Page 1 - 1898-05
P. 1
REDACŢIUNEA, „gazeta* ie Se îifere fl.
Afliinistratiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe nAse luni
6 fI., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe ş6so
INSERATE se primesc la AD luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢI NE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrele Birouri do anunoluri : Se prenumeră la tdte ofi
In Viena: M. Dukes Nachf. ciale poştale din întru şi din
Hlax Augenfold & Emerich Lasner, afară şi la d-nii colectori.
Heinrloh Sohalek. Rudolf Mossa. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppollk.
In Budapesta: A. V. Goldber- Aimmixtraţiunea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bornat. In Ham- Tfirgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Harolyi 4 Llebmann. I.: Po un an 10 f!.. pe şbse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 f] 50 cr.
ria garmond po o colină G or. Cu dusul în casă: Po un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu IsT TJ Xa 12 fl., po 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo
RECLAME po pagina a 3„a o namentele cât şi insorţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 95, Braşov, Vineri i (13) Haiti
După cineî-deci de am. în faţa alegerilor dietale, încă un Nu numai din partea română, conferenţă din 1881 partidei naţio
punct de cea mai mare însemnătate: dâr şi din partea streină conferenţă nale.
Jir. organisarea partidei naţionale pe dela 1881 era privită ca o piatră de In astfel de împrejurări, având
Convingerea, ee a fost petruns basa legilor esistente. tr e4uină în viaţa politică a Româ de-oparte puterea adversară, care
;
paturi tot mai mari şi mai estinse S9 recunoscuse de toţi, că era nilor şi se spunea fără încungiur în şi-a potenţat atacurile în contra na
ale poporului nostru, nu numai în neapărat de lipsă şi era momentul foile streine, car! judecau lucrurile ţionalităţii ndstre şi a partidei na
Ardeal, ci şi în Bănat şi în ţinutu suprem, ca să se facă o sforţare es- ceva mai obiectiv, că noua mişcare ţionale române îu special, âr de altă.
rile ungurene, că trebue se ne recu traordinara pentru a da o nouă viaţă naţională română, caro pornea dela parte stând faţă cu pasivitatea ar-
legem, se ne întărim forţele interidre şi putere 'organismului nostru na necesitatea absolută a organisării şi chiereilor noştri, oare nu putea să fia
naţionale şi se ni-le unim toţi din ţional. consolidării forţelor naţionale, va tre decât păgubitore nisuinţelor ndstre de
tdte părţile reînoind legătura frăţiei Problema era uriaşă. Tot ce s’a bui să esercite cu timpul efectul seu coneolidare internă naţională, —cei-ce
naţionale, ce au încheiat’o antece negligeat, cu ori făr’ de vina nostră. cuvenit asupra raporturilor interiăre au fost chiămaţî în fruntea conducerei
sorii noştri la 8 (15) Maiu 1848 pe dela 1848 încdce, trebuia să se facă din statul ungar. partidei române naţionale reunite
Câmpia Libertăţii, precum şi con acum, să se facă cu cea mai mare Porniserăm der pe cărarea cea aveau, ee-i drept, o frumdsâ şi su
vingerea, că numai aşa vom fi în inteţire, pentru-ca orî-ce întârcjiere bună şi singur mântuitore, ce ne-au blimă chiămare, dâr o chiămare tot
stare a resista cu succes violentelor putea să aibă consecenţe funeste, indicat’o înaintaşii noştri, a conlu odată fdrte grea şi împreunată c’o
atacuri şi atentate îndreptate în con căci în faţa politicei magbiarisărei crării stăruităre, înţelepte şi neobo niare răspundere.
tra naţionalităţii ndstre fără deose forţate ne aflam mai mult ca ori şi site pentru ajungerea rnarei nâstre
bire, de cătră cei-ce deţin puterea când înaintea întrebării: se fim, ori ţînte.
şi o esploateză fără de nici o sfielă să nu fim ? Acţiunea năstră avea se se ra- Congregaţia comitatului Braşov.
şi cruţare în interesul lor de rassă Acesta o înţeleseră bărbaţii de în zime în popor şi în forţele lui şi
esclusiv — acdsta îndoită convingere credere ai poporului, cari s’au apu pentru prima 6ră se deschise un Braşov, 12 Mai ii n.
a dat nascere nouei concentrări a cat de opera organisării naţionale câmp larg de spornică lucrare, stă Astăcjl s’a ţinut adunarea generală de
forţelor ndstre naţionale la 1881. în (ţilele memorabile de 12, 18, şi ruinţă şi luptă pentru toţi factorii primăvară a representauţei comitatului
In anul acesta s’a întâmplat 14 Maiu 1881. In aceste cjile a dom poporului nostru. Braşov.
ceea-ce era dorinţa cea mai viuă a nit între ei o adevărată însufleţire Decă însă la 1881 s’a făcut o După raportul anual al d. vice-şpan,
tuturor bărbaţilor noştri cu spiritul naţională, şi după conferenţă orga seriosă încercare, ca poporul român căruia i-a premers un discurs memorial
şi cu inima ridicată, s’au unit toţi nul nostru era în plăcuta posiţiă a din aceste ţări în unire 9ă-şî ia în călduros asupra însemnătăţii lui Honterus,
Românii din aceste ţerî într’un sin anunţa cu bucuriă, că am făcut un mâna sa destinele şale şi se nu şi-le a căruia aniversare e în ajun a-se serba
gur partid naţional, ca cu puteri pas serios înainte şi că dăcă şi n’am din partea Saşilor, au urmat câte-va inter-
unite şi în frăţescă înţelegere se con câştigat încă mijlocul salvator, am mai încrâdă esclusiv numai episoo- pelaţiun! şi o propunere de urgenţă, cari
pjlor — cum ne sfătuiau cei-ce au
lucreze la organisarea interidră şi păşit cel puţin pe drumul de a-1 condus marea adunare naţională din au dat nascere unei discusiunl forte vii,
împreună se lupte pentru apărarea afla prin aceea, că representanţii 1848 — acum s'a întâmplat, că ar- oe a durat pănă la amâdî.
libertăţii şi a drepturilor poporului alegătorilor români „recunoscând chiereii noştri nu numai că priveau Mai întâiu a interpelat membrul
nostru şi pentru realisarea postula necesitatea de a-se uni toţi Ro pasivi la acesta mişcare, dâr sub Dr. A. Mureşianu în afacerea percliisiţiilor
telor lui naţionale. mânii, ardeleni, bănăţeni şi ungu presiunea cea mare, ce-o esercita domiciliare din Baclfalu şiPurcărenii Săcele-
Astfel s’a făcut la 1881 marea reni, şi de a-şî împreuna şi organisa asupră-le guvernul unguresc, luaseră lor arătând, că precum s’adovedit în mod ne-
conferenţă naţională, la care au luat puterile pentru apărarea tuturor o atitudine chiar oposiţională faţă îndois totă istoria cu proclamaţiuulie revolu
41
parte pentru prima dră delegaţii tu drepturilor şi intereselor naţionale , de ea şi nu voiau nici decum se în- ţionare ce au fost trimise cu posta din Braşov
turor alegătorilor români, şi nu nu au încheiat legătură între sine şi s’au ţclegă, ea-trebuiau să conlucre, în preoţilor din comunele amintite, n’a fost
mai a celor ardeleni, ci şi a alegă constituit în solidaritate. decât o macbinaţiune perversă, menită a
torilor noştri bănăţeni şi ungureni. Acest vot, care a pus pe gân tre marginile posibilităţii, cu partida suspiţiona lealitatea poporului român şi a
naţională, ce s’a înfiinţat sub aus
Acdsta conferenţă a stabilit pro duri pe adversarii noştri, s’a luat picii atât de frumose. ataca vada bisericei nostre.
e
grama de acţiune comună „pentru tocmai în presăra 4^ ’- de 3 (15) D 1 viceş-pan a răspuns îndată dicend,
eluptarea pe cale legală a posiţiunei Maiu. Era acâsta un bun presemn Acum episcopii noştri se retra că a fost încunosciinţat, că doi detectivi au
politice naţionale ce se cuvine po şi cu putere reînviară în inimile seră şi mai mult dela acţiunea co fost trimişi de poliţia din Pesta, ca să prindă
44
porului român — cum se cj'cea în ndstre speranţele, ce le puneau apos mună cu poporul, .decât se întâmplase pretinsele proclamaţii revoluţionare. Per-
convocarea acestei conferenţe. tolii românismului dela 1848 în uniu acesta între anii 1873—1881. cliisiţiile domiciliare s’au făcut fără a fi
Intre obiectele conferenţei se nea naţională, pe care au propovă- împrejurarea acâsta de sigur, că încunonscinţate autorităţile politice. Spune,
mai afla, afară de stabilirea atitu- duit’o atunci cu atâta loc şi entu- n’a contribuit nicl-decum la uşura că a făcut cercetare şi densul, dâr acuma
dinei ce avea s’o ia alegătorii români siasm. rea problemei celei mari, ce a pus’o va urma cercetare şi din partea tribuna-
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 jucându-se prin port sdrănţuroşl şi mân — „Da, marea! 44 ţitor concert. Printre vaporele uriaşe, cari
jiţi, deşi trebue să treci prin strade în par nisce „palazzi mişcători zidiţi pe apă,
44
Vedea pentru întâia-oră marea în
guste şi murdare, pe cari de abia încap viâţă! se lâgănă bărcile . . . . nisce bordee de no- -
Scrisori din Italia. căruţele cele cu două rote mari, trase de madl.
un singur cal, deşi pe strade întregi sunt Şi aici trebue să vii, dâcă vrâi să Luai o barcă şi la întrebarea bărca-
Nenumitei prietine. vedl marea mai întâifi. Văcjusem Marea-
casele acoperite cu rufărie întinsă la uscat, şului unde să mă ducă, n’am răspuns decât
IV. Ostică, verdui-spălăcitul întins de apă, ce
âr în alte strade se urmâză palat de palat cu un „avanti’ Vîslaşul era un marinar
44
numai spre Danemarca se limpeclesce, vă
întâia eră de fum. — totuşi Genova e un oraş modern „par încărunţit pe mare. Acuma, când membrele
zusem Marea-Nâgră, dâr albastrul ei depăr
44
- • St. Gotfchavd, Milano, Genova. Riviera, Monte- expeilence . Aceleaşi tramvaie electrice şi lui nu mai aveau elasticitate să urce scări
Carlo, Nizza, — biciclete, ca şi în Berlin sâu în Munchen tat se schimbă în verde când te apropii de d© funii şi braţele lui nu mai aveau putere
(Urmare.) te fac să te păzesc! la tot pasul, aceiaşi el, am văcjut şi .Marea-Adriatică, dâr aşa să ridice lădile cele grele pe corabie, se re
frumosă, ca la Genua şi de-alungul Rivie
tineri gătiţi şi negustori grăbiţi, ca în Ham-
Trecând dela Milano la Genova simţi, trăsese la odihnă. Dâr prâ mult trăise pe
burg, îţi arată, că eşti într’un oraş bogat rei numai în golful de Napoli mai e, sâu
că te apropii tot mai mult de ţâra aceea, doră în Bosphor, unde valurile par de sti apă, ochii lui se dedaseră prea tare cu un
care erai deprins să ţi-o închipuescl sub de comerciii modern. clă, aşa sunt de vercll. dele legănătore şi urechile lui cu ţipetul
numirea de Italia. Ca printr’un farmec se Genova şi Milano sunt cele două o- gaviilor, încât se se potă răbda pe uscat,
Atât de mult îmi era dor de mare,
schimbă clima. Câţe un pom de portocale raşe, pe spatele cărora trăesce Italia de îşi cumpărase o barcă cu care pe timp
sâu lămâi cu verdele lor intensiv, câte-o mijloc şi Italia de sud, ele sunt grânarele că abia cât lâsai bagajul la hotel, şi o frumos şi viforos, eşia în port şi plutea
palmieră rătăcită, sâu câte un melancolic pentru, o ţâră de „farniente . pornii spre port. Câtă viâţă, gălăgie şi diua întrâgă. Puţin îi păsa lui, dâcă nu putâ
44
mişcare aici!
pin cu îualta lui coronă visătore, sunt so Cât de frumos e acest cel mai mare mânca decât polenta şi maccaroni, când se
lii, ce-ţl spun, că te apropii de locurile, port al Italiei! Câte-va mii de paşi înainte Urletul vaporelor mari, cari plâcă şi soia pe mare. Ou faţa roşie şi sănătosă,
unde semenii lor sunt adunaţi în păduri de a întră în gara din Genova, eşind din- vin de pretutindeni, strigătele negustorilor culorea acâsta, care se potrivesce atât de
întregi. tr’un tunel, vecjî de-odată înainte-ţi oraşul şi ale hamalilor de pe mal, ciocnirea re bine cu albul părului, cu ţînuta drâptă
Dâr cu tote că Genova e un oraş ma clădit pe dealuri şi sub el o făşie albastră: gulată a ciocanelor în tăblile de metal, cu încă, mic dâr bine legat, mâna cu mânile
ritim şi cu mult mai sudic decât Milanul, marea. Eram cu un student german într’un cari se petecesce vre-un vapor de reparat, sale înăsprite de vânt micul vas cu o si
44
44
totu-şl nu se deosebesce mult de acesta. cupeu. „Ce-i asta? Marea? mă întrâbă el rîsetul arginţiu şi sănătos al marinarilor, guranţă ameţitore. Numai câte-uu „he-o
14
Deşi aici întâlnesc! deja copiii Italienilor, cu ochii holbaţi. ţipetul gaviilor — tote acestea fac un ame prelung şi câte-un „corpo di Bacco , când
