Page 1 - 1897-11
P. 1

,<
                   ItâK&SlB, AMlMTlţlTO,                                                                                                                                   „6ageţa  iese în fnm iii.
                      r
                    ii  mmh                                                                                                                                              Abonamente pentru Anstro-Dngana:
            ivasov, şîsţ» masa Sfo, f$0„                                                                                                                                  Pe un an 12 fl.. pe şeao luni
                                                                                                                                                                             6 fl., pe trei luni 3 fl,
           Seîisosi na&Kaoafia asjx va
           ■i'HUc./tB o,»- Msuîcmn’npto aa jki                                                                                                                           N-rii de Dumlnooă 2 11. po an.
             Sis***®»**                                                                                                                                                    Pentrn România si străinătate:
              .ssEHrYE Be pmuann la Adml-                                                                                                                                  Po un an 40 franol, pe ş6to
             aitlfftţluws  !n  Beaţov  ţi  3a  a*"                                                                                                                        luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
             îcăfcflrole Birouri de amiHOlurl:                                                                                                                            N-rii de Dumineoâ 8 franoi.
               in  Ticna:  M.  fttte»,  Sttnrick
             tkhaiek.  Rudolf  Xoisa,  A.  Opjitlikt                                                                                                                      8e prenumără la t6te oflcioio
             Kaohfolger;  Anton  Opptiik,  J.                                                                                                                             poştale din întru şi din arară
             Banuabcr.  In  Budapesta:  1.  T.                                                                                                                                si la dd. colectori.
             Soldbsrgerg,  XektUnn  Btmat  ■  in                                                                                                                            tfi'namontul pentru Rtasor
             Bnnuresoi:  Agtnr.t  Haoas,  Sno-                                                                                                                           administraţi unea, piaţa mare,
             BE-i'suie do Eonmanioţ in Ham-                                                                                                                              tfirgnl  Inului  Nr.  30  etaeiu
             buis,: Karoiyi <t Utbmann.                                                                                                                                   I.:  pe  un  an  10  fl.,  pe  şese
               Praţul  Interţlunllar:  o  îariă                                                                                                                           luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
             saimond  po  «  ooldnâ  6  ax.  ti                                                                                                                           Cu  dusul  în  oasă:  Pe  un  an
             BOor.  timbru  penteu  o  publi-                                                                                                                             12 fl., pe 6 luni 6 fl., petrei luni
             asa'o.  Publicări  mai  doco  după                                                                                                                           8  fl.  Un  esemplar  5  cr.  v.  a.
             tarifă si învoială.                                                                                                                                          său 15 bani. Atftt abonamen­
               îloolamo  pe  pagina  a  8-«  o                                                                                                                            tele  cât  şi  inserţiunile  sunt
             ■4»riă 10 or. său 80 bani.                                                                                                                                       a se plăti înainte.
               Nr. 243.                                                      Braşov, Sâmbătă 1 (13) Noemvre                                                                          1897.


            Cestiunea română şi tripla alianţă.           şi  aşa  s’a  decis,  ca  Regele  Carol  se  Sturdza  se  fiă  silit  aşi  da  dimisiu-  Români,  cari  formeză  acjî  statul  na­
                                                          întdrcă  visita  împăratului  şi  Regelui  nea.  Retragerea  ordinului,  firesce,  a  ţional  independent.  Aceea  însă,  că
                 Precum  am  arătat  erî,  „National  la  Budapesta.  In  suita  S’a  nu  s’a  fost  imposibilă  şi  ast-fel  n’a  rămas,  cu  sdrtea  lor  uşor  s’ar  pută  decide
            Zeitung“  din  Berlin  a  publicat  în  aflat  nic!  un  singur  ministru  român.  decât  retragerea  cabinetului  Sturdza,  şi  sdrtea  naţională  a  celor  săse  mi­
            fruntea  numărului  seu  de  Sâmbăta  Partea  ceremonială  a  visitei  a  aran-  care  a  fost  cerută  de  întrăga  oposi-  lidne  de  Maghiari,  ar  fi  pentru  na­
            o  serisbre  din  Bucurescî,  ce  4ice,  jat’o  ambasadorul  român  în  Viena,  ţiă,  ba  chiar  de  fracţiunea  guverna­                ţiunea  română  o  inângăiare  numai
            că-i  vine  „dintr’o  parte  torte  bine  Chica,  care  a  şi  primit  dela  contele  mentală Aurelianu-Statescu.                        fdrte slabă.
            informată“.                                   Coluchowaky  lista  celor  ce  au  fost                                                         Autorul  scrisdrei  din  Bucurescî
                                                                                                             Cum  se  pdte  conchide  din  ati­
                 Acestă  scrisbre,  pe  care  o  află  recomandaţi  din  partea  guvernului            tudinea  de  pana  acuma  a  lui  Sturdza,    citeză  apoi  dintr’o  cuvântare,  ce  a
            „interesantă  şi  remarca  bilă ,  „Pester  austriac  şi  unguresc,  precum  şi  a         acesta  va  lua  răspunderea  înaintea        ţinut’o  Sturdza  în  1895  în  Senat,
                                             u
            Lloyd   de  Mercur!  o  comunică  în  guvernului  comun  pentru  distincţiu-               camerei  pentru  subsemnarea  breve­          acel  pasagiu,  după  care  postulatele
                  u
            estras  şi-i  face  un  comentar  neobicî-  nile obicinuite în asemeni caşuri.             tului,  ce  ’i-s’a  trimis  în  urmă  numi­   Românilor  sunt  departe  de  orî-ce
            nuit de lung.                                      Intre  cei  recomandaţi  de  a  fi  tului  consilier,  va  merge  şi  mai  de­        irredentism  şi  se  pot  resuma  în  pre-
                  Credem  dec!  a  fi  de  interes  distinşi  se  afla  şi  consiliarul  minis­        parte  încă,  decât  ar  fi  dator  după      tensiunea,  ca  în  cele  din  urmă  legea
            pentru  cetitorii  noştri  se-i  informăm  terial  Alexandru  Jeszenszky,  cu  privire     constituţiă.  După  disposiţia  provo­        de  naţionalitate  să  fiă  cinstit  şi  sin­
            mai  de-apr6pe  atât  asupra  scrisorii  la  care  Chica  a  primit  dela  contele         cată  de  contrarii  lui  Sturdza,  va  fi    cer  aplicată,  şi  să  se  casseze  legile
            din  cestiune,  cât  şi  asupra  răspun­      Coluchowsky  desluşirea,  că  este  şe­      prin  urmare  neînlăturabilă  ori  că­        escepţionale  de  alegere  şi  de  pressă
            sului fbiei ofieidse din Pesta.               ful  unei  secţiuni  în  ministeriul  un­    derea  cabinetului  ,  ori  disolvarea        în  Transilvania.  Sturdza  n’a  judecat
                  înainte  de  tdte  scrisdrea  bucu-     guresc  de  interne,  şi  că  atât  ir.      parlamentului,  decă  nu  se  vor  arăta      nici  odată  cestiunea  naţionalităţilor
            rescână  din  „National  Ztg.“  con­          Banffy,,  cât  şi  el,  contele  Goluchowsky,   încă  în  timpul  cel  mai  apropiat  semne,   dintr’uu alt punct de vedere.
            stată,  cu  durere,  că  speranţele,  ce  s’au   pun  mare  preţ  pe  acestă  distincţiune.   că  visita  dela  Budapesta  a  Regelui  Carol   După  visita  Regelui  Carol  însă,
            pus  în  visita  Regelui  Carol  la  Bu­      Aşa-dâr  de  fapt  ordinul  s’a  şi  pre­    a  convins  pe  guvernul  unguresc,  că  o  în  loc  de-o  tractare  mai  blândă,  au
            dapesta,  nu  s’au  împlinit.,  căci  în  loc   dat  în  modul  usitat  celui  distins,    tractare  mai  blândă  faţă  cu  Românii  din  urmat  nouă  măsuri  în  contra  Ro­
            ca  acestă  visită  se  fi  avut  un  efect   încă  pe  când  Regele  României  se          Ungaria  este  neapărat  de  lipsă  atât  mânilor  din  Ungaria,  fdrte  penibile
            liniştitor  asupra  mişcării  naţionale       afla  în  Budapesta,  cu  observarea,  că    pentru  întărirea  raporturilor  interiore  din  punctul  de  privire  juridic  şi  po­
            române  de  diucoce,  ca  şi  de  dincolo     diploma  i-se  va  trimite  mai  târcfiu     unguresc!,  cât  şi  din  punctul  de  ve­    litic,  şi  comunicări  de  (fiare,  ce  s’au
            de  Carpaţî,  disposiţia  Românilor  din      din Bucurescî.                               dere,  de-a  se  face  posibil  României  făcut  cel  puţin  cu  aparenţa  auten­
            Ungaria  e  acfî  mai  amăr.îta  ca  or!           Regele  Carol  plecase  deja  în        să  se  alăture  îu  mod  durabil  la  tri­   ticităţii,  afirmă,  că  ar  fi  o  nebuniă
            şi  când,  şi  chiar  şi  în  România  pa­    România,  când  prin  c}i    are e           pla  alianţă,  în  deosebi  însă  la  poli­   a  crede  şi  numai  un  moment,  că
                                                                                         l   române
            siunile  naţionale  s’au  aprins  aşa  de  ardelene  s’a  făcut  cunoscut,  ca  acest      tica  imperiului  habsburgic.  Acăsta  resultatul  visitei  dela  Budapesta  a
            mult,  încât  nici  o  partidă  politică  consilier  ministerial,  Jeszenszky,  este       din  urmă  s’ar  îngreuna  fdrte  mult,  Regelui  Carol  va  fi  o  tractare  mai
            nu  se  mai  pote  ţine  reservată  faţă  identic  cu  locţiitorul  de  procuror           ba  în  împrejurările  de  faţă  s’ar  face  cu  cruţare  a  Românilor  din  Un­
            cu  mişcarea.  Ba  din  acâstă  causâ  general  din  Cluşiu  de  odinibră,  care           chiar  imposibil,  dăca  între  cetăţenii  garia.
            se  p6te  considera  chiar  esistenţa  ca­    în  cunoscutul  proces  al  Memoran­         României  ar  prinde  rădăcină  con­               Tdte  aceste  momente  au  deştep­
            binetului  Sturdza  ca  serios  ameninţată,  dului  a  acusat  pe  Românii  arde­          vingerea,  că  guvernul  unguresc  in-        tat  apoi  în  politicii  români  credinţa,
            decă  nu  deja  sguduită.  Mândria  naţio­    leni  de  crima  de  înaltă  trădare  şi     tenţionăză  de-a  maghiarisa  cu  forţa       că  decoraţia  lui  Jeszenszky  s’a  în­
            nală  adenc  ofensată  cere  satisfacţia,  care  atunci  a  atacat  cu-o  patimă           cele  trei  milidue  de  Români.  Pe  cât     scenat  din  partea  ungurescă  pentru
            ba  chiar  o  jertfă,  acâstă  jertfă  înae  deosebită  naţiunea  română,  ba  chiar       de  puţin  ar  avă  să  conteze  o  miş­      a  impune  Românilor  din  Ungaria
            nu  pbte  fi,  decât  cabinetul  Sturdza,  regatul  român.  La  început  nic!  nu          care  irredentistă  la  sprijinul  guver­     părerea,  că  România  oficială  aprobă
            deşi  acesta  e  cu  totul  nevinovat  în  voiau  se  crădă,  că  Regele  României  nului  român,  pe  atât  de  puţin  s’ar             tot,  ce  a  făcut  pănă  acum  regimul
            afacerea din cestiune.                        a  distins  pe  acest  om,  der  când  s’a   pute  învoi  vre-un  guvern  român,  ca       unguresc  în  contra  Românilor  şi  ce
                  Şi  ce  a  otensat  în  aşa  mare  dovedit,  că  scirea  este  esactă,  s’a          cele  şâse  milidne  de  Români,  cari        mai  are  de  gând  se  facă.  In  sensul
            mesură  mândria  naţională  română  ?  ridicat  în  tot  regatul  o  furtună  de           trăesc  înafară  de  regat  să  fiă  des­     acesta  s’a  esploatat  visita  Regelui
            Spre  a  lămuri  acâsta,  scriitorul  epis­   indignare.  De  ore-ce  nu  s’a  putut       poiaţi  de  limba,  moravurile  şi  na­       Carol  de  cătră  pressa  inspirată  ger­
            tolei  bucurescene  face  istoricul  în-  stdrce       satisfacţiune  nici  dela  br.      ţionalitatea  lor,  căci  orî-ce  om  poli­   mană,  fără  ca  guvernul  unguresc  să
            tregei  visite  regale.  Acâstă  visită  Banffy,         nic!   dela    contele    Golu-   tic  român  scie  şi  fiă-care  cetăţen  al   fi  arătat  măcar  printr’o  singură  no­
            era  se  se  facă  la  Ischl,  dâr  inunda­   chowaky,  s’a  pretins  ca  decorarea        României  simte,  ce  sărte  ar  aştepta      tiţă  de  cjiar  oficidsă,  că  acestă  in­
            ţiile din vara trecută au împedecat’o         ori se fiă retrasă, ori ministeriul          atunci pe celelalte şâse milidne de           terpretară ar fi eronată.




                   FOILETONUL „GAZ. TRANSA                o  suplioă  —  oompusă  în  limba  germană  de  Pop,  sergent  din  Feldru,  oarî  făourâ  călă?  putem  bate  ou  Croaţii,  oarî  toi  aoelea  in­
                                                          adjutantul  regimentului  Leontin  Luciii  şi  de  toria  lungă  şi  fdrte  anevoiosă  prin  Ga­  terese  au  ou  noi;  oi  stăm  lângă  hotărîrea
                                                          Vicarul  MaoedcD  Pop  —  a^eau  să  fiă  aş­  li ţi a.                                    adunărei  generale  dela  Blaşiu  şi  poftim,
                 Grăniţerii regimentului român            ternute  Mejestăţii.  Cu  duoerea  aoestei  pe-    Afară  de  oele  15  punote  amintite  grâ-  ca  să  se  împlinâsoă  tdte  punctele  aoelea,
                           nâseudean.                     t’.ţiunî  la  Viena  au  fost  îuoredinţatl:  Vioa-   niţerii  năsăuden!  mai  luară  în  adunarea  nu  numai  pentru  provinoiall,  ci  şi  pentru
                     Grăniţerii români în 1848•           rul  Macedon  Pop,  sergentul  loan  Botîrlă  şi   dela  10  Iulie,  şi  alte  hotărîr!  faţă  cu  îm­  grăniţerii  români,  oa  tot  pământul  de  gra­
                                                          corporalul  loan  Bota.  Deputaţiunea  aodsta   bunătăţirile,  oe  ar  fi  de  a  li-se  face  din  niţă română să fiă proprietatea grăniţerilor“.
                               (Fine).
                                                          şi  plecă  în  Iulie  la  Sibiiu,  pentru  a-ş!  câş­  partea  regimului;  fapt,  oare  se  pdte  vedâ   Că  în  adunarea  dela  10  Iulie  s’au
                 Oe  prive«oe  regimentul  nostru  II  de
                                                          tiga  concesiune  şi  paşaport,  fără  de  oarî,  dintr’un  proiect  de  propuneri  din  aoel  timp  traotat  şi  lucrurile  amintite  mai  sus,  se
            graniţă  din  Năseud,  el  era  bine  informat
                                                          după  legile  militare  de  atunol,  nu  putea  să   aflător aslăq|T, oa manusoript, în posesiunea  vede  şi  din  raportul  memorabil,  pe  oare
            despre  tdte  oele  ce  se  petreoeau  în  ţdră.
                                                          pleoe  nioăirî.  Necăpătând  însă  oicî  una  niol  d-lui  Dr.  Nestor  Şimon,  secretarul  fonduri­  l’a  înaintat  ministrului  din  Buda,  căpitanul
            Intorcendu-se  Vicarul  Macedon  Pop  acasă
                                                          alta,  se  întorse  aoBSâ  fâr’  de  nioi  o  ispravă   lor  năsăudene.  In  aoel  proiect,  mai  întâia  auditor  Leitzendbrfer  ou  data  de  20  Sept.
            la  Năsăud  dela  aduuarea  din  Blaşiu,  şi  în­
                                                          şi  astfel,  precum  se  cjice  în  protocolul  adu-   faţă  de  oaşul  dâoă  grăniţerii  ar  fi  coman­  1848,  despre  care  voi  vorbi  mai  pa  larg
            ţelegând  el,  că  grăniţerii  noştri  ar  dori  să
                                                          nârei  regim,.  II  rom.  gr.  d.  d.  14  Septemvre   daţi  contra  Şerbilor  şi  a  Croaţilor,  şi  apoi  cu  altă  ooasiune.  In  amintitul  raport*)  se
            ţină  o  corsferenţă,  pentru  de  a-şî  descoperi
                                                          1848  prin  meşteşug  inie  ministeriului  un   referitor  la  îmbunătăţirile  oe  ar  fi  a  li-se  (fio  între  altele  următdrele:  „Se  ţinuse  la
                                                                r
            gravaminele,  esopetâ  —  prin  oolonelul  re­
                                                          păratul.                                     faoe,  se  (j’°  următorele:  „ mpotnva  Şer­  Năsăud  adunare  de  popor  în  oausa  uniunei
                                                                                                                                    T
            gimentului  br.  lovid,  —  dela  comandantul
                                                               Petiţiunea  din  cestiune  numai  tdmna   bilor  nu  DUtem  merge,  pentru  că  sunt  ase­  oare  era  la  ordinea  (filei.  In  aceea  s’a  luBt
            trupelor  împărătesc!  din  Ardeal,  br.  '  Puch-
                                                          târcjiu,  după  oe  se  ţinu  o  altă  conferenţă,   menea  supuşi  oredinoioşl  ai  împăratului  între  altele  de  oătră  bătrânii  poporului
            ner,  ţinerea  acelei  oonferenţe  pe  (jiua  de
                                                          fu  dusă  şi  îmânată  la  Olmiitz  Majestăţii  Ferdinand  oa  şi  noi;  aşa  dâră  oa  şi  noi,  înoă  şi  deoisiunea  unanimă,  oă  ei  voieso  să
            10  Iulie  în  Năsăud.  L*  acâstă  oonterenţâ
                                                          Sale  prin  o  deputaţiuDe,  constâtătore  din  oarî  dela  începutul  regimentului  nostru  s’au  rămână  în  strînsa  şi  imediata  legăminte  de
            au  fost  invitate  tdte  comunele  din  graniţa
                                                          Florian  Porcvus )  învăţător  în  Eodna,  Ba-   oştit  alăturea  ou  noi  pentru  întregimea  pănă  aouma  cătră  casa  împărătâsoâ,  şi  oâ
                                                                         2
            nostră, oa să-şi trimită câte doi deputaţi.
                                                          guresc ,  fu  împiedecată  de-a  merge  la  îm-   monarohiei; aşa-dâră ca grăniţeri asupra gră-  nu  voeso  niol-deoum  a  partioipa  la  belul
                                                               u
                  In  10  Iulie  la  8  dre  a.  m.  colonelul
                                                          siliu Naşcu, învăţător în Peldru şi Gavnlă   mţerilor  nu  ne  putem  bate.  Croaţii  se  osteso  iscat  în  partea  meridională  a  Ungariei,
            Iovioi  deschise  adunarea  în  cimiterul  bise-
                                                                                                       pentru  naţionalitatea  lor  ataoată  de  Un­  care  lor  li-se  pare  nenaturală,  încât  mol  nu
            rioei  românesoî,  scb  cerul  liber.  Deputaţii,
                                                               1 ) „Foia pentru minte, inimă şi liter.“ Nr.
            după  o  desbatere  calmă  şi  plină  de  dem­  37 ex 184i                                 guri  ;  a  nostră  naţionalitate  înoă  este  în­  pot  crede,  oă  aoel  bel  s’ar  porta  cu  voia
            nitate,  hotărîră  a-şl  preoisa  gravaminele  şi   2 )  AstădI venerabilul octogenar, vice-căpitan   tocmai  atacată  de  dânşii.  Că  noi  grăniţerii  şi din mandatul monarohului, pentru-oă ei
                                 1
            dorinţele în 15 puncte  ) oarî, însoţite şi de  in  pensiune,  Membru  al  Academiei  române  şi  dis­  n’avem  ofioerl  români,  niol  ceialalţl  Ro­
                                                         tinsul  botanic  român.  Florian  cavaler  de  Porcius,   mâni  din  provincie  n’au  diregătorii  români   *) G. Bariţiu, Ist. regim, pag. 40=41 şi
                                1
                  *) „Gaz. de Trans. ' Nr. 58 ex 1848.   in Rodna vechiă.                              cu  limba  lor.  Din  acestea  prioin!  nu  ne  Aninexa.
   1   2   3   4   5   6