Page 9 - 1901-10

REDACŢIUNEA, ,gazeta« iese în Hilare (Ji.
Mministratinuea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Pe un an 24 oor., pe şAse luni
Braşov, piaţa mare nr. 30. 12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisori nofranoate nu so pri­ N-rii de Duminecă 8 fi. pe an.
mesc.—Manusoripte nu se Pentrn România şl străinătate:
retrimit. Pe un an 40 franoî, pe şAse
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ss prlmoso la Admlnlstraţluns în N-rii de Duminecă 8 franoî.
Braşov şi la următArelo Se prenumeră la tote ofi-
BIKOUBl de ANUNŢTJBi: oiele poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dnkos Naohf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Angenfeld & Emeric Les- Abonamentnl pentrn Braşc?
ner, Heinrich Schalok, A. Op-
pelik Nuchf. Anton Oppelik. Âdmmistrafiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- TBrgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şAse
Leopold (VII Erzsâbet-kornt). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
Cu dusul în casă: Pe un an
PREŢUL INSERŢIUNILOR: A N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 luni 12 o., petrei
o seria garmond pe o oolână luni 6 oorAne. — Dn esemplar
10 bani pentru o publicare. — 10 bani. — Atât abonamontele
Publicări mai dese după tari­ cât şi inserţiunile sunt a se
fă şi învoială. — RECLAME pe plăti înainte.
pagina 3-a o seria 20 bani.
Nr. 219. Braşov, Joi 4 (17) Octomvrie. 1901.

Zădarnice ostenele. limba română" aleşi pe sprinceană a lui Szell, arătând, că btă unde Toastul Regelui Carol.
din graţia guvernului. duce el ţbra, de-adreptul în braţele
’
^ de
Multe s’au fiis s au scr s Acesta nu o vor mai pută afirma slavismului. De altă parte bine Sâmbăta s6ra s’a dat un ban­
când cu venirea la cârmă a lui Szell şi din causa, că acum ei înşi-şî în- sciind, că deputaţii slovaci noi aleşi chet militar la Râmnicul-Sărat, după
despre atitudinea pasivă a Români­ registrăză între diferitele grupuri numai rol naţional nu vor putâjuca terminarea manevrelor. Regele Ca­
lor şi nenumărate sfaturi li-s’au dat din dietă şi pe cel nou slovac, nu- în dietă, voesce a-se folosi de oca- rol a rostit următdrele toasturi:
acestora, cum se se lapede de ea, mindu-1 al „naţionalităţilor". Deci siune spre a face confusiă, vorbind
„Simt deapururea o vie buouriă, când
însă n’au folosit nimic. Românii faţă cu cei cinci representanţî de marepericul acolo, unde de fapt
n’au putut fi capacitaţî. că progra­ slovaci, înşiraţi în lista oficială a nu este decât o conformare oportu­ „mă găsesc în mijlooul armatei, pe oare
„ţâra o privesce cu mândriă şi Eu ou
mul guvernului Szell e singur mân­ deputaţilor, va întreba acum lumea: nistă după împrejurări.
tuitor şi deci t6te au rămas în sta­ unde au rămas representanţii naţio­ Câte apucături, câte chichiţe, „adenoă dragoste.
diul de mai ’nainte, âr toile ma­ nalităţii române, care e mult mai câtă intrigă pentru a paralisa orî-ce „încrederea netăgăduită, pe care Ro-
ghiare, şi dintre cele mai şoviniste, numerăsă ? putere de acţiune a naţionalităţilor. „mânia o are în oştire, ne impune sfânta
vin şi recunosc acum, că totuşi „ni- Dăr nici despre acăsta n’am voit Zadarnice ostenele ! Va mai merge „datoriă să muncim fără preget şi să unim
u
suinţele pasive constituesc la Ro­ se vorbim, ci fiind-că cei câţî-va de­ aşa cât va mai merge, pănă ce va „tote puterile nâstre spre a răsplăti în­
mâni o forţă, ce se manifestă pe putaţi naţionalişti aleşi în cercurile bate ceasul pentru o acţiune comună demnatele jertfe, pe oarî ţâra le face pen-
t6te terenele într’o direcţiă, ce con- slovace au dat prilegiu unei discusiunî politică a naţionalităţilor purtată cu „tru apărarea sa.
densăză şi unesce tot ce e naţional privitbre la politica de naţionalitate, t6tă energia şi seriositatea. Atunci „7n fiă-care cias armata trebue sâ fiă
în sînul poporului. Sub „nisuinţe pa­ am voit se înregistrăm o curiosă vor fi spulberate dintr’odată t6te so­ „igata sâ implinâscă falnica sa misiune, să fiă
sive* înţeleg ele tote nisuinţele nostre scire, ce vine dela Budapesta şi stă fismele adversarilor şi lumină de­ „soutul de oţel al patriei.
de cultură şi de consolidare naţio­ în legătură cu faptul alegerii acelor plină se va face. „Aoest înalt scop pâte fi dobândit nu-
nală interibră, în oposiţiă directă cu deputaţi. „mai prin o şoâlă practioă.
nisuinţele maghiarismului. „Salut dâr ou o deosebită satisfaoţiă
„Deja", fiice una dintre foile Se vestesce adecă, că sub titlul Deschiderea nouei diete se va „manevrele din ăst timp, oarî au dat un
amintite, „ura contra Maghiarilor a „politica de naţionalitate în Unga­ face în fiiua de 24 Octomvrie. După oum „nou îndemn armatei şi erau de un mare
trecut în sângele Românilor, deşi ria" va apare în curend la Lipsea se anunţă, în singuraticele ministerii s’au „folos pentru acei, oarî sunt chemaţi a
aceştia nu pot spune nimic rău des­ o broşură în limba germană, care, redactat deja fragmentar părţile din cari se „conduoe unităţile taotioe.
pre Maghiari". (Aufii-ţî acolo !). Şi în faţa victoriei deputaţilor naţiona­ va oompune mesagiul de deschidere. Săptă­ „Aducându-vă mulţumirile Mele pen-
adecă prin ce şî-ar manifesta Ro­ lişti slovaci la alegerile trecute, ple- mâna acâsta Ooioman Szell va merge la „tru silinţele desfăşurate în timpul concen­
mânii acea pretinsă ură? Prin ni­ dăză pentru necesitatea unei alianţe Yiena, ca se înainteze monarchului mesa­ trărilor şi manevrelor, închin aoest pahar
mica alta, decât, că se interesăză ce ar fi se se încheie între Maghiari giul spre aprobare. „în sănătatea corpului al treilea de ar-
de progresul reuniunilor, societăţilor Nemţi şi Români faţă cu slavismul, „mată, oare s’a arătat vrednic de aşteptă­
şi institutelor de cultură şi econo­ care „câştigă din fii în fii mai mult rile Mele". *
mice românescl şi că mic şi mare, teren şi care ameninţă monarchia." Reconstruirea cabinetului Szell.
ţăran şi inteligent sunt gata a-şî Vom înţelege îndată scopul şi De repeţite-orl s’a fâout amintire în pressa „Al doilea pahar îl ridio în onârea
manifssta la tote ocasiunile, ce li-se tendinţa acestei broşuri, dăcă vom maghiară, oă după alegerile dietale se vor „judeţului şi oraşului Râmnioului, care
dă, simţul lor naţional! avă în vedere, că ea recomandă ca face schimbări în actualul oabinet ungu- „Ml a făcut o primire aşa de oăldurâsă
Dăr nu despre acestea am voit pe singurul bărbat de stat care ar fi reso. Dn fiiar oposiţional din Budapesta „şi a arătat oel mai viu interes pentru
să vorbim ac|î, ci ne-a venit în minte capabil se realiseze acăsta alianţă, orede a soi, oă timpul schimbării oontemplate „armată.
când ne-am gândit, că cu tot sucur- pe fostul ministru-preşedinte Banffy. a sosit deja. Spune, că ministrul de finanoe „Mulţumind pentru dovefiile de cre­
sul, ce l’au dat în multe cercuri şi Şi-l recomandă în mânia faptului, că Lukacs se va retrage neoondiţionat şi în dinţă, ce Râmnicenii Mi-au dat şi asbă-
ţinuturi, cum fiicea »P- Lloyd", ale­ tocmai densul a fost acela, care mai locul lui va fi numit Ferdinaud Horanszlcy. „dată, urez judeţului şi oraşului prosperi­
gători români unor candidaţi gu­ ales faţă cu Românii a făcut cea Prin cercurile liberale din Budapesta se tate şi sănătate".
vernamentali şi oposiţionalî ma­ mai estremă politică şovinistă. E mai vorbesoe, oă nioi Ooioman Szell nu va D-l preşedinte al consiliului şi
ghiari, şi cu tbte pretinsele alegeri învederat, că o astfel de broşură mai ţine portofoliul internelor şi că mi­ ministru ad-interim la resboiu a ri­
curate, totu-şî nici de astă dată ni­ trebue se fiă inspirată chiar de br. nistru de interne va fi numit un membru dicat apoi, pentru Rege şi Dinastiă,
meni nu va pută susţină, că naţio­ Banffy şi se impune întrebarea, ce al fostului „partid naţional" (apponyist). toastul următor:
nalitatea română este representatâ scop mai apropiat urmăresce el cu Prin numirile aoestea intenţioneză Ooioman „Preseuţa Majestâţei Vâstre în mij­
în dietă. Dăr nici aceea nu vor mai proiectata alianţă? Szell să reoompenseze servioiile, ce i-le aduc looul poporului e tot-dâuna o fii de sărbă-
pute afirma, că ea ar fi representatâ Mai întâiîi va fi avend scopul apponyistii fusionaţl ou szeliştii. târe pentru densul, — căci fiă-oare oetăţân
măcar în parte prin mamelucii „de se blameze politica de naţionalitate scie, că Majestăţii Vâstre se datoresoe aşe-

FOILETONUL „GAZ. TRANS". tea, că în curând îşi va găsi ceva de lu­ Era slab afar’ din oale şi abătut. în­ Dumnefieu o aă-ţî ajute. Păstrâză oruoiuliţa,
cru, oa să n’o mai supere pe biata bătrână. cepuse' să-i orâscă barba, care-i înoadra pe oare ţi-am dal’o eu la plecare, pârt’o
Căol într’&devăr, îi cădea greu de câte-orl obrajii lui palifil, accentuând par-oă şi mai tot-dâuna în sîn la tine, oăcl are să te
Jertfă. primia parale de-aoasă, când se gândia ou mult nhanţa suferinţei. Oohii lui obosiţi scape de multe rele.
câtă trudă fură adunate, gologan ou golo­ trădau d durere adâncă şi întrâga-i înfăţi­ „Am vândut locul din dosul casei şi
De Z. Bârsan.
gan, numai şi numai oa sâ-1 mulţumâsoă pe şare sărăoăciâsă era înounjurată de-o linişte, am luat pe el o sută două-fieel de franci,
După-ce îşi terminase studiile liceale el, pe el, care ar pută şi chiar ar trebui oare te punea pe gânduri. din oarî mi-a dat pănă aouma şâse-fieol, pe
într’un orăşel de provinoie, Eugen, suflet să facă ceva la etatea de două-fieol Intr’o fii oând ajunse aoasă, găsi pe oarî ţi i-am trimis ţie.
visător şi entusiasmat de planuri măreţe, de ani. masă un mandat de 60 de lei şi o scrisore. „Peste vi’6-o două luni, când voiii lua
veni în BucurescI ou dorul de munoă cin­ Ajunse în anul al doilea după o vară La vederea lor rămase înlemnit şi-l ou- şi restul, am să-ţi mai trimit, oăol numai
stită şi cu speranţa de-a pută ajuta odată petrecută în zipuşala capitalei, căci nu prinse un fel de scârbă de el însu-şl. pe tine te am şi cât despre mine o duo
mamei sale, pe oare o lăsase plângând în­ voise să se ducă aoasă, având de gând să ErăşI ajutor! fiise el şi simţia oă-i oum dă Dumnefieu.
tr’un sat de pe marginea Dunărei. Oredinţa studieze fii ou fii în una din bibliotecile „Ino’odată ’ţl mai spui, păstrâză oru-
face rău atâta îngrijire din partea ma-
ce-o avea în sine însu şi şi dorul de-a mân­ staţului, singurul loo al tinerilor săraci, me-sii. ciuliţa, şi"....
gâia cât mai curând pe cea oare ’l iubise cari voesc să se oultive. îşi închipuesce Eugen nu mai putu oiti; i-se înpa-
Desfăcu sorisârea cu nisce mişcări
în tot-dâuna, îl făcea sâ-şl făurâsoă un vii­ orî-cine cât de mult trebue să ’ndure oine- ienginiră ochii. Simţia oum se învîrtesoe
nervose şi citi:
tor poleit de rade şi nu-1 lăsa să vadă, că va în acele călduri nesuferite mai ales oând casa ou el şi o ameţâlâ îi întunecă mintea.
pănă a ajunge aci, trebuia sâ trâcă prin n’are o masă sigură şi când ajunge să se „Dragul meu copil... Ou ochii umefil se lăsa pe-un scaun de
acel purgatoriu blăstâmat de miseriă şi de culce de fârte multe-orl înainte de-a lua „Mă gândesc şi fiiua şi nâptea la lemn şi ou câtele răzimate pe masă îşi ou-
lipsă, în oare pier atâtea energii şi din cel puţin aperitivul. tine şi tu nu te înlesnesol să’ml sorii mă­ prinse capul în palme. Era atâta durere
care rar se întâmplă sâ iasă vre-unul mai Eugen se schimbase cu totul. încor­ car un rând. Te-am visat mai deuuăfiî rău în suspinele ce-i scăpau fără voie din piept
oţelit de cum intrase. darea fiilnioă a minţei şi lipsa de hrană de tot: părea, oă te duceai desculţ pe-un şi privia cu atâta desgust viaţa în momen­
S’a înscris la facultatea de litere şi sufioientă îl aruncară într’un început de drum sâmănat cu mărăcini. Yei fi ducen- tele acelea, încât avu sensaţia, oă pămân­
urma cursurile cu o rîvnă uimitâre. A trăit neurastenie, sârtea atâtor tineri lacomi de du-o greu, puiul mamii, şi âtă oă-ţl mai tri­ tul se cufundă într’un haos de îutunerio.
un an din micile economii, oe le primia muncă, cari ajung din neferioire prea puţin mit încă şâse-fiecl de franci, oarî soiu, oă au Simţia o bucuria nebunâscă la gândul, oă
din oând în când dela mamă-sa şi Eugen înarmaţi în învălmâşagul uoigător al oa- să-ţi facă buouriă. are să dispară cât mai curând din aoest
în fă care sorisore de mulţumire îi amin- pitalei. „Aibî nădejde în Dumnefieu şi loo blăstâmat, unde alţii sângerâză ca să