Page 6 - 1901-10

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 218. —1901.

ghiarî romanisaţl şi mai ales pe basa acâsta şcâlele şi tote celelalte mijlbce artifioiale va sta Austria rom. cat. Numai Sârbii avem şi nu vom avâ". Nu de zelul ori ne-
militâză pentru liturghia maghiară. de a-şl înmulţii nâmul, nu pot produce efec- amintitelor teritorii (cam 3 milione), mai zelul, uu de sporiul ori nesporiul învăţă­
Apoi, să ne ierte domnii şoviniştl să • tul dorit ou celeritatea oontemplată de ere­ departe Românii, cari în monarchiă sunt mântului în şcâlele confesionale susţi­
le oităm numai un esemplu, din care va erii lor înferbîntaţl. mai mulţi de 3 miliâne, apoi Rutenii din nute de biserice creştine române îi
pută vedă chiar şi 'un orb, că nu ceea-oe Le trebue şoviniştilor un cuiti al lui Galiţia, Ugria şi Bucovina (cam 3,850,000) dâre pe adversari oapul, ci îi ustură fap­
afirmă dânşii, oi toomai contrarul este ade­ Pepelea printre poporele de ritul răsăritean, s’ar putâ uni. tul, că în şoâla confesională Românii văd
vărat. ca să pâtă continua cu ingerinţele lor şi Şi decă s’ar realisa federaţiunea austro- adevăratul învăţământ, cultivarea iubirei de
In Hajdu Dorog, oentrul de astădl al 36 un teren, unde pănă acuma nu îndrâs- ungară, âre cine va juca în ea rolul prin­ limbă şi naţiune şi întărire în sentimental
mişcării liturgice maghiare, pe lângă Rutenii niseră a se arunca. Atâta şi nimic mai cipal? în primul rând Germanii, cari sunt religioso-creştin. Numai prin învăţământul
astădl maghiarisaţî, esistau înoă pa la înoepu- mult. Tote celelalte argumente sunt beşicl mai mulţi de 10 milione, apoi Maghiarii în limba maternă se pâte sădi în elevi
tul secolului XIX mai multe mii de Români, de săpun, întocmai ca şi accentuarea im­ cu Slavii maghiarisaţî (cam milione) elementele învăţământului şi a-i conduoe
cari au dispărut în câte va decenii cu de- portanţei rassei maghiare în [catolisarea Jidovii (cam 2 milione), Polonii la cari la o desvoltare sănătâsă şi firâscă, âr nu
săvîrşire. Orientului. s’ar alătura şi Slovacii, şi în fine Cehii. prin omorîrea inteleotului ou bocănelî îu
In şematismul diecesei Munoaciului pe Lucrurile aoestea trebue să fiă ounos- Serbii, Rutenii şi Românii ar rămâne în limba maghiară. Nu esistă copilaş român,
anul 1816 găsim următărele : Dorogh, opp. oute şi la Roma şi de aceea cai doi epis­ minoritate, sârtea lor în loc de a-se îmbu­ oare să crâdă, oă Dumnezeu îl ascultă,
Hajdonicale. Parochus pro parte valacliica cop! ruteni, oarl s’au pus în fruntea pele- nătăţi, s’ar înrăutăţi. dâcă îl agrăesoe alt-fel, decât cu „Tatăl
D. Bas. Szabâ, iu Matre gr. rit. cath-2014. rinagiului de anul treout de sigur sunt con­ Ou Germanii nu trebue să ne aliăm, nostru carele eşti în ceriurl". Drept con-
In şematismul dela 1829 mai este sideraţi acolo, oa nisoe instrumente incon- dâr nici să ne înduşmănim. Germania are olusiune respinge eu indignare părţile res­
amintire de Români, de paroch însă nu mai sciente în mânile unor şoviniştl, pe cari drept la unirea naţiunei germane, tot aşa ca pective din raportul vice-şpanului.
e vorbă. Er în şematismul dela 1847 despre nici interesul mântuirei sufletescl a credin­ noi la unirea naţiunei rusescl. Nu Ger­ Adunarea s’a continuat şi sfirşit
Români nici nu se pomesce. Ya să cj'oă în cioşilor, niol dragostea bisericei nu i-a de­ mania este causa tratatului din Berlin, căol Vineri.
trei decenii au fost înghiţiţi 2014 suflete terminat să iniţieze o asemenea mişcare, ci nu ea s’a obligat în 1876 la cedarea Bos­
de Români „ad majorăm Hungarorum glo- pur şi simplu rîvna maghiarisării. niei şi Herţegovinei, nu Germania a redac­
riam". Cine soie, dâcă acel Szabâ Jeno, Comitetul permanent al mişcării li­ tat tratatul dela San Stefauo, care a făcut Din străinetate.
oare astăcjl e3te preşedintele comitetului turgice nu este, decât o sucursală a vr’u- ca în Berlin representanţii Greciei, Serbiei Pressa rusescă şi noul tarif va­
permauent al mişcării liturghice, nu este nui „kulturegylet". şi României să protesteze contra Rusiei.... mal german. „ Nowoje Wremja* din Pe­
vr’un nepot de al lui Vasile Szabo, care la Delaletca. tersburg, se ridioâ din nou în contra poli­
Articolul spune mai departe, că
1816 era parochul Românilor la Dorogh! ticei vamale germane, pice, că bărbaţii de
resboiul dela 1877/78 a fost purtat
Mai departe găsim în şematismul dela stat ai Germaniei sunt nisce grandomani,
Voce rusescă despre Austro- numai în favorul ortodoxilor (?) şi
1829 în Bdlcâny 1386 greco-oatolicl, în oarl ored, că dâcă Germania caută să ob-
Ungaria că Rusiei i-ar fi stricat mult acel res-
Gelse 1064, în Fejâ>tâ I&IO, Biri 516, Nagy ţia numai pentru ea avantagii şi să lo-
boiii. Continuând 4* ce:
Kâlld 1965, Kăllâ Semjeny 688, Napkor Marele cjiar rusesc „Petersburg- vâscă în celelalte state, aoestea diu urmă
470. In t,6te aoeste comune găsim pe lâDgă skija ViedomostP publică sub titlul Misiunea nâstră istorică (!) n’o putem totuşi vor considera oa o favâre deosebită
1
limba’rutână şi limba română. Dela mijlc- îndepliui în Orientul ortodox, decât prin şi ca o onâre de-a merge umăr la umăr ou
„Austro-TJngaria — ca stat federativ“
oul secolului însă nu so mal pomenesce de un articul din pana vestitului pan- drept şi dreptate, aşa ca să nu împărtăşim grenadirii din Pomeran a. — „Rossija", un
limba română*). slavist Durnowo, despre care se de privilegii pe nici o naţionalitate din diar rus tot aşa de influent, spUDe, că a
Etă dâr, că procesul desnaţionalisării scie, că stă în conexiuni cu cercu Balcani. Chiămarea nâstră este a garanta sosit sfirşitul triplei alianţe, şi oontinuă
Românilor se pâte urmări pas cu pas şi rile guvernului din Petersburg. Nu­ pacea — âr nu a aţîţa pasiunile — şi nu nu­ astfel: „In tot oaşul e îndoios, oă Austro-
prin acâsta se pâte resturua afirmaţia oute- mitul (Ji avend caracter semi-ofi- mai Bulgarilor, pentru că sunt Slavi şi pen- Ungaria şi Italia vor reînoi alianţa pe basa
ar
zătâre a promotorilor limbei liturghme ma­ -cios, credem a fi de interes, se dăm tru-câ noi i-am liberat, pe când Grecii şi tarifului proiectat de Germania; e ridicol
ghiare, că aoei gr. catolici ar fi fost Ma­ articulul din cestiune în estras. Românii s'au liberat ei înşişi. A sprijini pre- a încheia un tratat în faţa unui răsboiii
ghiari ab origine. 06 tensiunile Bulgarilor la Traoia şi Macedonia, vamal, oăcl atât Austro-Ungaria, cât şi Ita­
După unii publioiştî — (fi Durno-wo ar însemna să ridicăm asupra nâstră bă­ lia nu pot răspunde tarifului vamal german
Nu voim să intrăm în disouţiunea — Rusia şi Fratcia ar trebui să vegheze nuiala de a fi provocat un răsboiii fratri­
oestiunei, dâcă canânele bisericei orientale asupra intregităţii Austro-Ungariei, orl-ce cid, ori a lăsa întrâga Peninsulă-balcanică prin alt-oeva, decât prin boicotarea impor­
prescriu întrebuinţarea limbei poporului in s’er întâmpla în acâsta monarchiă, căci nu pradă Austro-Ungariei. tului german. Dâcă însă Germania va ceda
liturghie, constatăm numai după Dr. Gihr se pâte permite, ca Germania să se întă- aliaţilor ei, de voiă de nevoiâ, va trebui
(„Das heilige Messopfer" Freiburg i B. râsoă în paguba monarchiei. Ar trebui prin Articolul se afîrşesce provocând să cedeze şi Rusiei. In cas contrar, Rusia
1887. pg. 305 nota), oă între cele 12 limbi urmare, oa Rusia să pârte răsboiii cu Ger­ pe Austro-Ungaria se dea de bună prin taxele sale vamale va închide graniţa
liturgice, întrebuinţate atât în biserioa apu- mania pentru a apăra Austro Ungaria. voie Bosnia şi Herţegovina, căci alt­ produselor industriei germane".
sâna, cât şi cea răsăritână unită ou Roma Nu ’neape îndoiâlâ, că nu este în in­ fel la dorinţa Rusiei i ar veni cam Serbia şi llusia. Din Viena se te-
(latina, grâca, syriaoa, chaldeioa, arabioa, teresul Rusiei ca Germania să se întărâscă, greu se o facă. legrafâză : In oerourile oficiale de aci a pro­
ethiopioa, glagolitioa, rut.hâna, bulgara, ar pre cum de altă parte n’ar fi echitabil din dus o impresia fârte neplăcută recentul
menâsoa, coptica, românâsca) nici una nu parte rusâseă, dâcă noi am împiedeca uni­ Din congregaţia comitatului discurs al Regelui Serbiei la Niş. Regele
este limbă poporală viuâ, afară de cea ro- rea seminţiilor germane, chiar dâoă aoâsta Alesandru, adresându-se primarului a de­
mânâscă. Prin urmare argumeutul liturghiş- s’ar întâmpla în paguba Austriei.... Caras Severin. clarat, oă e o fericire pentru el, oă i-a fost
9
tilor ou canânele răsăritene par a fi tot aşa Inoât privesce unirea Slavilor din mo- (Fine.) dat să se alipâscă. la politica puternicei
de şubrede, ca şi iuvooarea istoriei. narchia austro-ungară — eu nu cred, oă acesta Rusie. Austro-Ungaria trebue să interpre­
Intre obiectele, cari s’au discutat în teze aoeste vorbe ale suveranului Serbiei,
Ori cine pâte vedâ aşa-dâr, că mişca­ s’ar putâ faoe. Dibâoia politicei austriaco
adunarea comitateusă din Lugoş, au mai ca o manifestaţia anti austriacă.
rea liturghioâ maghiară îşi are rădăcinile şi atitudinea Vaticanului ţine în continuo
fost cestiunea islazelor şi oestiunea şcolară.
în spiritul şovinist, oare a inventat un nou frecări pe Slavii din Austria şi Ungaria: Colonia Cap în plină rdscdlă.
In cestiunea islazelor a luat cuvântul
mijloc şi pâte cel mai puternic de maghia- Croaţii contra Sârbilor, Polonii contra Ru­ Soiri sosite din Bruxella spun, că întrâga
membrul român Dr. G. Dobrin, deolarân-
risare, biserica, după ce ou oolonisările tenilor eto. Slavonia şi Voinodina, Bănatul colonia Capului e în plină rlseâla. Mai mult
du-se nemulţumit ou regularea pusă la
au dat faliment, âr ou „kulturegylet“-urile, vestic, Boooa di Oattaro, Bosnia şi Herţe- de 20,000 OlandesI au prins armele şi au
cale, fiind-oă prin ea islazele se declară
govina cu Sârbii lor nicî-odată nu se vor trecut pe partea Burilor. Iutr’aceea s’a pro-
oomunale, adecă avere oomunală, pe când
w
*) V. „Observatoriul Nr. 22. 1879. alătura la o Oroaţiă mare, la drâpta căreia olamat starea de asediu în tâtă oolonia,
sciut este, oă oorauna politică nu a căpă
oeea-ce dovedesoe eolatant, că lucrurile
tat avere dela organisatorii graniţei şi nici
merg rău pe partea Angliei. Pe când se
nu şl-a câştigat mai târdiu o ast-fel de
uşâră penitenţă, după ce la prima ediţiune Oe a fost aşa-dâră diaconul Ooresi, proprietate. La fine d-1 Dobrin oere, ca întâmplă aoestea Kitchener lasă să fiă ese-
a Cazaniei (circa 1564) procedase ou o vă­ scriitor sân tipograf? prin o anchetă să se studieze mai dinadins outaţî comandanţi buri, oarl îi cad în mâni.
dită temeritate, introducând în cartea sa Şi una şi alta. natura de drept a islazelor şi apoi prin Aşa d. es. a fost esecutat în Middluburg
fără reservâ oel mai pronunţat liberalism A fost în primul rând „meşter învă­ congregaţiune să intervină vice-şpanul la comandawtul bur Lotter. A mai fost prins
al doctrinei reformate, pentru care apoi ţat" oa tipograf după mărturia categorioă guvern, ca în cas de lipsă legislaţiunea să şi comandantul bur Scheeper.
ediţiunea cea nouă din 1580—1581 a fost a contimporanilor, întocmai preoum a fost stabilâscă prin o lege potrivită dreptul de OLurburări în Albania. Albanes i
supusă unei rigurâse censuri bisericescl, âr „mare meşter a tiparelor" fiiul şi în aoelaşl proprietate a împămâuteniţilor asupra is­ din Elbasan sunt de câte-va (jfl într’o
0
lui Ooresi i-s’au dat oa colaboratori învăţa­ timp discipolul său, Şerban. lazelor. mare fierbere. Prin diferite oartiere au fost
ţii preoţi dela biserica sf. Nioolae din Că după raporturile oultnrale-literare D-1 O. Brediceanu luând âră-şl cuvân­ cioouirî între armata turcă şi rebeli. La El­
Scheii Braşovului „popii Iane şi popa din acele vremuri la Români, Ooresi a fost tul spuue, oă nu e mulţumit cu enunoia- basan majoritatea loouitorilor sunt Alba­
Mihai". „meşter învăţat" şi oa scriitor, oa oopist- ţiunile din raportul vice-eomitelni privi- nesi. Acum oâte-va cjile, Albanesii au afişat
Inoă câte-va cuvinte oa încheiere- corector al veohei nâstre literaturi române târe la învăţământ, In special la învăţă­ pe ziduri un manifest, prin oare oer pute­
conolusiune. bisericescl în sensul stabilit în cele premer- mântul confesional. In raport adecă se amin- rilor străine să intervie, ca să se recunâsoă
Cred, că nu e o aserţiune riscată, ad­ gătore, — cel mai „învăţat meşter" între tesce cu laudă resultatul învăţământului în limba albanesă ca limbă oficială şi în ace­
miţând, că „Şerbau diiac“, culegătorul- antecesorii şi contimporanii săi oărturarî şcâlele de stat şi comunale şi • se efice de laşi timp să se înloouâsoă funcţionarii turol
tipograf al Paliei de Orăştiă 1582, menţio­ români, având esolusiv meritul de-a fi pri- altă parte, că învăţământul la şcâlele con­ ou Albauesl. Muteşeriful, rudă cu Kia-
nat în prologul oărţii oa „mare meşter al ţnul întemeietor al limbei nâstre literare de fesionale nu corespunde reoerinţelor. Pe zim-Bey, ministrul Turciei îu Bucuresel, a
tiparelor", este identio ou Şerban, fiiul dia­ acjl, acâsta ored, că resultă cu destulă evidenţă când diuoolo se laudă zelul „patriotic", dat ordin să se rupă manifestele şi să sa
conului Ooresi, cunoscut ca tipfiritor al Li- din acest mio capitol de istoriă literară, — dincâce omite a oonstata zelul patriotio, aresteze rebelii recaloitranţî.
turghierului slavoneso tipărit la Braşov un mio tablou cultural [din epooa primelor ceea-oe oonstitue o aousâ masoată de ne- llusia şi Anglia în Persia. fia­
în 1588. începuturi de literatură cultă naţională la patriotism. rele euglese provâcă guvernul să ia o ati­
11
„Meşter învăţat e şi atributul diaco­ Româuî. Oratorul protestâză [energic în contra tudine mai hotărîtă faţă de acţiunea Rusiei
nului Ooresi după cuvintele judeţului Lukas N’am voit să fao nioi panegiricul, nici acestei insinuări şi declară, că Românii din de-a usurpa influenţa Cnglesă în Persia. Se
Hirscher în predoslovia Evangheliei cu în­ rechisitorul diaconului Ooresi, oi „oetind, acest comitat n’au lipsă să înveţe pa­ crede, oă ministrul da esterne va da in­
văţătură din 1581. bine să socotiţi, că veţi vedea înşi-vă, oă triotism dela cei-oe au fost importaţi în strucţiuni ambasadorului Angliei la Peters­
Aoestea sunt cuvintele, în oarl putem e ou adevăr". comitat, cari trăesc din sudorea Românilor burg, să facă representaţiunî la guvernul
şi noi reasuma valârea diaconului Ooresi JVicolae Sulică. şi cari pas de pas urmăresc maghiarisarea. rusesc contra încălcărilor în preparaţiune.
ca tipograf şi oa cărturar, ca om al litere­ „Dâcă maghiarisarea e patriotism, atunci Rusia însă e decisă să nu ţină oont de
lor şi al condiului. voie cătră aoel patriotism n’am avut, nu pretenţiunile englese.