Page 6 - 1875-06

muna cu unu episcopu schismaticu, precum este br. intre sasii, dice intre altele: „Unii vedu in orga- „IV. Miutân tudta, hogy az iigynek illyet
Siagun’a. nismulu actualu alu statului unu periculu iminentu elintezdsdre csak orszâg gyiilds competens, mid
amitotta — el az egyiigyii ndpet lehetetlei
Metr. Alex.: Eu nu am nimicu cu credintiele si necontenitu, si pentru aceea cu totu pretiulu
sdggel.* —
religiâse ale episcopului Siagun’a, ci eu am facutu vreau se fia opositionali, alţii inse, deşi recunoscu
ad IY. Eu am sciutu, ca diet’a tierei este
causa comuna cu romanulu S i a g u n ’ a , cu consi- ca suntemu copleşiţi de multe calamitati, totuşi nu chiamata de a aduce legi, dr’ nu de a resolvl pro­
siliariulu Maiestatiei Sale si cu collegulu meu câ se potu inferbentâ cu ori-ce pretiu pentru oposi- cesse; prin urmare pentru primirea susu atinseloru
presiedente. tiune; unii uita cate-odata, ca pre langa aceea ca processe nu erâ de lipsa se asteptu o lege ndua a
C. Eszterh. Ar’ trebui se scii, ca Siagun’a te suntu fii ai unei naţiuni, mai suntu totu-odata si dietei, ci eram în dreptu după legile susustatdrie,
tiene de unu p r o s t u , -si bate jocu de rever, ta civi ai statului maghiaru, alţii inse au necontenitu si prin fapt’a primirei a aceloru processe nu s’a
amagitu nimenea; apoi ceea ce dumniata domnule
si dice, ca ’i e ruşine a se presentâ pe aici alătu­ in vedere detorintiele loru de cetatieni si nu'-si
jude investigatoriu dici a fi cu nepotintia, eu aflu
rea cu rev. ta. uita nici de interessele natiunei loru; unii nu credu ca este cu potentia; este adeca possibile, câ diet’a
Metr. Alex. Asia ? ? in durabilitatea sistemului actualu si pentru aceea tierei si pentru acele caşuri se aduca legi drepte
C. Eszt. Yedi bine ca asia *). nice compromissuri nu voiescu se faca cu elu, dra pentru poporu, care pana acum au fostu reu decise
Scen’a cu metropolitulu Andreiu. alţii suntu tocmai de parerea contraria. Nemultiu- sdu nici de cumu prevediute in lege si Patenta.—
C. Eszterhâzy: Nici odata nu ne-amu potutu miti cu starea actuale a lucruriloru suntu inse si „V. Igaz — e? hogy ez âmitâsi eljârâsnâl
miră destulu, cumu tocma Excel. Ta, unu barbatu unii si alţii, inse precandu unii despera cu totulu, Tdlgyesi Aurân Jânos postamester ds Dobrân Mi-
hâly gor. egy. lelkdsz voltak segddei?*
atatu de eminente, se poţi fi sedusu de unu prostu ca sub auspiciele sistemului actualu se voru mai
ad Y. Din nou respingu cu cea mai mare in-
câ metropolitulu Siulutiu, se te puni alaturea cu potd intdrce lucrurile spre bine, pre atunci ceilalţi dignatiune acusarea ce mi se face, ca asiu fi ur-
elu in capulu unui poporu semi-selbaticu. spera si credu, ca totu mai potu inca luptă cu suc- matu o procedura amagitdria, si dechiaru, ca d-nii
Metrop. Andreiu. Eu cu acestea nu am fa­ cessu pentru interessele naţiunii loru. — De aici loanu Auranu si Michailu Dobreanu nu au luatu
cutu voi’a metrop. Siulutiu, nici a altora, ci am se vede, ca diverginti’a de păreri intre unii si alţii parte la nici o amagire in căuşele din cestiune; nu
implinitu numai voi’a regimului Maiest. Sale, care este fdrte mare si ca prin urmare nice nu se pdte au fostu ei agitatorii mei la fapte de amagire, ci
m’a chiamatu inadinsu, atatu in a. 1860, catu si speră la o solidaritate si unire in acţiune. Dreptu m’au ajutatu cu cea mai buna scientia si cunoscien-
in 1863 et 4. aceea ar’ fi bine si consultu se se supună celeia- tia intru eruirea adeveratei stări a lucruriloru, au
contribuitu cu o diligentia rara si cu o intrepidi-
C. Eszt. Ei, bine, dâra ar’ trebui se scii, ca lalte, care va avd maiori tatea.“ tate ddmna de cei mai buni cetatiani la eliberarea
metropolitulu Siulutiu cu t6ta prosti’a lui, nu te Astfeliu vorbesce „H. Z.“ despre situatiunea celoru diece mii de suflete din cerculu Tulghesiului
mai scbte din schismaticu, se oppune la infientiarea in fundulu regiu înainte de alegeri, inse ne miramu, din sclavi’a in care se afla. —
metropoliei gr. res. si cere dela curte ajntârie, câ ca acestu organu mai are vr’o trecere la naţiunea „YI. Avval is vâdoltatik, hogy a megvâltâsi
se-ti submine beseric’a. sasdsca, candu elu pleddza pentru interessele speci­ kieszkozldse koriili eljârâsâdrt emlitett kozsdgek min­
Metrop. Andreiu: Asia?? fice ale naţiunii maghiare mai aprigu câ unu or­ den egyeslakosâtol 5 frtot vett fel elolegiil, menyire
C. Eszt. Vedi-bţne ca asia. — — ganu maghiaru. Spre a potd prinde cu man’a ru- ment tehât az ily uton vett pdnz Osszege?*
Din acea dra reconciliatiunea devenise impos- sinds’a linguşire sasdsca, este de ajunsu a aretâ aci ad VI. E dreptu, ca dela fia-care sateanu,
sibile. î, pre scurtu pana la ce rationare s’a degradatu min­ care a doritu se-i urdiescu processu separatu, pentru
rescumperarea taxeloru am pretinsu una anticipa-
Asemenea cabale se mai intemplasera si în­ tea unui scriitoriu sasu, care sustiene, ca naţiunea tiune de 5 fi. v. a.; inse nu e dreptu, ca fia-care
ainte de aceea. Se ne aparamu de ele pe veni- dela potere are dreptu se pretindă, câ statulu ma­ locuitoriu dintru acele sate ar’ fi platitu cate 5 fi.
toriu. Positiunea nbstra este defensiva; se o fo- ghiaru se fia maghiaru, si câ intrdga poporatiunea v. a. fiendu ca acdsta suma au platit-o fdrte pu-
losimu pe de intregulu. acestui stătu se formeze unu intregu sub numire cini, dra ceialalti abia au platitu cate unu florinu,
G. B a r i t i u. de naţiune maghiara, dra limb’a maghiara se ajunga doi; asia afara de sumele care leau solvitu comu­
a domni esclusivu preste totu intinsulu statului ma­ nele pentru căuşele comunali de segregare in tdte
optu satele de processe, care le-amu primitu dela
ghiaru. Scriitori de aceştia suntu câ strutionulu, singularii săteni, abia am primitu cate 2 fl. v. a.
Brasiova, 4 Iuuiu st. n. 1875. inchidu ochii si credu, ca nu-i mai vede nimine : de unu processu, cu totulu 1600 fl. v. a.
Alegerile de deputatu pentru noulu corpu le- -si sacrifica astadi ondre si demnitate, sărută pana De altumentre eu asiâ credu, ca o liquidare a
giuitoriu ungurescu, care prin rescriptu domnescu si talpele petidreloru adversariului numai câ fmane spesseloru processuali va avd locu după finirea pro-
este convocatu la Budapest’a pre 28 Augustu a. c., se capete, ddca nu mai multu, celu pucinu unu cesseloru înaintea tribunaleloru competente; pana
atunci observu, ca după lege am dreptu de a pre­
se Începu in 1 Iuliu si durdza pana in 10 Iuliu. rolu de spionu sdu o funcţiune de vatavu la cur­ tinde dela fia-care clientu cate o anticipatiune pen­
Rescriptulu de convocare ordona totu-odata aucto- tea domndsca.
tru acoperirea spesseloru; ddr’ te asecurediu d-le;
ritatiloru administrative, câ se ingrigdsca de sus- ca ddca părinţii mei ar’ fi ereditatu bunuri întinse
tienerea ordinei si se pedepsdsca strictu pre cei ce si sate întregi pe calea donatiuniloru, sdu pe alte
Investigat!waie asupra advocatului
comitu abusuri si cultiva corruptiunea, impedecandu caii, atunci tdte căuşele celoru diece mii d8 suflete
celoru 10,000. le-asiu fi primitu si le-asiu duce in deplinire fora
manifestatiunea libera a cetatieniloru.
nice-o anticipatiune, ci singuru din plăcere ai com­
Ya se dica, cu inceputulu lunei prossime cam- (Oapetu.) pătimire, ddr’ totu-odata si pentru binele statului,
pani’a electorale are se se intinda preste t6ta tidr’a, „II. Ez amitâs alkalmâval oly kifejezdseket is care ingreunatu de asemenea cause nedrepte nu p6te
inse acdsta campania pre noi nu ne va interessâ hasznâlt mintha az orszâg gyulds mâr a megvâlt prosperă. —
hatosâgot el is hatârozta voina, s igy azt igdrte,
decatu numai câ privitori. Inse cu t6te aceste „VII. Igaz — e? hogy az igdrt megvâltâsra
hogy minden egyesnek illetosdgdt per utjân is ki-
vomu tiend contu de cele ce se petrecu in castrele keresi.“— vo;.atkozd ldpdsek megtehetdse vegett, rdszletes in-
adversariloru. si ni place a crede, ca la locu si ad II. Respunsulu meu la acdsta întrebare se formatio felvdtelre az 1868-ik dvi Novem. havâba
tempu potrivitu nu vomu intrelasâ a face pre aceşti cuprinde in celea descrise su I. Nu m’amu espri- bekiilddtte volt Cordea Miklos nevii segddjdt."—
adversari se simtia, ca nu suntemu tocmai a cinci’a matu înainte clientiloru mei, cumca rescumperarea ad VIL E dreptu.
r6ta la carru; ddca cineva vrd se-si faca illusiuni va avd locu numai după o lege ndua a dietei, ci „VIII. Emlitett segedei meDyiben râszesultek
am fostu de părere, indata ce am cunoscutu căuşele a fen szedett pdnzekbol?*
de consolidarea acestui stătu ungurescu, pre care
de sub intrebare, ca rescumperarea are locu după ad VIII. Din banii incassati dela susu atinsii
diplomatulu italianu Lamarmora l’a numitu „stătu
Patent’a urbariala din anulu 1854. — clienţi, intru atatu s’au impartasitu adjunctulu meu
imaginariu," acel’a trebue se tiena socotdla si de Nicolau Cordea, incatu densulu in d6ue ronduri au
E dreptu inse, ca inca pe atunci am speratu,
noi si de ale n6stre juste pretensiuni. petrecutu pe acolo preste 30 dile si au avutu sa­
ca diet’a tierei va aduce o lege pentru taxalisti cu
Agitaţiunea electorale nu este tocmai asia de multu mai favoritdria decatu Patent’a urbariala, lariu de 80 fl. v. a. pe luna, 6 fl. v. a. pe di,
mare câ alta-data; lupt’a de partite nu mai este care in multe privintie este dubia si prea pucinu bani de carausia si 2—3 fl. v. a. pe di pentru
asiâ de acuta, inse cu atatu mai inversiunata lup­ precisa; sciam adeca inca de pre atunci, ca la mi- intertentiune, dra pentru conceperea actiuniloru, de­
nisteriulu justiţiei se pregatesce unu proiectu de scrierea loru, inca se p6te calculă pentru densulu
t’a de persâne, ca-ci pe langa t6ta fusiunea, Tisza
lege, care corespunde mai multu la spiritulu tem- de fia-care processu celu pucinu cate 50 cr. v. a.
Kâlrnân voiesce totuşi se vddia alegundu-se mai
pului si este mai favoritdria pentru respectivulu Cei doi domni mai susu numiţi n’au primitu
mulţi aderinti ai partitei stângace de odinidra, de­
poporu. —» dela nime nici unu cruceriu, pdte inse se fi pri­
catu dintre cei ce au portatu odata timbrulu par­ Acestu proiectu de lege s’a si facutu si e spe- mitu, dela adjunctulu meu intru catu ei adu unulu
titei lui Deâk, pre care ungurii l’au datu dejâ rantia, ca diet’a tierei -lu va primi si rădică la va- din ei iau ajutatu la descrierea si luarea informa-
uitării. 16re de lege. Eu inse pre bâşea Patentei urbariale tiuniloru. —
Numai in Pundulu regiu in Transilvani’a nu am promisu clientiloru mei a le exoperâ competin- „IX. îgeretdhez kdpest tett d valami Idpdst a
ti’a ce li se cuvine pre calea legei. — hirdetett megvâltâsdrt; s ha igen, hol? s minOt?*
s'a inceputu agitaţiunea electorale. Saşii inca suntu
„III. Sot nem csak, hanem azt is igdrte, hogy ad IX. Da, am si faout paşi si adeca pentru
divisati in d6ue partite si inca nu se scie, care din
ki viszi, miszerint erdo ds legeldbdli rdszt is fognak mai multe comune inca de asta vdra s’au datu la
ele are -se dd direcţiunea. Pentru caracterisarea
kapnh* — tribunalulu din Udvarhely actiunele de lipsa incatu
situatiunei in tidr’a sasdsca damu aci locu unui
ad III. E dreptu, ca basatu pre lege după privesce locurile in comunu folosite; — dr’ pentru
scurtu eştrassu din „Hermannstâdter Ztg.“, care impregiurari faptice si in intielesulu informatiuni- singularii săteni, s’au espediatu pana acumu preste
vorbindu despre diverginti’a de păreri si principie loru, le-am promisu, sdu mai bine am primitu a- una suta acţiuni de rescumperare totu la tribuna­
supra-mi a urdl processe pentru-câ se capete com- lulu din Szdkely-Udvarhely, dra restulu actiuniloru
*) Narrata adesea de repausatulu metropolitu. petinti’a din păduri si din pasiune. — se afla sub espedare si in scurtu tempu voru fi pre-