Page 1 - 1897-12

7

KsfeESiim, iMmufeî, «fiaieta'* iese în Hî-care di.
li Twmte Abonamente pentru Anstro-Ongaria:
WiQWTţ şlsţa sam !?:■?., S9, Pe un an 12 fl., pa şese iunl
6 fi., pe trei luni 3 fl,
SasăKK! aeftasoci» a» ao
ssSvi»»?, — îfejswsisixifej a« •» îf-rii de Dumlneoi 2 3. pe an.
“.steias.BS Pentru România si străinătate:
jsf.tfiAÎt sa vmaeve la Mm!»
cislraţlimo in Esa^ov ţi la 3».. Pe un an 40 franol, pe şdee
Bîi&tdiols Blraui'! d.s uîsje&tv.ri: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 franci.
în Vioria: ii. Subit, .tfanrieh
îshaiok, Rutei/ Xom, i. fJyptWu Se prenumără la tdte ofioiols
Kaohfolgerţ Anton (ipocivi, ■!. poştale din întru şi din atară
Bantuber, în Bndapenia: A. T. si la dd. eoleotori.
Uolilbergcri, SsicsUm JSernat: în AMamemi pentru BtasoT
'.'.nouieaoi: Agmct Ratat, iSno» administraţiuuea, piaţa mare,
oarsale da aonxnanie; ia Ksra- târgul Inului Nr. 30 etagiu
imn: Karoiy 1 <5 hitbmann, I.: pe un an 10 fl., pe şdse
Preţul Inasrţlunilor: o jsireiă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
aMniond po 9 ooldnti 8 ten. şi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbra pentru o pnb’.i- A ^ T X T L HiSL 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oase. Publio&ri mai iiss» totîă 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă ni învoială. sdu 15 bani. Atât abonamen­
Eoolame pa pagina a 3-a o tele oât şi inserţiunile sunt
nonă 10 or. adu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 267. Braşov, Lnnl-larţl 2 (14) Decemvre 1897.

Manifestele partidelor din Austria. monarchiei. Nu pot primi deci răs­ nici din punot de vedere ol echităţii nu mai puţin despre Maghiar, că ar putâ da
punderea pentru acăstă tristă situa- crede a fi ooreot, oa din oărţile de învăţă­ drepturi numai pentru-oa să se ruineze
După enunciarea ministrului-pre- ţiune, dâr totuşi spereză, că dificul­ mânt să fiă esobise numele istorice sâu oele prin ele propria-i putere, să se oaloe în
şedinţe Gautsch, că n’a fost cu pu­ tăţile vor pute afla o soluţiune mul- de us public. E neoesar, se înţelege, ca în piciâre spiritul şi superioritatea lui naţio­
tinţă a se delătura divergenţele şi ţămitore. viaţa oficială să se folosâscă esolusiv nu­ nală. Noi Maghiarii soim să luăm posiţiă
a se face posibilă continuarea liniş­ La conferenţa comisiunei par­ mele oficial, dâr în usul soolastio să se pună pentru tâte drepturile garantate în legea
tită a lucrărilor parlamentului aus­ lamentare, care a stabilit comuni­ în cărţile didaotioe în paranlese şi numele de naţionalităţi, dâoă esperiăm la naţiona­
triac, urmeză acum enunciările par­ catul seu manifestul amintit, au luat istorie, sâu de us public. lităţi alipire faţă de oele mai sfinte co­
tidelor din cameră. parte şi deputaţii bucovineni Lupul Friderio Sohreiber: mulţămesoe lui mori ale patriei; însă dâoă vedem tendinţe
Fiă-care din aceste partide seu şi Popovicî. In acestă conferenţă s’a Pulszky, oâ-şl dă silinţa a şaua gravami- contrare patriei, lucruri aşa numite schul-
grupări de partide caută a-şi fixa mai făcut din partea polonă a îm­ nele Saşilor. Declară însă, că modificarea verein-iste; dâoă naţionalităţile merg ou
prin comunicate, ce le dau publici­ părtăşire importantă. Deputatul Ia- recomandată de el nu-l mulţumesoe. Do- plângerile lor peste hotfirăle ţării; dâoă la
tăţii, punctul lor de stare şi de ve­ vorsky a declarat, că clubul polon resoe, oa să se ştârgă espresiunea „esclusiv“ popdre străine şi la principi străini caută
dere în momentul, când membrii lor cere, ca unul din membrii sei să din următârea construoţiă a paragrafalui: vindeoare oontra astorfel de bole, cari aiol
se pregătesc a părăsi Yiena pe timp intre în cabinet ca ministru pentru „în sorisorile oficiale este a-se folosi es­ niol nu esistă şi pe oarl numai şi-le înohi-
nedeterminat. Galiţia. Acesta însă nu vre să în­ clusiv numele ofioios al comunei". A doua pueso: atunol legea de naţionalitate o vom
Caracteristic este, că partidele semne nicî-decum o schimbare a modifioare, oe o oere, se referesoe la aoeea, supune-o unei noue cumpăniri, fiind-că drep­
germane, deşi în principiu sunt în­ atitudinei clubului polon faţă cu ma­ ca îndată după înoeputul paragrafului, să turile şi libertăţile valorâză oeva numai
ţelese, totuşi au făcut fiă-care enun- joritatea, său cu guvernul. Clubul sa intercaleze următârele rânduri: pănă atunol, pănă oând ele promovâză con­
ciaţiunî separate. Numai partidele, polon vre, ca unul din membrii săi „In administraţia interioră a comu­ solidarea statului şi siguranţa rassei ma­
cari formbză majoritatea, au făcut să fia. în cabinet numai ca control nelor, preoum şi în oărţile de soolă folosite ghiare. Iu momentul îu care ele vor fi fo­
o enunciare comună. pentru administraţia Galiţiei. în scolele ou drept de publicitate şi în ao- losite oontra acestora, şi naţiunea maghiară
Intre cluburile dreptei se află, Firesce, că enunciaţiunile parti­ tele scolastice, atară de numele ofioiâse, să va lua tdte aoele măsuri, oe le ia marile
precum seim, şi clubul Românilor delor germane din stânga se deosi- se useze şi numele istorice şi de us pu­ naţiuni europene aoasă la ele şi pretutin­
bucovineni. De aceea ne intereseză besc mult de enunciaţiunea comună blic". deni. Yom face şi noi aşa! (Măi, măi!)
în deosebi a cunosce părerile şi prin­ a partidelor dreptei. Refrenul lor Carol Schmiedt: Proiectul însemnâză Eotvos nu primesce modifioarea pro­
cipiile, ce le enunţă partidele unite este cererea constantă, de a se de un pericul pentru naţionalităţi. Niol raporto­ puse de Pulszky. A lui Sohreiber ou atât
ale dreptei în momentul, când acti­ lătura ordonanţele de limbă, căci rul, niol motivarea proieotutui n’au dovedit mai puţin, fiind-că ea însemnâză o directă
vitatea constituţională a parlamen­ pănă atunci nu se pdte stabili nici neoesitatea lui din punot de vedere admi­ nimicire a drepturilor limbei statului.
tului central în Austria este între­ un fel de înţelegere cu celelalte nistrativ. După părerea lui intenţia proieo- Oskar Ivanka: Nu sprjginesoe modifi­
ruptă pe timp nehotărît. popdre. tului nu este evitarea înouroăturilor admi­ oarea lui Pulszky, fiind-că prin acâsta gu­
înainte de tbte comunicatul drep­ O deosebire dre-care în tenorul nistrative, oi maghiarisareu, isgonirea nu­ vernul face concesiuni Saşilor. Recomandă
tei preciseză punctul de vedere prin- seu face comunicatul grupului numit melor istorioe. §. 5 al proieotului se opune însă modifioarea, după oare nici în chartele
cipiar al grupurilor majorităţii. Aces­ al marilor proprietari fideli consti- legilor, cari garantâzâ egala îndreptăţire a (mapele) soolare să nu se folosâscă alte nu­
tea, cjice, stau pe basa proiectului tuţiunei. Aceştia se încălcjesc mult naţionalităţilor, apoi legei uniunei, legei miri deoât oele ofioiâse maghiare.
de adresă. Ele se vor întrepune so­ pentru o înţelegere şi de aceea se naţionalităţilor eto. Paragraful nu numai că Ministrul Perczel: ptoe, oă aeâstă lege
lidar pentru recunbscerea drepturi­ ocupă cu preferinţă de viitor. Ei e oontrar legei, dâr a’are nici soop, fiind­ nu se opune niol unei legi. Combate amen-
lor istorice-politice şi &■ autonomiei ve- stăruesc pentru moderaţiune la per­ că el vatămă sentimentele naţionalităţilor damentul-Sohreiber, care scdte din esenţa
gatelor şi ţărilor, pentru drepta ese- tractări şi pentru toleranţă reciprocă, şi oonsoienţe lor, oarl numără în aeâstă sa întreg proieotul. Spriginesce însă pro­
cutare a egalei îndreptăţiri a tuturor na­ şi accentueză consciinţa de stat aus­ ţâră vr’o opt milione. punerea lui Pulszky, fiind«oă aoâsta o oere
ţiunilor imperiului, pentru cultivarea triacă. Naţionalităţile acestea sunt tot aşa de echitatea. Primesoe de asemenea şi propu­
adevăratei religiosităţî şi moralităţi şi In ce să consiste însă acăstă buul patrioţi, ca şi d-1 Carol Eocvos (Sgo- nerea lui Ivanka.
pentru o activitate roditore spre îna­ consciinţă de stat? Nu cum-va în mot). Sunt gata a-şî vărsa sângele pentru Szsntivâuyi: doresce a se estinde usul
intarea economică şi socială a tutu­ hegemonia germană, pe care o re­ patriă. Saşii au fâout din teritorul moraş- numirilor de comune şi localităţi esolusiv
ror classeler poporaţiunei. clamă acuma cu nouă insistenţă şi tinos al fundului regiu, teritor cultivat. Saşii
în limba maghiară şi în afacerile biseri-
Ya să cjică partidele dreptei stau organul oficios al cercurilor de gu- au dat munţilor, văilor şi localităţilor din cescî.
pe basa autonomistă şi sunt în con­ vernament din Germania? aoest teritoriu nume, şi acum vreţi să le
Puuându-se la vot proiectul, oamera îl
tra centralismului, precum şi a fal­ Cei din drepta esplică acăstă luaţi aoâstă sfântă tradiţiă. Saşii n’ar tre­ primesce ou modifioările propuse de Pulszky,
sului liberalism, căruia i-a dat nas- consciinţă ca sentiment al solidari­ bui slăbiţi, oi întăriţi, fiind-că ei constiţue IvaDka şi Szentivânyi şi respinge amenda­
cere periodul dualistic de trei-c}ecî tăţii între diferitele popdre ale mo­ în sud-ostul ţării o fortărâţâ. mentul lui Sohreiber.
de ani. narchiei, care pdte fi. cimentată nu­ Oratorul citâză apoi din Deak şi Sze-
Interesant este, că comunicatul mai prin deplina lor egală îndrep­ obeny, se provooă la Eisaţi» şi Lotaringia,
dreptei se provbcă la faptul, că din tăţire. unde domnia franoesă n’a franţuzit numele Proiectul de r&spuns
majoritate fac parte şi număroşî re- Care din aceste două direcţiuni va germane. In Polonia-rusâsoă încă s’au res- al Senafnlui român Ia Mesagiul Tronului.
presentanţî ai ţărilor germane alpine isbuti a se validita de aci încolo, o peotat numele polone. Este adevărat, că
(partida poporală catolică) pentru a va dovedi viitorul cel mai apropiat. guvernul rusesc a înoeroat să le rusifioe, Sire !
dovedi, că învinuirea, după care ma­ dâr nu i-a succes. Face atenţi pe Maghiari, îngrijirea, oare a ouprins inima Ma-
joritatea ar intenţiona a scurta pe Proiectul maghiarisării numelor de să nu aducă aoâstă lege, oare amăresce na­ iestăţei Vâstre în timpul grelei bdle a
Germani în drepturile lor* e cu to­ ţionalităţile. Oere în fine să se primâscă Principelui Moştenitor, a fost adânc re­
tul neîntemeiată. Partidele majori­ comune etc. amendamentul lui Sobreiber. simţită de naţiunea întrâgă, fiind-că ea se
tăţii cer în schimb dela oposiţiunea — Desbaterea pe paragraf!. Votarea. — Carol Eiiivds: Nu înţelege, oum în le­ vedea, nu numai crud lovită în simţămin­
germană, ca şi ea să apreţieze fără In şedinţa dela 10 Deoemvre a dietei gătură ou aoest proiect, se amintesc legile tele ei de iubire oătră Augusta Persână a
prejudiţii şi cu dreptate drepturile s’a făcut desbaterea pe paragraf! a proiec­ fundamentale şi mai vârtos legea de naţio­ Maiestăţei Vostre şi a Prinoipelui Moşte­
naţionale ale celorlalte popdre. tului de lege despre magbiarisarea numelor nalitate, oare niol din punot de vedere is- nitor, dâr se simţea tot de odată amenin­
In fine mai accentueză comuni­ de comune şi looalităţl. torio, nici politic, nu este aşa, oum e oon­ ţată în speranţele şi viitorul ei, în oonti-
catul, că partidele majorităţii au stă­ §. 1—4 au fost votaţi fără de mol o siderată de ante-vorbitor. înainte ou 30 de nuarea normală a operei de întemeiare şi
ruit să reguleze raportul cu Ungaria modificare. La §. 5, care cjioe, că în docu­ ani, ba chiar ou 300 şi 600 de ani (sub desvoltare a statului, întreprinsă ou atâta
pe cale constituţională, ca ast-fel să mentele şi scrisorile oficiâse, precum şi în Geza II) Ungaria şi naţiunea maghiară a statornioie de Maiestatea Vâstră.
evite periculul unei crise de stat. cărţile de soolă şi în tipărituri, să se folo- dat cetăţenilor de limbă streină tote acele Naţiunea română soie astăcjl, Sire, oă
Durere însă, esclamă ele, acăsta nu sesoă esclusiv nume oficiale maghiare, de­ drepturi, cari le au şi Maghiarii (??) Insă pe întemeiarea şi întărirea Dinastiei se
li-a succes, cu tbte silinţele şi stă­ putatul guvernamental August Pulszky a sub o oondiţiune principală, oa adeoă ali­ racjimă însăşi tăria şi securitatea patriei;
ruinţele. Er după-ce, cu tbtă preve­ propus următorul amendament: „După ali- pirea naţionalităţilor faţă de statul ma­ şi de aoeea buouriile şi întristările Vostre
nirea lor dovedită faţă cu noul mi- nea primă, ca a doua alineă în aoest pa­ ghiar, aşa numitul patriotism, să fiă tot aşa şi ale familiei Regale vor fi pururea buou­
nisteriu Gautsch în cestiunea limbei, ragraf să se pună textul: „In cărţile de în­ de curat şi fără cugete reservate, tot aşa riile şi întristările ei.
pertractările n’au putut duce la un văţământ folosite în scolele cu drept de de puternio, ca şi în Maghiar. Dâr naţio­ Cele dintâiu, dâr, cuvinte ale Sena­
sfîrşit favorabil, partidele majorităţii publicitate şi în tipăriturile publice ale aces­ nalităţile au folosit şi foloseso aoeste drep­ tului vor fi ouvinte de mulţămire oătră
regretă adenc, că parlamentarismul tor sc61e, pe lângă, numele oficial să nu fiă turi pentru a păşi ou tendinţe oontrare uni­ Cel-A-Tot Puternio, că a înlăturat dela noi
în Austria este atât de greu păgu- oonsiderată ea esohisă diD paragraf niol in­ tăţii statului, oontrare rassei maghiare, care durerea grelelor încercări. Şi, ferioit de a
git, precum şi nesiguranţa relativă dicarea numelor istorice, ori cele de us pu- formâză şi susţine statul. Nu sa pdte pre­ soi, oă deplina însănătoşire a Prinoipelui
la raportul cu cealaltă jumătate a blio". Niol din punct de vedere didactio, supune însă despre niol o naţiune, ou atât Moştenitor este de aoum asigurată, SeDa-