Page 2 - 1901-10

f- Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 217.—1901.

Din congregaţia comitatului mună, er în anii ou alegeri dietale, se re­ d-1 vioe-ocmite. (Românii: Tot asta a c^is In acest fapt residă şi speranţa oon-
duce în unele comune numărul alegătorilor şi d-1 Brediceanu). tinuă a factorilor conducători ai mesei stu­
Caraş Severin.
în mod uimitor. Comuna Szapâryfalva Dr. M. Beutsch\ine, că congregaţiunea denţilor, ca instituţiunea aoâsta să fiă ne­
Joi s’a deschis în Lugoş congregaţia (coloniă maghiară) a avut în anul trecut ar merge prea departe, dâcă ar ordona in- încetat sprijinită şi desvoltată de întreg
de tâmnă a comitatului Caraş-Severin. 185 alegători, şi în anul viitor va avă cam vest.igaţiune disciplinară contra fibirăului românismul din patria nâstră.
Membrii români ai oongregaţiei au pus şi 200 alegători, în anul curent însă când s’au Hirsohl. Şi cât de mare este necesitatea acestui
de rândul acesta în disousiune o sumă de făcut alegeri s’a redus ţîn mod miraculos Dr. Rosenthal folosind»-se de cuvântul sprijin general pentru-oa masa studenţilor din
c6
oestiunî do interes general. numărul alegătorilor la cifra rotundă de final, Z' j oă nici pe densul nu-1 impârtă Braşov să se pâtă susţine măcar în esten-
Dr. C. Jurca, provocâudu-se la legea 26. Este acâsta lucru curat ? De tot ciudat persânele, oi faptul, dâr e pentru ancheta siunea sa actuală, resultă chiar din urmă-
de naţionalitate şi la usul diu oomitat, a este apoi întâmplarea, că între aceşti 26 specială. târele cifre eloquente.
interpelat pe vioe-şpanul Fialka, dâcă 'are se aflau mai mulţi, cari au fost introduşi O. Brediceanu, oa contra-propunător, T6tă averea mesii studenţilor de pre-
cunoscinţă, oă limba română, care e limbă în listă, nu din considerantele oă întruneau îşi susţine părerea a-se transpune oausa la seut să pâte evalua, în cifra rotundă, la
de pertractare în comitat, nu se respectă, şi condiţiile de alegători, ci din consideranta, forul disciplinar, căci altcum cu esmiterea 18,000 de corone. Venitele anuale ale
oă are de gând a întreprinde oeva în afaoe- oă sunt aderenţi ai pretorului cu mâna de unei anchete am da a priori un vot de acestui capital (după modul aotual de pla­
rea aoâsta?—Vioeşpanul Fialka răspunde, că fer (Hirschl) ale cărui degete de fer se în­ neîncredere forului disciplinar şi d-lui vice- sare) să pot evalua cu maximum: 1000 co­
e drept, [că publicaţiunile oomitatense se tind în tâte comunele şi bat tactul chiar comite, oare pănă acum nu ne-a dat ansă rone. La suma acâsta avem a adauge co-
fac numai unguresce, ele însă se publioă şi bâzăitului muştelor. Un număr ÎDsemnat la acâsta. întrâga congregaţiune — cu es- tisaţiile anuale asigurate pe timp nedeter­
prin tobă şi românesce în t6te comunele. de cetăţeni au fostjdespoiaţl de dreptul car­ cepţia lui Rosenthal — primesce între vii minat (dela 1 bancă, 1 Reuniune şi, mai
— Interpelau tul nu ia la ounosoinţă răs­ dinal constituţional de alegător şi noi nu aprobări propunerea d-lui C. Brediceanu. mulţi particulari) circa 500 corone anual.
punsul. putem lăsa nepedepsită acâstă călcare flag­ (Va urma). Aşa-dâră masa studenţilor dispune fde un
După-ce d-1 Toniici vorbesce în cesti- rantă a legii. Propune deci, ca din sîpyl venit anual asigurat pentru acoperirea tre­
unea palatului justiţiei şi în cestiunea gră­ oongregaţiunei să se esmită o anchetă de buinţelor curente anuale de: 1500 COP.
mezilor de pâtră pe drumuri, cere ca răs­ 9 membrii din tâte partidele, ca să stabi- Masa studenţilor Să vedem acum, cari sunt spesele
punsul dat de vice-span la prima sa inter­ lâsf’ă responsabilităţile şi să erueze pe cei budgetare în acest an şool. a mesii studen­
dela şcolele nâstre medii şi superiore din
pelare să se oomunice şi în limba română, vinovaţi. ţilor ?
Braşov.
fiind-că oetăţenii români din Lugoş aştâptă Dr. I. Hause (Szendist) polomisâză cu 1) Prâudul la masă pentru 30 şoolari
acâsta. — Vioe-şpanul răspunde, că a dat antevorbitorul, declarând, că la alegere a Braşov, în 1 (14) Oct. 1901. (pe lună â 12 cor.) pe 9 luni cor. 3240.
lămuriri în limba maghiară şi nu e trebu­ participat numai un partid şi prin urmare Adi s’a deschis pentru anul şcolar 2. Spese diverse cor. 60, Cu totul: cor. 3300.
inţă de răspuns şi în altă limbă. nu esistă învinşi şi învingători. 1901/902 în mod solemn masa studenţilor Ou alte cuvinte: spesele anuale întrec
dela şcâlele nâstre medii şi superiore, pen-
Declaraţia acâsta produce o scenă O. Brediceanu. Doi luptători diu două cu 1800 cor. venitele anuale asigurate ale mesei.
furtunâsă şi Românii protestâză în contra tabere, ambele neromâne, dela alegerea tru-ca în timp de 9 luni de dile să împăr- Etă dâr, că 1800 de corone este
oăloării flagrante a legii. D-1 C. Brediceanu ultimă din Lugoş — cerc românesc •- se tăşâsoă de binefacerea prânduiui gratuit pe suma, la oare trebue să conteze în acest au
insistă, ca presidiul să dispună traduoerea bat în capete şi abia din frecările luptei cei 80 de şcolari săraci primiţi în aoest an şcolar administraţia mesei studenţilor, pentru
răspunsului în limba română. — Viceşpanul văd ceea ce noi aprâpe de 30 ani ou durere la masă. de a aoopori trebuinţele curente ale mesii
declară, că el n’are să comunice răspunsul am esperiat: falsificarea listelor alegătorilor. Ou diua de acjl s’a inaugurat al pa­ pro 1901/902 u. Şi de unde aoâstă sumă?
în limba românâscă. — D-1 Brediceanu: Acestea au devenit sistem electoral sub trulea an de esistenţă a acestei instituţiuni De-acolo, de unde s’a adunat şi capi­
Pardon! ba ai s’o faci, nu de dragul nos­ era espirată inaugurată de marele păiang-n umanitare de primul rang al şoâlelor nâs talul de 18,000 corâne: din punga obştei
tru, ci ccnstrîus de lege. După lege chiar sugător al sângelui din constituţionalismul tre. Instituţiunea este tinerâ, dâr pusă pe românesc!, diu muuifioenţa băncilor şi a
şi resoriptele Maj. Sale şi ale miniştrilor ţării nâstre, Tisza (Strigăte: Dumnecjea base solide şi îmbrăţişată cu drag de inima particularilor noştri de inimă.
au să se publice şi în limba română, ca să-l ierte!) Acâstă falsificare s’a practisat obştei româneşti, ea prosperâză neîncetat
Acest isvor nesecat ne-a ajutorat în
limbă protooolară. E trist, oă numai noi nu numai îu ceroul Balinţului, oi în întreg şi dâcă la înfiinţarea ei în anul şool. 1898/99
anul trecut ou suma de 4000 de corâne,
am rămas, cari să apărăm legile; noi nu comitatul, în întrâga ţâră şi cu acest luoru ea a putut adăposti la sinul său numai timp dându-ne putinţa de a capitalisa din ea
cedăm, şi dâcă nu ni-se satisfaoe inoontes miserabil de regulă au fost încredinţaţi de vre-o 4 luni de dile 16 şoolari săraci, aprâpe 3000 de corâne, astfel speranţa nâs­
tabilei nâstre pretensiuni, vom afla noi notarii. Ecă după 30 de ani vin concetă­ acjl ni-se umple inima de bucuriă, oând pu­
tră e justificată, dâcă aşteptăm, ca în acest
mijlâce a ourâţi t6te obstacolele şi vom ţenii unguri şi se plâng amar de escamo­ tem anunţa iubitului nostru publio româ­ an, dâcă nu 4000, apoi barem 1800 de co-
restabili domnia legei. — Se produce un tare prin falsificare. Veninul din sistemul nesc, oă în anul al 4-lea al asistenţei sale, răne să se jertfâscă pentru idealul umani-
tumult general în mijlocul căruia fişpanul electoral le ucide şi dreptul lor. ea va hrăni gratuit pănă la finea anului tar-naţioual, ce se numesce masa studenţi­
face semn protonotarului Iszekutz, care Buouros punem umăr cu Ungurii ca şcol. 30 de elevi. lor români din Braşov.
se ridică şi comunică rdmânesce respunsnl să apărăm drepturile de alegere şi cură­ Etă lista celor 30 şoolari beneficiaţi
Contăm în special la munificenţa băn­
dat de viceşpan în cestiunea zidirei pala­ ţenia alegerilor de oare cu tâte vorbele din suma celor 47 potenţi, dintre cari -17,
cilor nostre, cari ar trebui să aibă anual o
tului justiţiei. frumâse ale d-lui Szell, tare departe suntem. diu lipsă de mijldoe, nu au putut fi pri­
oifră permanentă pentru masa studenţilor
Urmâză o cestiune de tot interesantă: Poporul slăbit materialicesoe, supt, stors, miţi la masă:
din Braşov, urmând în privinţa acâsta no­
protestarea chiar din parte guvernementală muiat, e chemat în faţa notarului, care îi Din ol. VIII gimn.: I. Oăldărea (Zâr- bilul exemplu al Oassei de păstrare din Să­
contra falsificării listelor de alegători. Dăm dioe: mă omule, ce vrâi să faci? 6re nu neşti) şi Vas. Cuou (Uoea de jos.) Din cl. lişte; singura bancă română, care ne-a asi­
1
în estras, după „Drapelul * din Lugoş, dis- trebue îu tote lipsele tale nenumărate la VII gimn.: G. Giuglea (Satulung), St.
gurat pentru tot-dâuna o subvenţiă anuală
ousiunea asupra acestei afaceri. mine să te adresezi? Ascultă-mă, apoi vine Giană (Alibunar), Viot. Muntean (Ofenbaia),
de 120 corâne!
Dr. I. Iiosenthal spune, că alegerile răchie, apoi oriţărei şi paprioaşul. Aşa se Voicu Niţesou (Turcheş), Onisifor Soră (Să-
Masa studenţilor este plasată în acest
dietale au trecut şi că partidul din care frământă massa şi aşa s’a întâmplat şi la lişte); din cl. VI gimn.: Alexandru Boboia
an şcolar la d-1 Ioan Avrigesnu şi soţia sa
face parte (a lui Pattyânszky) a eşit în­ alegerile ultime. Şi una şi oealaltă partidă (Veneţia super.), Mateiîi Boerifi (Grid); din
Efrosina Avrigeanu (strada Prundului Nr. 7),
vingător. Deşi uu este obioeifi ca învingăto­ în butul legei a folosit arme şi mijloce oprite ol. V gimn.: Corn. Albu (Gyanta, Bihor),
în 2 odăi spaţiâse, etagiO, în nemijlocita
rul să recrimineze, totuşi nu pâte să nu şi nemorale. Aoest teren de luptă nu-i de G. Filip (Satulung) şi I. Modroin (Rîşnov);
apropiere a soâleior, uşnrându-se astfel in­
recriminez oontra unui oas ciudat, ce a noi, nu-i pentru sânta nâstră oausă, nu-i din cl. IV gimn.: Dum. Cazac (Satulung), specţia dilnică din partea corpului profesoral.
avut ocasiune să-l esperieze când a perours pentru patriotul adevărat, iubitor de adevă­ Val. Florea (Braşov); din cl. III gimn.: încheind raportul, urăm mesii studen­
lista alegătorilor. In lista alegătorilor din rată libertate. Faceţi reoriminârl pentru fal­ Traian Stănuleţ şi Turtea, (ambii din Să- ţilor români din Braşov din tâtă inima un:
ceroul Balinţului, în a oărui frunte stă un sificarea listelor de alegători, dâr sciţi şi săuş); din ol. II gimn: Romul Cosma Vivat! Orescat! Floreat1
prim-pretore de fer (ilaritate şi strigăte: tâte celelalte apuoături oriminale. Oei, în­ (Ariuşd); din ol. IV. reală: Petru Manole
iubilant!) a văc[ut lucruri de tot curiâse vingători tac, fiind-oă’s mulţumiţi ou resul- (Baoîfâlu); din el. III reală: I. Brăt/ulesou Oculus.
Valul ridioă şi valul înghite alegătorii. Şi tatul, oei învinşi se tem de urmările des­ (ZârneştI) şi Nio. Vulo. (Teleki-Recea); din
mai curios este, "că în anii cănd nu sunt coperirilor oompromiţătâre. ol. III oomero.: Nio. Frâncu (Porumbaoul SOIRILE BILEI.
alegeri, sunt alegători cu sutele în o co-
Nu tac însă cu suspiţionâri faţă de super.), Nio. Popică (Covasna) şi Virgil Po-
noi, cari ne-arn declarat pasivi, ci îu mod povioi (Dârste); din ol. II oomerc.: Dum. — 1 (14) Octomvrie.
tendenţios au outezat a lăţi faima, oă noi Hooiotă (Sălişte), Vas. Muntean (Ciclova Logodna archiducesei Elisabeta.
r
adeseori grosolane, acâsta o dovedesce d. am îndemnat pe alegătorii aduşi cu forţa, mont.), G. Talesou (Oraviţa mont.): din ol. Din cercurile curţii din Viena a transpirat
e. tocmai oomparaţiunea textului Ooresian mită şi beţiă — oa să mârgă la votare. I comero.; I. Mafteiii (Paloş), Valeriu Pop în publicitate soirea despre apropiata lo­
al psaltirei ou oele două redacţiuni ma­ Cine cutâză a ridica acâsta acusă perfidă, (Vad), Dum. Serbu (Dârste) şi Nio. Suoiu godire a archiducesei Elisabeta, unioa fiică
nuscripte, oea scheiană şi voroneţană. şoâle-se.... că-i vom rupe capul, fiind-oă (Bogata). a fostului moştenitor de tron Rndolf şi a
Pe cât de „învăţat meşter“ a fost minoiuos e cel-oe a scornit acâstă defăimare Primirea la masă s’a f&out pe basa archiducesei Stefania, ou loootenentul de
Coresi oa tipograf, mai pe atât de superfi­ şi infam calumniator cel-ce o susţine. oelei mai minuţiâse şi mai oonsoienţiâse ulani prinţul Windischgraetz Otto. Se afirmă,
cial să dovedesoe ca copist-corector al vechi­ că Majestatea Sa monarchul şi-a dat în­
Nu din revoltare îndreptăţită se fac oeroetări a dooumentelor aduse de petenţi,
lor traduceri românesci biserioesoi. voirea.
reoriminări, ci simplu fiind-că deşi două ku precum şi pe basa numărâselor informa-
Superficialitatea însă nu este o notă fost taberele, totuşi numai o mână a con­ ţiuni particulare despre relsţiunile familiilor
speoifioă individuală a lui Coresi, oi e un Regele Carol, după oe din causa
dus tâtă alegerea, ou un scop. Propunerea petenţilor, aşa încât credem, oă întru cât ploilor a suspendat manevrele, s’a dus în
neajuns al timpului său, neajuns, oe’şi d-lui Dr. Rosenthal, ca să se ignoreze fo­ omenesoe ou putinţă este, s’a purces cu oom-
avea rădăcinile în împrejurările culturale rurile disciplinare oompetente şi să se alâgă pletă dreptate. Ziua de 11 Oct. din castelul Sihlea la Rîm-
pe atunoi puţin favorabile la Români; o anohetă, nu o aflu de motivată, fiind-că Din locul nasoerii şcolarilor primiţi la uicu-Sftrat, unde primarul Lupescu l’a pri­
Când deci Coresi cjioe ou multă con- unde sunt normate procedările disciplinare, masă se vede, oă şooJarii sunt de pe totă mit cu tradiţionala pâne şi sare. Regele s’a
soiinţă de sine în epilogul psaltirei sale dus dela gară de a dreptul la biserica ca­
trebue să ne ţinem de acelea. Drept aceea întinderea patriei nâstre; vedem aci repre- tedrală, unde episcopul Diouisie de Buzeu
din 1577: „Să cetiţi şi bine să soootiţi, că fac propunerea, oa oaşul falsifioărei listelor sentate oomitatele Braşov (ou 9 şcolari),
veţi vedea înşivă, oă e ou adevării — deşi de alegători din oomuua Szaparifalva să se Făgaraş (ou 9 şcolari), Sibiiu (ou 4 şcolari), a oelebrat un „Te Deum“. De aici s’a dus
K
în realitate astăcji judeoând multe din ale transpună d-lui vioe-comite spre anohetare Trei-scaune (cu 2), Caraş-Severin (cu 2), ou suita sa la primarul Lupescu, unde a
neobositului diacon nu sunt tocmai cu ade­ şi eventuală îndrumare a oeroetării disci­ Târn&va-mare (cu 1), Torontal (ou 1), Turda fost găzduit.
văr — aici trebue totuşi să reounoscem plinare, având a face la timpul său onor. Arieş (ou 1) şi Bihorul (cu 1). Faptul aoesta „Ofiţei'î conscienţioşi®. Aşa-i nu­
glasul oonsciinţei omului superior, al cărtu­ congregaţiunî raport despre resultat. justifioă sprijinul general dat de toţi Ro­ mesce „Magyar Szâ“ pe oei 904 ofiţeri,
rarului cunoscut şi apreciat de toţi con­ Protofiso&lul Arpad Sulyolt susţine, că mânii pentru masa studenţilor, care nu este cari au cerut transferarea lor la regimen­
timporanii săi. denunţându-se un eas concret de falsificare, o istiiuţiune locală pentru Braşov, oi o insti tele austriaco, pe motiv, că neputând învăţa
(Va urma.) Nicolae Sulicâ. congregaţiunea nu pâte să nu ordoneze in- tuţiune culturală umanitară de cel mai general limba maghiară, nu sunt în stare a se în­
vestigaţiune şi să conorâdă cu acâsta pe interes naţional-românesc. ţelege ou soldaţii aşa oum cere regulamen-