Page 5 - 1875-06
P. 5

Gazet’a  ese  de  2  ori:  Joi’a  si  Dumineca,                                                        8e prenomera la poştele o. si r., si pe lfc
                     Fâi's,  candu  concedu  ajatdriaie.  —  Preiiuiu:      AmwM XXXVIII.                                   DD, corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
                     pe 1 arm 10 fi., pe Va ^ fi- v. a. Tieri «steme 12 fi.                                                 Tacs’e timbrala a 30 or. de fiacare pu-
                     v. a. pe urm anu sâu 2Vs galbini mon. sunatdri».                                                                     ytiluare.^


              Ir. 38.                                                       ir&sSovn 6Iuniu 25 Maiu                                                               1875.
                                                                                                                        ...................... —------ ....................................... ...

                                                                      Se’mi-ti  cutedie  d-nii  Lonyay,  Tisza  si  t6ta   calitatea  sa  de  diariu  ministeriale,  cu  scopu  de  a
              Arcliiereii romani din Transilva­                  cât’a  loru  calvinâsca  a  se  adressâ  catra  arhiepisco­  ne intimidâ, descuragiâ si a uutrf servilismulu.
                   nii câ conductori politici?                   pii  si  episcopii  romano-catholici  cu  pretensiuni  de   Este  mare  desastru,  ca  aceşti  âmeni  suntu  a-

                Diariale  maghiare,  cu„Reform“  din  Pest’a  si   care  indrâpta  catra  prelaţii  nostrii,  si  ai  vcdâ  la   tatu  de  grei  la  audiulu  loru  si  atatu  de  groşi  la
           cu  „Kelet"  (Orientele)  din  Clusiu  in  frunte,  conti­  momentu  scolandu-se  una  volbura,  una  tromba  ma­  pelitia.  De  cate-ori  nu  li  s’a  spusu,  ca  naţiunea
           nua  a  cere  pedâpsa  aspra,  temnitia,  glontiu  si  furci   rina,  care  ’iar’  face  valu-verteju  unii  preste  alţii.   nâstra  nu  mai  sufere,  câ  archiereii  sei  se  se  ex­
           in  contra  membriloru  conferentiei  romanesci,  care   Si  se  mi  se  incerce  catholiculu  cu  t6te  organele   pună  in  cestiuni  de  natura  politica,  nici  se  se  în­
           in  23/11  Maiu  a.  c.  s’a  declaratu,  acum  a  trei’a   ministeriului  seu  de  culte  a  infestâ  in  asemenea   cumete  a  luâ  asupra-si  vreunu  obligo,  vreunu  an-
           âra  in  siepte  ani,  pentru  resistentia  passiva.  Am­  modu  pe  s u p e r i n t e n d e n t i i ,   p e   c u r a t o r i i    gagementu  in  numele  natiunei;  acei  fanatici  inse
           bele  acele  diarie  suntu  redactate  de  jidovi  si  de   diecesani  ai  calviniloru,  ai  lutheraniloru,  ai  socinia-   nu audu, nu vedu, nu vrâu se intielâga.
           alţi  renegaţi,  ele  inse  stau  sub  protectiunea  si  in   niloru,  pe  sinâdele  si  consistâriele  loru,  atunci  a-ti   Se  insiâla  reu  si  ministrulu  Trefort,  candu
           soldulu  acelei  aristocraţii,  care  este  si  ea  compusa   vedâ,  cum  ar’  sari  protestanţi  câ  br.  Yay,  câ  c.   dice,  buna-âra  câ  si  cu  ocasiunea  cassarei  actului
           in  partea  sa  cea  mai  mare  de  renegaţi,  câ  si  tur­  Lonyay,  fraţii  Tigza,  c.  Em.  Miko,  Kerkâpolyi  si   electorale  alu  lui  Popasu,  ca  poporulu  romanescu
           cii  din  Bosni’a  si  Hertiegovin’a.  In  acelasiu  tempu   tâta  cât’a  si  totu  poporulu  loru  cu  tractatele  de   mai  e  inca  condusu  numai  de  preuti,  si  ca  mai  tre­
           „Magyar  Polgâr"  din  Clusiu,  vechiu  cliente  alu  fra-   pace  dela  Lintiu  si  Vien’a,  cu  nume  istorice  câ  S.   bue  gubernatu  totu  numai  prin  cleru.  Cati  preuti
           tiloru  T i s z a ,   âra  astadi  organu  ministeriale,  in   Bocskai,  G.  Bethlen,  G.  Rakoczi,  cum  ar’  apellâ   au  partecipatu  la  conferenti’a  din  Iuniu  1872?
           alu  treilea  articlu  de  fondu  publicatu  despre  con-   in  gur’a  mare  Ia  opiniunea  publica  europâna,  cum   Multu  mai  pucini  decatu  seculari.  Si  cati  au  par­
           ferenti’a  romanâsca,  se  occupa  parte  mare  numai   ar’  amerintiâ  pana  si  studenţii  calvinesci  dela  Sâ-   tecipatu  la  cea  din  23  Maiu  1875?  Inca  si  mai
           de  tienut’a,  de  portarea  celoru  doi  metropoliti  si  a   ros-Patak,  Dobritienu,  Aiudu,  Clusiu,  Murasiesci  cu   pucini;  abia  vedeai  ici-colea  cate  unulu.  Si  pen-
           episcopului  dela  Gherl’a  numita  si  Armenopole.   sabiia  si  cu  sânge.  Nâue  ne  place  a  totu  spune,   tru-ce  asia?  Au  nu  potâ  se  se  adune  4—500  de
           Acelu  diariu  mustra  cu  destula  inpertinentia  pe   câ  sasii  sunt  numai  una  mana  de  âmeni;  cu  tâte   preuti,  câ  se  maiorisâdie  pe  seculari?  Nu  s’a  in-
           capii  besericeloru  romanesci  ca,  dupa-ce  se  decla­  acestea,  candu  vreodată  a  cutediatu  vre-unu  mini­  templatu  acâsta,  si  dâca  venea  preuti,  nu  ar’  fi
           raseră  de  tempuriu  pentru  activitate  parlamentaria   stru  câ  se  dica  superintendentelui  Binder  sâu  suc-   maiorisatu  pe  nimeni,  ci  ar’  fi  votatu  alaturea  cu
           (catra  cine?),  apoi  nu  numai  ca  au  absentatu  toti   cessoriului  seu  Teutsch:  „De  nu  ne  vei  face  pe   toti  ceilalţi  fii  ai  poporului,  dela  care  au  prescur’a,
           trei  dela  conferenti’a  tienuta  in  Sibiiu,  dâra  nici   voia,  de  nu  vei  îndupleca  pe  deputaţii  sasi  câ  se   parastasulu,  prinâsele,  pomenele,  sarindariele,  sara«
           n’au  indemnatu  nici  constrinsu  pe  protopopi,  preoţi,   se  abata  dela  program’a  vâstra  din  Mediasiu,  si   custele, ferdel’a, clai’a si tâte stolariele celelalte.
           professori,  docenţi,  mai  in  scurtu,  pe  toti  subordi-   nici-unulu  se  nu  ne  mai  faca  oppositiune,  se  ince-   Dâra  de  ce  nu  sciu  dominâ  archiereii  preste
           natii  loru  din  Transilvani’a,  câ  se  alerge  la  Sibiiu,   tati  si  de  a  mai  sbierâ  in  contra  nâstra  pe  la   preutime?  Asia  întrebase  si  c.  Leo  Thun  pe  repaus,
           se  stă  in  ajutoriu  membriloru  clubului  din  Clusiu,   Vien’a,  Berolinu,  Augusta  etc.,  se  sciţi,  ca  ve   metropolitu  A l e x a n d r u ,   apoi  si-a  si  luatu  res-
           se  devoltedie  pe  fanaticii  passivisti  si  asia  se-i  a-   subtragemu  subventiunea."  Oe  credeţi  d-vâstra,  ca   punsulu.
           lunge  din  Sibiiu  cu  ruşine.  Acelu  argatu  alu  mi­  ar’  fi  respunsu  unu  superintendente  sasescu?  „Dâca   Trebue  se  ne  punemu  toti  cu  peptulu,  câ  se
           nistrului  Tisza  merge  pana  acolo,  in  catu  frâca  me-   voi  ne  daţi  subventiunea  numai  sub  conditiuni  de   scâtemu  pe  prelaţii  nostrii  din  acâsta  situatiune
           tropolitiloru  inpregiurarea  sub  nasu,  ca  ei  suntu   acestea, se vi-o bagati in ochi.   De 330 de ani  pre  catu  falsa,  pre  atata  neplăcută,  in  care-i  arun­
           „consiliari  actuali  intimi"  ai  Maieatatiei  Sale,  prin   sasii  -si  tienu  pe  popii  si  pe  dăscălii  loru  fara   cară  impregiurarile;  se-i  aparamu  de  atatea  infestări
           urmare,  ca  Preasantiile  si  Excelentiele  loru  in  acâ-   subventiuni  de  acestea  cerşite;  poporulu  dâca  -i   gratuite  si  trageri  la  răspundere,  ecca  asia,  din
           sta  calitate  erâ  obligaţi  se  mârga  la  conferenţia,  se   trebue  popa,  dâca  nu  vrea  se  m6ra  nebotediatu  si   chiaru-seninu,  din  mancarimea  ce  simte  orice  des-
           încerce  a-si  inpune  opiniunile  loru,  se  faca  totulu   se  fia  ingropatu  câ  unu  cane,  -si  va  tienâ  popi,   potismu.  Se  spunemu  inemiciloru  existentiei  nâstre
           pentru  câ  se  se  implinâsca  vointi’a  si  dorinti’a  par­  fia-care  din  pung’a  sa.  Cumu  i-si  tienura  vlachii   naţionale,  ca  archiereii  au  stătu  pe  terrenulu  nostru
           titei  domnitârie,  cu  alte  cuvente,  prelaţii  nostrii,   pe  popii  loru  cu  mii’a  de  ani,  fara  picu  de  sub-   politicu  in  capulu  mesei  numai  atunci,  candu  ’ia
           pe  carii  noi  ii  reverimu  si  iubimu,  se  descinda  de   ventiune,  ii  voru  tienâ  si  sasii."  Uite,  asia  ar’   chiamatu  naţiunea.  In  a.  1848  dens’a  ’i  alese  de
           la  santulu  altariu  si  de  pe  sacrulu  tronu,  pe  carele   vorbi  superintendentele  Teutsch  ministrului  Trefort.   presiedenti,  pentru  ca  pe  atunci  asia’i  convenise;
           stau  din  g  r  a  t  i  ’a  lui  D  u  m  n  e  d  i  e  u,  in  aren’a   Dâra  dâca  suntu  eu  bine  informatu,  apoi  totu  camu   dâra  in  Octobre  alu  aceluiaşi  anu  ’ia  si  delaturatu,
           gladiatoriloru  politici,  si  mai  multu  decatu  acâsta,   in  acestu  sensu  demnu  de  unu  prelatu  respunse  si   si  anume  pe  unulu  din  trensii  nici  la  Blasiu  nu
           se  se  degrade  pe  sene,  precum  s’a  mai  disu,  in  fa-   unulu  dintre  archiepiscopii  nostrii  la  amerintiarile   l’au  suferitu,  cf  a  trebuitu  nefericitulu  betranu  se
           vârea  despotismului  ce  apasa  cerbicea  natiunei,  la   ministeriali  esite  sub  nr.  1486  ex  1874,  si’i  spuse   sufere  iusulte  si  amerintiari  in  Olusiu,  in  midiulo-
           role  insultatârie  de  agitatori,  de  politiai,  de  ceea  ce   verde,  ca  dieu  tienut’a  clerului  seu  este  passiva,   culu  terrorismului,  âra  celuilaltu  ’ia  pusu  alterna-
           se  numesce  in  acâsta  tiâra  Kortes,  adeca  alergători   dâr’  pentru  aceea  totu  este  fârte  lealu  si  fidelu.   tiv’a,  câ  sâu  se  o  rupă  cu  Kossuthianii,  sâu  se  se
           după  voturi,  de  solgabirai,  sâu  cumu  se  dice  in   O  D6mne,  si  cum  se  nu  fia  lealu  acestu  cleru,  ca­  retraga  la  Alb’a-Iuli’a.  In  Ianuariu  1861  naţiunea
           Turci’a, Zapclu.                                      rele  prin  ritulu  seu  este  obligatu  a  se  rogâ  in  s.   ârasi  aflâ  cu  cale  a’i  pune  in  capulu  mesei;  âra
                Multe infamii s’au   scrisu si  s’au vorbitu, se  liturgia  nu  numai  pentru  imperatu,  pentru  cas’a   după  cinci  ani  vediendu,  ca  unu  corpu  cu  dâue  ca­
           mai  scriu  si  se  mai  vorbescu  in  contra  poporului   si  armat’a  lui,  dâra  si  pentru  miniştrii  lui,  câ  se   pete  devene  monstru,  pentru  câ  se  scape  din  acea  si­
           nostru  intregu,  in  contra  clerului  si  a  toturoru  bar-   le  dă  Dumnedieu  minte  si  intieleptiune  mai  multa   tuatiune,  ii  isolâ  pe  ambii  de  pre  terrenulu  po-
           batiloru  sei  de  spiritu  si  de  anima;  la  multe  ac­  decatu  au  avutu  ei  pana  acilea.  Auditi  voi:  Pre­  liticu.-
           ţiuni  dediositârie  a  fostu  supusu  clerulu  nostru  prin   ste  cinci  mii  de  preuti  romanesci  din  Transilvani’a,   Se  veghiamu  bine,  ca  ârasi  se  voru  incercâ  se
           forti’a  brutale,  dâra  infami’a  cu  care  „M.  Polgâr"   din  Ungari’a  cu  Banatulu  si  din  Bucovin’a,  in  di­  irrite  pe  unulu  in  contra  altui’a.  Ve  este  in  me­
           câ  organu  ministeriale,  voiesce  astadi  a  stigmatisâ   feritele  loru  officiuri  liturgice  se  r6ga  celu  pucinu   moria  prospeta  tragicomedi’a  din  tâmn’a  an.  1865,
           pe  Chiriarchii  nostrii,  -si  mai  are  parechi’a  sa  nu­  de  cate  12  ori  pentru  imperatu  si  imperiu:  De   jocata  de  ministrulu  de  atunci  c.  Eszterhâzy  cu  cei
           mai  in  barbarele  Approbate  ăi  Compilate  si  in  is-   12  X  5000  =  60,000  de  ori,  âra  in  62  de  du­  doi  prelaţi.  Acelu  aristocratu  jesuitu  dise  catra
           tori’a  nâstra  din  secol,  alu  17-lea.  Si  acei  âmeni   mineci  de  52  X  60,000=  3.220,000.  Adeca  preu-  metropolitulu Alexandru:
           mai  au  inca  fruntea  de  a  se  numi  ei  pe  senesi   tii  râmanesci,  câ  imperialişti  ce  suntu  ei  dela  an.   Eşti unu tradatoriu.
           „liberali ?"Lucus   a non lucendo.  Si ei mai cutâdia  105  după  Christosu  pana  astadi,  ceru  preste  anu     Metrop. Alexandru: Pentru ce?
           inca  si in dilele   nâstre a smulge  pe arcliiereii no­  celu  pucinu  de  trei  miliâne  d6ue  sute  dâuedieci  si   C.  Eszterhâzy:  Pentru-ca  ai  intratu  in  sena-
           strii  dela altariu   ai a-i aruncâ in  norâiele politicei  dâue  de  mii  de  ori  binecuventarea  ceriului  preste   tulu  imperiale  si  cu  acâsta  af  sacrificatu  drepturile
           loru  celei  desperate?  Mai  numiti-mi  una  singura   imperatu  si  imperiu.  Se  pare  inse,  ca  tocma  si   corânei unguresci, d-ta si ai tei.
           confessiune  si  beserica,  din  multele  beserice  si  con-   acâsta  impregiurare  va  fi  datu  curagiu  inemiciloru   Metr.  Alex.:  Ba  trădători  sunteti  DV.,  carii
           fessiuni  ale  acestei  tieri,  ai  caroru  capi  se  fia  trac­  natiunei  nâstre,  câ  ori-candu  a  cerutu  interessulu   ati sedusu pe Maiestatea Sa in modulu ce se vede.
           taţi  cu  acelu  despretiu,  cu  acea  arrogantia  si  trufia,   loru,  se  ne  amerintie  cu  m a n i ’ a   i m p e r a t u l u i ,    C.  Eszt.  (surprinsu).  Se  lasamu  acestea.  Eu
           cu care suntu tractati capii nostrii besericesci.     precum cutâdia a face si acuma *M, Polgâr" in          me miru inse, cumu reverenti’a ta făcuşi causa co-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10