legiloru tierei. Yedemu, ca ii dbu’a columna Traiana pre „campulu libertăţii* de
De altu-mentrea insusi numele „ n a t i u n a l i t a t e *
d6re amaru conclusulu respectivu. a Blasiu. presupune pe celu de „ n a t i u n e , “ căci cel’a
Mai. Sa cu ordinea din 25 Maiu a defiptu Frumâse si insufietitârie cuvinte s’au pronun- sprime numai insusitătile si proprietăţile cestui-a;
11
conchiamarea dietei proxime pe 28 Augustu v., ciatu pentru d-lu U e o r g i u B a r i t i u , de chorulu apoi numirea „naţiune — naţio — mai multu
rescriptulu regiu resp. va esi in 1 Iuniu. mblicistiloru noştri, modelulu diligintiei assidue, care se pâte luâ in intielesu geneticu, dr unitatea poli­
tica a cetatieniloru se sprime prin cuventulu „ p o p o r u *
Agitaţiunile alegeriloru se au inceputu prin aprâpe de unu diumetate seculu lucra la redicarea
t6ta Ungari’a si partit’a Tiszaiana va servf de e- si înaintarea culturei si a poterei naţiunii. — populus. — Abstragundu inse dbla acestea,
legile essistinti la noi dau besericeloru si fonduri-
xemplu la asemeni agitaţiuni. S’a inchinatu inca intru sanetatea altoru băr­ loru scolastice si eclesiastice atributulu „ n a t i u n a l e *
In R o m a n i ’ a s’a deschisu in 19 Maiu v. baţi distinşi in lupta cu spad’a si pbn’a. — nemzeti.
prin Domnitoriulu sessiunea extraordinaria a corpu- S’a amintitu memori’a scumpiloru noştri de­ „Eu vedu dara in ordinatiunea dlui ministru
riloru legislative. Domnitoriulu fă intempinatu inca părtaţi din mediuloculu nostru. o vatemare a drepturiloru de naţiune si de aceea
la intrare cu cele mai entusiastice aplause, si inca Cu unu cuventu petrecerea a fostu însufleţită indreptu catra dlu min. de interne urmatori’a.
din motivele, pe cari le insira „Pressa* asia: si petrunsa de spiritulu celu mai bunu si mai I n t e r p e l a t i u n e .
„Senatorii si nuoii deputaţi, prin acbsta entu- curatu. „Considerandu, ca dreptulu de reuniune, ca
unulu din cele mai fundamentali si mai ponderâse
siasta priimire, par ca au voitu se faca o poternica Saltâ anim’a de bucuria, vediendu fratietatea
drepturi, in o tibra constituţionale se pote regulă
manifestatiune de iubirea, devotamentulu si încre­ si bun’a intielegere, ce domniea intre toti fara ose­ numai pre calea legelatorica; dar cu tote estea dlu
derea ce corpurile legiuitâre ale statului au, câ toti bire, betrani pi teneri, civili si militari. min. de interne esmise sub 3 maiu 1875 catra
bunii romani, in suveranulu loru, in fondatorulu Dă ceriulu, câ acestu angeru pazitoriu se nu tbte juredictiunile o circulara, prin a carei-a alegata
dinastiei romane. ne parasbsca in aceste tempuri de grele încercări la punctulu 9 statoresce cu privire la reuniuni
Iubirea si încrederea ce naţiunea romana are si suferintie, ca-ci veni-va tempulu, candu pphii nesce dispusetiuni, cari trecu marginele dreptului
seu de suprainspectiune si din contra se reporta si
in suveranulu seu este cea mai poternica temelia noştri voru vidb mântuirea nâstra.
la regularea dreptului de reuniune, respective la
a esistentii ndstre naţionale, si cea mai solida pâr­ Una se fimu la lupta, la bine si la reu, se
restringerea acestui-a;
ghia a progressului in fiitoru. De aceea suntemu suferimu si se rabdamu luptandu-ne uniţi pana la
„Considerandu, ca prin punctulu II alu acestoru
mândri si fericiţi ori de cate ori o vedem manifes- mbrte, ddca voimu se traimu, uniţi in libertate, ordonantie, resp. restrictiuni natiunalitatiloru se
tandu-se, atatu intre noi si pentru noi, catu si pen­ ca-ci astfeliu suna juramentulu dela 15 Maiu 1848. concede constituirea de reuniuni numai pre terenulu
tru străini. Si acbsta fericire o simtimu, nu câ C o r r e s p. literaturei si culturei, ceea ce sta in contradicere
nu numai cu libertatea naturale cea nemarginata
membri ai unui partitu, ci câ romani: ca-ci suve­
pan’acu nici prin vr’o lege si nici prin vr’o prassa
ranulu este mai pre susu de partite, si poterea ce
luterpelatiuuile naţionali in diet’a legale, dar sta in contradicere si cu egalitatea na­
naţiunea creaza printr’insulu este poterea toturoru tiunale legiferata in articlulu de lege 44, care in
Ungariei.
partiteloru, adeca poterea tierei întregi, de care are § 26 dispune chiar, ca se potu constitui societăţi
nevoia orce partita. In siedinti’a ultima din 22 Maiu a. c. depu­ economice, industriali si comerciali, prdcum si ca
taţii naţionali primiră enunciatiunile ministrului la
Este remarcabilu cuventulu de deschidere ce se potu adunâ fondurile necesari spre acestu scopu
interpelările făcute, pre cari le reproducemu după si se potu manipulâ conforme trebuintieloru legali
Domnitorulu a pronuntiatu, si mai alesu cuvintele
„Albina* in tâta estenderea: ale natiunalitatiloru;
in specialu adressate Camerii, din nou albsa. Elu
„Primulu interpelante in asta siedinţia fii Dr. „Considerandu, ca prin o atare restrictiune a
a fostu acoperitu, dela inceputu pana la sfirsitu, cu S. Mileticiu. Elu interpelă in caus’a ordinatiuniloru libertăţii de reuniune sdu sociali se vatema totu
unanime si cele mai entusiaste aplause.* ce esmise min. de interne cu privire la reuniuni. odata si legile despre egalitatea naţionale, deorace
Evenimente mai insemnate din politic’a externa Dr. S. Mi le ti ci si-motivă interpelarea prin punctulu alu 6 alu circularei — prin care se intre­
nu avemu, br’ in Spani’a de vr’o 3 septemane se urmatoriele: „Dreptulu de reuniune este unulu din dice intrebuintiarea titlului de „naţiune* ori si
disputa pucinulu successu alu armeloru intre pre­ cele mai fundamentali drepturi ale cetatieniloru in cărei reuniuni, si asiâ si celoru literarie si culturali
statele constituţionali, elu formedia cardinea liber­ sta in contradicere nu numai cu libartatea de
tendenţi. —
tăţii sociali. Apoi de compete legelativei să regu- asociatiune si cu regulele sustatorie pan’ acu, ci si
ledie vr’unu dreptu: atunci de buna sdma acestu cu articlulu 44 din legea despre egalitatea natiu­
dreptu inca trebue să cada in cerculu de nalitatiloru, in a cărei introducere se definesce con-
Clasia, 26 Maiu 1875.
activitate alu acestei-a. Acestu dreptu n’a potutu ceptulu „ n a ţ i u n e * numai in privinti’a politica si
Neuitat’a di mafetia, in care acum 27 ani na­ fi deci obieptu alu unoru ordinatiuni amministrative, nu se estinde si cu privirea la associatiune si cul­
si de aceea se si potea asteptâ câ dlu min. va tura, ci in asta privintia se laea in libertatea
ţiunea mostdna pre aceste plaiuri stramosiesci s’a
presentâ unu proieptu de lege, prin care să se ase- cetatieniloru de diferite natiunalitati să-si numdsca
redicatu ea insa-si si prin sene insa-si din sclavia
cure acestu dreptu, ori — fiindu ca in ori ce stătu reuniunile cu numele loru geneticu de naţiune $
la libertate, acbsta di este pretiosulu momentu, care este liberu totu ce nu contradice legiloru esistinti „Considerandu, ca este o negatiune tendentiosa
singuru târna balsamu de mângâiere si îndulcire — din punctu de vedere a suprainspectiunii statului candu se ascunde numele si essistinti’a natiunali­
pre anim’a sangeranda a poporului dacoromanescu. să defiga prin acelu proieptu marginele acestei tatiloru, recunoscute in lege, prin acea contradic­
Column'a lui Bar nu tiu de pre malurile Ter- libertăţi. In tâta templarea inse regularea acestui tiune, ca de o parte se ierta estor’a se constitue
navei ni revoca in memoria reminiscintie, suveniri dreptu compete numai legelativei. reuniuni, deşi numai literarie si culturali, dr de
„Si cu tâte estea dlu ministru supleni lips’a alta parte li se angustatiesce dreptulu de a si-le
sacre, cari macaru la 3/15 Maiu făcu se damu pu-
legii prin o circulara, respective ordonantia si inca numi reuniunile cu numele loru geneticu de naţiune;
cintelu la una parte suferintiele si împilările.
taindu afundu in competinti’a legelativei. „Considerandu, ca atare procedura va produce
Cu catu suntu mai rare dilele senine, cu atatu
„Nu voiu să insiru din ordonanti’a ce o esmisse confussiune, nelinisce si ne-indestulire, ba chiar si
mai cu doru ni aducemu aminte de ele si ne des- tuturoru juredictiuniloru acele dispusetiuni ce taia amaretiune, — mai alesu ca unei natiunalitati i se
fetamu la memorarea loru, ca-ci ele dau nbua via- in competinti’a legelativei, ci me restringu la dis- ierta intrebuintiarea numelui ei propriu de naţiune
ţia si potere la viati’a ce petrecemu in lacrimi. pusetiunile ce se reporta la natiunalitati cu atatu pe terenuld de reuniune si de cultuţa, er celoralalte