Page 7 - 1901-10

Nr. 218—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

r
SOIRILE DILEI. ricesc! din limba rusdscă în limba ma­ pe atunol gimnasiul. .Etă în traducere nu­ prin îngrijirea profesorului Dr. E. Daianu,
ghiară. Liturghia fiind deja tradusă, ne mitul ordin : Nr. 239 Conform resoriptului fost odinidră seminarist în Budapesta, s’a
— 2 (15) Octomvrie. permitem a cita un text din ea. De esem- ministrului de instrucţiune ou data 26 1. oferit publicului român o leotură edifică-
plu „Uşile, uşile cu înţelepciune, să luăm tr. Nr. 8306. Maiestatea Sa o. r. prin re- tore şi ieftină. Ea tratdză despre Monioa,
Şc61ele lui Wlassics. O f6ie guver­
aminte în liturghia maghiară sună: „Az soluţia prea înaltă dela 20 1. tr. a încuviin­ mama model a acelui sfânt, care în bise-
44
namentala atrage de pe acum atenţiunea
ajtdkat, az ajtokat, bolosesdggel figyelmez- ţat propunerea aoelui minister relativ la rioa apusdnă este numit „Sf. Augustin , dr
44
nouei diete asupra afacerei ou oele o miie
zîiuk . Frumos de tot. înfiinţarea unei catedre pentru limba şi li­ în biserica orientală „Fc-rioitul Augustin ,
44
44
de şcdle poporale de stat, oarî s’au plănuit
teratura moldovendscă (aşa se numia atunci în amândouă bisericele însă este venerat
a-se face drept amintire a mileniului. In
Teatru german. Mâne, Miercuri, seva 1. română-Red.) la institutul filosofic (astftcjl de-opotrivă, ca unul dintre oei mai lumi­
decurs de patru ani Wlassics a înfiinţat
representa, ou d-şorâ Agata Bârsescn ca gimnasiul I de stat) din Cernăuţi ou un naţi filosofi ai creştinismului, după cum o
deja 600 şcdle poporale de stat. Iu cei din
ospe, drama lui Wilbrandt în trei acte, salar de 600 fl 44 — Intr’un alt ordin al dovedeso atâtea scrieri, cari se Ocupă cu
urmii doi ani s’au îufiinţat 247 şcole în 202 u
„Zh'fi Tochter des Herrn Fabricius . presidiului ou data de 30 Martie 1850, Nr. apreoiarea lui şi după cum o dovedesoe în
comune, dintre oarî: 60 de şcdle în co­
3289 se dice: „Maiestatea Sa c. r. ou prd speoial la noi, Românii, interesanta confe­
mune curat maghiare, 142 şcdle în comune Alegerea din cercul Betleaimlui. înalta resoluţiă dela 27 1. tr. a binevoit a rinţă a profesorului laie V. Arion, ţinută
mixte sâu locuite de-o singură naţionalitate Despre alegerea din oeroul Betleanului numi profesor al limbei şi literaturei ro­ la seminariul central din BucurescI, în cjiua
{nemaghiară) şi 29 şcdle în oomune, cari nu (comit. Solnoc Dăbâoa) primim o corespon­
mâne la gimnasiul superior din Cernăuţi pe de 30 Ianuarie 1898, şi în oare faoe mari
au şcdle. S’au sistemisat 478 posturi de în denţă din oare estragem următorele: „Ale­
suplinitorul acestui obiect, Aron Pumnul, elogii filosofiei aoestui sfânt sdu fericit pă­
văţătorl. A mai rămas aşa-ddr înfiinţarea gerea s’a făcut într’o di de Miercuri; uni­
44
ou un salar anual de şdse sute fiorini . rinte *).
a, 400 şodle de stat, ca să se împlinescă cul candidat oontele Bethlen Balint a fost
Apariţia acestei cărţi ne sugerdzăidea
miia. De sigur, că din restul de 400, cel proclamat ales. La alegere au luat parte,
a oere dela factorii competenţi, să stărue,
puţin 200 vor fi şodle confesionale nema­ durere, şi câţl-va preoţi români, între oarî ea societatea „Salba a teologilor români din
44
ghiare, pe cari Wlassics le va preface în amintesc pe: S. Popanu din Figa, Prooo- Nou abonament seminariul central din Budapesta să se reîn­
şcdle de stat, oum s’a întâmplat şi pănă piu Motentanu din Arpasteu, loan Miti- la fiinţeze, ca astfel teologii, cari fiind interul
acum. Şi aşa tot înainte, pe spatele naţio­ te&nu din Occiu, Elie Gordon din Bidin,
nalităţilor şi în detrimentul învăţământului Andreii! Olteanu şi Mureşan, cari toţi au Gazeta Transilvaniei. nu pot participa la lucrările societăţii
14
„Petru Maior , să aibă teren, unde să se
confesional va progresa maghiarisarea. luat parte şi la banchetul dat de conte. A Cu 1 Octomvrie st. v. 1901 pdtâ oultiva în limba romândseă.
mai fost şi Cocian, oare nu s’a sfiit să ţină
Dela Asociaţiune. Cetim în „Tel. Rom.“: s’a deschie nou abonament, la care Credem, oă reotorul actual al semina-
un toast plin de linguşiri la adresa şovi­ riului nu se va lăsa a fi influinţat de găr­
Joi în 10 Octomvrie aţinut comitetul central invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii
nismului maghiar intolerant. Etă un preot, găunii şovinismului şi va aoorda teologilor
a? „Asooiaţiunei prima şedinţă sub conduce­
44
care trăesoe din prescura romândsoă şi oare foiei nostre.
rea vice-presidentului, d-1 losif St. Şuluţiu, români drepturile lor.
nesocotesce poporul său şi-şi bate joo de Preţul abonamentului: Oniţâ.
în care s’a decis eseoutarea oonoluselor 9
el, numai ca să capete ajutor dela stăpâ­
aduse în adunarea generală ultimă. S’a adus Pentru Austro-Ungaria: pe un
nire. Ca el şi oei-lalţl participanţi la ban­
la ounosoinţă în acea şedinţă notificarea an 24 cor6ne; pe şâse luni 12cor6ne; NECROLOG. In Făgăraş a încetat
chet ş’au uitat de sine şi s’au degradat
d-Iui Ales. Mocsonyi, oă la aoâstă şedinţă pe trei luni 6 corone; pe o lună 2 din viaţă în 11 Octomvrie în al 64-lea au
fără genă, numai ca să-şi potă primi răs­
n’a putut lua parte, dâr în decursul lunei Oo- corăne. al etăţii loan Cepeş, candidat de advocat.
plata de buni „hazafi“ („patrioţi )— „tir-
44
tomvrie va veni la Sibiiu să oonducă în­ Pentru România şi străinătate: Rămăşiţele pâmântescl ale răposatului s’au
u
gariul .
suşi şedinţa proximă a comitetului. Prim- pe un an 40 franci, pe şăse luni 20 depus spre odihnă veclnică în cimiteriul
secretarul Dr. Diaconovioh a fost însărci­ franci, pe trei luni 10 franci, pe o biserioei gr. cat. din Făgăraş, Sâmbătă în
Deputaţii slovaci înoă nici n’au in­
nat a scrie istoricul „ Asooiaţiunii în o lună fr. 3.50 12 Octomvrie a. o. la 2 dre p. m.
44
trat în parlament şi au devenit deja ţinta
broşură de estensiunea celor din biblioteca Abonarea se p6te face mai uşor
zeflemelelor şi ameninţărilor prin foile ma­
poporală. D-şdra Sofia Condemin donâză prin mandate poştale.
ghiare. Aşa cjiarul umoristio „Kakas Mâr-
pentru fondul oasei naţionale premiul ob­ CIR! ULTIME.
t,on“ într’o poesiă satirică îi avertisâză să A dminis traţiunea.
ţinut la petrecerea poporală pentru costu­
44
nu se lege de „naţiune , căol ddcă braţul Bucurescî, 14 Octomvrie. Erî,
mul românesc, ce l’a purtat. Tot atunci s’a
maghiar va lovi între ei, vor fi sdrobiţî Duminecă, s’a ţinut la Varna un
augajat ca profesdră Tpentru instruarea în
u
aşa, că nici un „drotar d n lume nu-i va mare meeting de protestare contra
;
musioa vocală şi oântărî la şoola de fete $g se reînfiinţeze
mai putd lega. ţ)iarul maghiar îi sfâtuesce crucjimilor Turcilor. — piarul „Kolni-
d-şdra Elena Cunţan, absolventă a acade­ 44
deci să nu se atingă de leul, oe ddrme. La societatea „Salba a teologilor dn Budapesta. sche Zeitung află, că domnesce o
14
miei regale pentru musicâ din Berlin.
alt loc însă acelaşi cj’ , cuprins de-o pre­ frământare torte mare între musul­
ar
simţire tragică, îşi aduce aminte de pro­ In literatura germană şi franoesă apar manii din Munteuegru, din causă, că
Parastas. Sâmbăta treoută s’a ofioiat tji ou <ji opere edifioătore destinate a con­
oe:
— după-cum scrie „F. D.“ — în biserica verbul, oare cj’ „Să nu găzduiesc! pe I creştinii muntenegreni au răpit şi au
Slovac, câcl te va scdte din oasă“,şi-l tra trabalansa efectul ruinător al scrierilor ateiste luat de neveste patru fete turce din
S. loan din Caransebeş un parastas pentru
vestesce aşa: „Să nu dai Slovacului man­ şi pornografice, propagate de duşmauii cre­ Podgoriţa. — O telegramă sosită la
odihna sufletului regretatului F. M. L. ca­ dinţei.
14
valer de Seraoin. La parastasul oficiat de dat, oăcl te va scdte din cameră . Viena din Monastir (Macedonia) spune
Asemenea opera se traduc şi în alte că vice-consulul frances de acolo ie­
d-1 protopresbiter A. Ghidiu, asistat de
Despre arcliiducesa Elisabeta, fiica limbi şi se respândesc în popor. şind dintr’o cafenea, a fost atacat
preoţii locali Stoian şi Buru, a fost de faţă
fostului moştenitor de tron Rudolf, se oo- In privinţa acdsta este interesant a urmări de 5 soldaţi turci, cari l’au insultat
văduva generalului şi număroşl etimătorî
munică următorele din Viena : Archiducesa aotivitatea societăţilor literare, oe esistă în şi au încercat se-1 ranăscă. Gendarmii,
.de ai i-epauaatului.
Elisabeta a făout ounosoinţă ou prinţul Otto Ungaria în fie-oare seminar teologic. Aioî cari au alergat în ajutorul vice-con-
Dela manevrele române. Regele Ca­ Windischgraetz înainte ou doi ani la un bal în fie oare an vedem, oum candidaţii de sulului, au desarmat pe soldaţi şi
ro! a visitat în cliua de (30 Septemvrie di­ de curte. Deja la prima întâlnire prinţul preoţi în orele libere se îndeletnioeso i-au arestat. Soldaţii vor fi daţi în
ferite instituţiunl din Rîmnioul-Sărat. La Otto a făcut o mare impresia asupra ei. ou traducerea vr’unei lucrări mai impor­ judecată. Comandantul militar s’a
11 dre a. m. sosesoe principesa Maria, îm­ De atunci începând, archiduoesa a invitat tante, scrisă într’o limbă universală, dr la dus la vice-consulul Franciei şi i a
brăcată în uniformă de colonel de roşiori, pe prinţ la tdte seratele intime în aparta­ sfirşitul anului se presentă pe piaţa biblio­ presintat scuse.
ou decoraţii pe piept. La 12.15 înoepe de­ mentele sale dela palat. Gei dela curte ar grafică ou rodul ostenelelor lor. ftoma 14 Octomvrie. Regele
filarea, oare a oferit un superb spectacol. fi voit mai bucuros, ddoă arcbiduoesa s’ar In România însuşi I. P. S. 9a Metro- Victor Emanuel va face prima sa vi-
In fruntea trupelor era generalul Băico- fi măritat după prinţul Robert de Wiirtem- politul primat, un adânc cunoscător al li­ sită în streinătate la curtea rusdscă.
ianu, comandantul corpului III de armată. berg, unul din cei mai frumoşi bărbaţi, ddr teraturei teologice, a publicat în traduce­ Călătoria se va face cât mai curei.d.
Prinoipesa Maria a defilat în fruntea regim. arohiduoesa nici că voia să audă de el. Iu re romândsoă mai multe lucrări volumi- Regele va fi însoţit de ministru-pre-
4 de roşiori din Bârlad. Entusiasmul a fost fine archiducesa a declarat, că sdu va fi ndse de ale soriitorilor eclesiastid franoesl şedinte Zanardelii şi de generalul
la culrne, publicul aplaudâză şi o primesce soţia prinţului Windischgraetz, sdu a nimâ- şi nu de mult am avut oeasiune a saluta Ponza di Vaglia. Se vorbesce, ca prin­
u
pe prinoipesa cu urale entusiaste. După de­ rui. De atunol archiducesa nu s’a liniştit renumita carte „Isus Chistos de oelebrul cipele Nichita încă se va afla pe
filare Regele Carol timp de o dră şl-a es- un moment şi a mişcat, cum se cjioe, tdte scritor franoes, părintele Bidon, în tradu­ atunci la Ţarul.
pus părerile asupra manevrelor şi s’a de­ pietrile, ca să-şi impună voinţa. Dupâ-ce cere romândsoă făout.ă de decanul facultăţii Viena, 15 Octomvrie. Erî săra
;
clarat forte mulţumit cu reuşita lor. şl-a pregătit bine planul, s’a dus la Majes- teologice din BucurescI Dr. Chiriccscu şi s’a ţinut l’a Sclionbrunn logodna ar-
tatea Sa, care o adordză, şi s’a rugat atâta, economul C. Nazarie. chiducesei Elisabeta cu principele
44
„Emke“. Comitetul „Kulturegyletului
pănă-oe a primit învoirea la acdsta căsă­ La Româuii de dincooe de Oerpaţl pri Windischgrâtz. Maj. Sa a închinat
din Cluşifi şl-a ţinut în cjiua de 12 Octom.
toria romantică. Archiduoesa, peste tot e mele îfaoeputurl pe acest teren le-a făout so­ în sănătatea logodnicilor.
şedinţa lunară sub preşediuţa oontelui Bdldi. fdrte obstinată. Oeea-ce \-I propune odată, cietatea „Salba a teologilor români din ins­ Belgrad, 15 Octomvrie. Scupştina
44
Cassierul general, Merza Lajos, a raportat trebue să se şi realiseze. Vara trecută aflân- titutul „S. Barbraa din Viena, care a pu
44
-despre starea oassei. In luna Septemvrie 44 şi noul senat au fost convocate pe
du-se în Traunkirch n îi veni gustul să blicat „Fabiola de cardinalul Wiseman şi cjiua de erî.
s’au înoassat 14.240 cordne (12.841 în nu- - plece la Viena c’un tren separat. Mareşalul „Oatechismul lui Deharbe în traducere ro-
44
mărar). Averea sooietăţii în <jiua de 30
ei o făcu atentă, că aşa ceva nu se pdte mândscă.
Septemvrie a fost de 2.735,900 cordne. L i t e r a t u r & .
eseouta'uşor. Atunoîarohiducesa mâniându-se Dela 1873 încoce, teologii români,
Adunarea geuerală se va ţine la 10 Nov. fiind permutaţi din Viena la seminarul cen­
cjise: „Sunt eu archidueesă ori ba? Ddoă, „Caractere morale, esemple şi sen­
în Cluşiă, dr cea de anul viitor în Aiud în tral din Budapesta, societatea „Salba a tinţe culese din istoriile şi literaturile po-
44
suuţ, momentan să împlinesol ce-ţî porun­
cjiua de Rusalii. pdrelor vechi şi moderne de loan Popea,
44
cesc — şi contele Bellegarde fu silit să i fcst desfiinţată, sub cunoscutul pretext in­ profesor. Cetitorul află în aoâstă carte (de
44
Virchov. Savantul profesor Viehov împlindscă pretensiunea. Archiduoesa vor- vocat de atâtea oii cu ocasiunea desfiinţă­ aprope 400 pag.) o comoră nespus de pre-
din Berlin şi-a serbat în cjiua de 13 Oct. besoe esoelent limbile englesă şi franoesă; rilor societăţilor fbmânescl. Teologii ro­ ţiosă de învăţături, de mângâieri, de însu­
aniversarea a 80-a a nasoerii sale. La aoâstă e de statură înaltă şi sveltă. mâni din Budapesta, 15 la număr, astăcjl fleţiri spre tot ce e moral, nobil şi frumos.
nu se pot oultiva în limba maternă, în care Preţul cor. 2.50 (cu posta cor. 2.70.) Pen­
serbare au participat delegaţi aprope dela
Din Bucovina, Ţiarul „Buk. Journal au să predioe cuvântul lui Dumnezeu. tru România 3 Lei, la care este a se adauge
44
•tote universităţile europene. şi portul postai.
în numărul său dela 13 Octomvrie publică Cu tdte aoestea însă, un număr de
Cărţi rituale orientale traduse în textul ordinului preşedintelui ţării adresat teologi s’au pus pe lucru şi deşi nu aveau
44
*) VedI „Biserica Ortodoxă Română , anul
limba maghiară. Am amintit deja, cu data de 23 Iauuarie 1849 corpului di- o societate constituită, în orele lor libere XXII Nr. 1.
că episcopul ruteau din Muneaciu a daotio al studiilor filosofice din Cernăuţi, au lucrat la traducerea cărţii „Mama Sfân­
44
însărcinat pe vicarul sdu Lengyel din relativ la introducerea limbei române ca tului Augustin de Bougaud. Cu acdstă Proprietar: I)r. Aurel Mureşianu.
Rajdu-Dorogh, să traducă cărţile bise­ obiect în institutul filosofic, oum se numia carte, eşită de sub tipar aoum de curând Redactor responsabil: Traian ÎI. Pop»