Page 3 - 1901-10

Nr. 217—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

tul. „S. D. T. din Sibiiu trăgând conclu- gerile ou privire la Creta şi China. A ma­ veteranii jidani n’au fost nici măcar oarl pun la cale tulburările oontra jidovi­
u
siunile din definiţiunea d' aru u
' i unguresc nifestat de asemeni, o mare admiraţiune învitaţî la actul desvelirei. Nu vrem lor. Odessa şi Corfu sunt martori oiassiol
4ioe, oă oe bine ar fi, oând şi la noi func­ pentru valorea Burilor, cari sunt soldaţi se lipsim pe cititorii noştri de plă­ pentru acâsta. Cu tâte aoestea Grecia a in­
ţionarii civili, oarl nu cunoso, decât limba inoomparabill, astfel oă Englesii au făcut cerea de a gusta hazul acelei co­ trodus egala îndreptăţire a Jidovilor. După
maghiară, ar fi atât de consoienţioşl şi şi ar rău de nu le-au apreciat calităţile răsboiului. respondenţe jeremiane şi de aceea lege în Grecia Jidovii au tote drepturile
cere permutarea pe motiv, oă nu se pot Darea de sâmă a acestei convorbiri, publi­ o lăsăm să urmeze întrăgă în tra­ civile şi politice, pe oând guvernul român
înţelege ou publicul.— Noi oredem, oă dâoă cată de 4'iare, a produs o impresiune fârte ducere, reservându-ne a mai reveni a soiut pe căi pied'şe sâ escludă pe Jidovi
într’o bună dimiuâţă ar înoepe să-i mustre favorabilă. asupra ei: dela ori-ce drepturi, ou tâtă voinţa Europei.
oonsoiinţa pe acei funcţionari, numărul ce­
Adunări de controla. Magistratul j . Bucurescî, sfîrşitul lui Sept. 1901. In adevăr putem esolama: „Nu mai
rerilor de transferare s’ar înainta ou miile esistă Europa ! Pentru apărarea fraţilor
orăşenesc anunţă, că adunarea de controla
şi nu cu sutele oa ale ofiţerilor. „Mâhnit şi amărît m’am întors dela noştri din România nu se pune în mişoare
pentru militarii dela gldte nu se va ţină
peirada desvâlirei monumentului, ridioat în o singură mână, nu se rostesoe nioăirl un
Memoriul „Maghiarilor gr. cat.* la 18, 19 şi 21 Ootomvre, ci la 23, 24, 25 oiîorea luptătorilor pentru libertate dela
ţlilele aceste a apărut memoriul asupra pe- şi 26 Octomvre o. la 6rele 9 a. m. în edi­ 1848. Parada în sine a fost frumâsă, ba cuvânt puternic. Anul trecut, când emigra-
regrinagiului, oe i’au făout anul trecut aşa ficiul oăpitanatului orăşenesc, şi anume în aveam ohiar unele momente sublime, dâr o ţiunea în masse a Jidovilor a produs sen-
are
botezwţii „Maghiarii catolici de ritul gre­ 4'ua de 23 Oct. oei din anii 1859, 60, 61 ; mică scenă, aprâpe neobservată de public, saţiă şi mai multe di r&arl au protes­
cesc" la Roma. Publicaţia voluminâsă arată 24 Oct.: 1862, 63, 64; 25 Oct.: 1865, 66, tat, oredeam, oă se pregătesce oeva. Ne-am
şi scopul prinoipal pentru care s’a făcut 67; 26 Oct.: 1868 şi mai tineri. mi-a lăsat o impresie durerâsă. Piaţa cea înşelat! Auul acesta, emigrările au fost mai
mare era ticsită de lume, oohii tuturor
peregrinagiul, care seim, oă s’a sfîrşit c’un puţin bătătâre la ochi din causa ajutârelor
Din viaţa poporului american. Du­ erau îndreptaţi spre monumentul frumos
fiasco complet. Vom reveni. primite dela societatea „Ica" şi dela Alianţa
minecă sâra s’a ţinut în sala hotelului modelat al artileriştilor şi pompierilor, cari
din Paris, dâr situaţia nâstră nu s’a în­
w
Agata Bârsescu în Braşov. Mâne, „Orient o conferenţă publioă, în oare D-1 s’au luptat în potriva trupelor turoesol mult dreptat nici măcar cu o iotă *....
1
în 15 Octomvrie n., celebra tragediană d-şora Dr. G-. Boros, deoanul faoultăţii teologice mai numărâse şi ureohile tuturor erau aţintite
Agata Bârsescu, oare a ilustrat oele mai unitare din Cluşiii, şi-a expus propriile obser­ la disoursurile înflăoârate ale lui Robescu,
mari scene prin jooul său neîntreout şi oare vaţii asupra vieţii poporului amerioau. D-1 Dr. Bibicesou şi Sturdza. Dâr în mijlocul aces­
a seoerat numai de ourend adevărate trium­ Boros şî-a încheiat conferenţă ou cuvintele: tor disoursurl elevate şi în aclamaţiunile Nou abonament
furi pe scena din Berlin, — va debuta în „Să imităm şi noi pe americani în nisuin- entusiaste ale pablioului, pâtrunse la ure­ la
trupa d-lui Leo Bauer în sala de con­ ţele lor spre conoordiă şi spre binecuvântările chile mele un glas năbuşit, oare îmi era
certe din Braşov. Piesa în care vom avă păoii sociale. Maghiarii n’au nevoiă de luptă atât de cunoscut şi oare mi-a întrat în su­ Gazeta Transilvaniei.

ooasiune a o admira pe d-şâra Bârsesou socială. Destul timp s’a perdut ou acâsta flet, aşa că involuntar a trebuit să mă în­ Cu 1 Octomvrie st. v. 1901
u
mânesâră, se numesoe „Zauberin am Stein . în trecut, de acuma să oâştigăm lauri cu torc, să văd de unde vine acel glas. Uita­
armele muncii“. Confesiunea unitară, care sem mediul, în oare mă aflam, uitasem pa­ s’a descliie nou abonament, la care
Succesul unei Românce la Miinchen.
numără 70.000 suflete, toţi Secui se buoură rada şi tot, âr înaintea mea stătea o mică invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii
Ni-se oomunică, oă d-şbra Luoreţia Mure-
de sprijinul biserioei anglicane şi mai toţi câtă de veterani ou părul alb, oarl şi ei fâiei nostre.
şanu, fiioa medioului Dr. G. Mureşanu din
preoţii lor îşi fao studiile în Londra. D-1 au fost luptat împreună, dâr cari n’au fost Preţul abonamentului:
Beiuş, în cjiua de 2 Octomvre a obţinut, în
Boros, ounosoând bine limba englesă, s’a învitaţî la sărbărî, din causa, că — sunt
urma unui esamen strălucit, la conservato­ Pentru Austro-Ungaria: pe un
înoumătat a trece şi Ooeanul şi conferenţă jidovi.
rul din Miinchen diploma în arta musicală. an 24 cor6ne; pe şâse luni 12cor6ne;
de asâră a fost resultatul studiilor sale din — Unde sunt timpurile bune? esclamâ
— Suntem veseli, oă putem înregistra ivirea pe trei luni 6 corone; pe o lună 2
America. Regretăm, oă din causa lipsei de uuul dintre ei. Oe s’a ales din acele vorbe
unui nou talent musioal, eşit din sînul po­ cor6ne.
spaţiu nu putem resuma conţinutul expu­ dulol de atunci? Oe viitor ne-a pus în per-
porului nostru. Pentru România şi străinătate:
nerilor d-lui Dr. Boros, oarl au fost la un speotivă Brătianu, conducătorul revoluţiei !
pe un an 40 franci, pe şâse luni 20
Pentru masa studenţilor români nivel superior. Venitul intrării a fost des­ Noi eram numiţi fraţi, cari am avâ un in­
franci, pe trei luni 10 franci, pe o
din Braşov au întrat dela d-1 profesor tinat pentru comunitatea unitară din Braşov. teres comun şi cari trebue să luptăm îm­
lună fr. 3.50
gimnasial Diornsie Făgărăşianu 20 COI', ca preună pentru libertate. Cine ar fi oreejut,
Societatea de lectură pedagogico- Abonarea se pote face mai uşor
u
donaţiune din prilegiul dilei sale onomas­ oă „fraţii noştri ne vor tortura mai di
teologica din Arad, ţinându-şl şedinţa sa prin mandate poştale.
tice. Primescă nobilul donator oele mai vii hai, decât „Arnăuţii“ şi oei-lalţl asu­
de constituire în 25 1. c. sub presidenţa
mulţumite. Direct, şcâlelor medii gr. or. ro­ pritori ! Administraţiunea.
Reverendissimului Domn prof. Dr. loan
mâne din Braşov. — lini aduc aminte fârte bine, în-
Petran, s’a organisat în următorul mod:
oepu al doilea. Era într’o Vineri sâra,
Incidentul dela Corabia. In privinţa President: Victor C. Fiz'>şianu, teol. curs.
garda naţională şi miliţia făceau gardă în
■arestărei unor funcţionari români din Co­ III. Seoretar: Romul R. Ratiu. teol. curs.
oraş. Brătianu inspeota strădile şi văju pe SOIRI ULTIME.
rabia, de oâtră autorităţile bulgare, la mi­ II. Notar: loan Giuohicifi, ped. curs. III.
un bătrân jidov în costum de şabes, cu
nisterul român de interne s’au primit ur- Cassar: Vaier Felneoan, teol. curs. II. Bi­ Pretoria, 13 Obtomvrie. Dela
căciula blănită şi ou perciuni, patrulând în
mătorele soiri dela poliţia looală; „In c^ua bliotecar I: Iosif Tărău, teol. curs. I. Bi­ 15 Septemvrie a. c. înc6ce au fost
sus şi în jos cu arma în mână. Brătianu
de 22 Septemvrie, picherul Stănesou al bliotecar II: Nicolae Raicu, ped. curs. III. esilaţî pentru totdâuna din Africa-
se uita la el cât-va timp, apoi di" : «Are
portului Corabia însoţit de trei cantonieri Controlor: Petru Savu, ped. curs. IV. Corn. de-Sud 18 comandanţi buri, cari
înfăţişarea patriarchului Abraham". „In
având şi doi copii ou dânşii, au plecat cu literară : Viotor Aga, teol. curs. III. Zacha- erau prisonierii Englesilor.
adevăr", observă un altul suspinând, acele o
baroa să sondeze apa pe Dunăre în sus, la rie Moga, teol. curs. II. Aurel Papp, teol.
fi avut îufăţişarea patriarchului Abraham,
.geamandura din dreptul satului bulgar Bej Iii curs. I. Ioau Suoiu, ped. curs. IV. loan
însă în momentul, când Dumne4eu i-a dat r i w i a t s aî.
distanţă ca 16 kilometri de portul Corabia. Popovicift, ped. ours. III. Com. musicală:
porunca: „EşI din ţâra ta şi din casa pă-
Acolo au fost somaţi de sentinelele bulgare Traian Naghiu, teol. curs. III. Dimitriu Telefon fără sîrmă. La oongresul
rintâscă şi din pământul tău !“...
să tragă la mal pe teritoriul bulgar, unde Maci, teol. curs. II. Aurel Raica, teol. curs. naturaliştilor şi doctorilor germani în Ham*
trăgend au fost arestaţi şi conduşi la Ra I. Petru Ciucur, ped. curs. IV. Ştefan Stef, Eram ou desăvîrşire exaltat. Priviam burg, profesorul Simon a arătat o lampă
hova. Căpitănia portului Corabia aflând de ped. curs. III. Com. revisoră: Moise Popo- îndelung la mica grupă. Toţi erau bărbaţi eleotrică obioîuuită, cu arc, aşeejată pe aoo-
lipsa lor, Duminecă diminâţa la 23 Sep­ vicifi, teol. curs. II. loan Chereşladau, teol. ou spinarea încovoiată, ou faţa brăsdată şi perişului gimnaziului loan. O oglindă tri­
temvrie, şi oreejend oă p6te s’au înecat, a curs. I. Iosif Leu, ped. curs. III. cu ochi tulburi. Unii din ei purtau pe metea parte din lumina ei la depărtare de
rugat telegrafic căpitănia portului Beohet piept decoraţiile din aoele timpuri. Acuma câte va sute de metri la altă oglindă după
Dela comună. Pe Miercuri, în 16 n.
«ă oerceteze şi la Rahova. Căpitănia por­ însă stăteau la o parte. Cameradii lor oreş- aooperişul laboratorului municipal de fisică.
o. la 3 ore d. a. este convocată adunarea
tului Bechet a răspuns, că pioherul cu can­ ti'hl stăteau în mijlocul oratorilor, âr ei Radele adunate de oglinda concavă-ovală,
generală ordinară a representauţei comunei
tonierii şi oei doi copil sunt arestaţi la Ra­ erau esoluşl.... Şi involuntar le trecu prin loveau o celulă de seleniu, care era îu sîrma
Braşov în oasa sfatului.
hova. Picherul şi cantonierii, împreună ou minte tuturor oomparaţia între trecut şi unui telefon. Dâoă vorbea cine-va în faţa
copiii lor, fiind în urmă liberaţi dela Ra- Epe de vendare. Dela primăria din present. lămpei, chiar şi dela 100 de metri depăr­
Rova, s’au înapoiat în săra de 27 curent în loo primim înounosoiinţarea, oă în diua do Poporul român n’a fost duşmanul ji­ tare, telefonul reproducea tâte ouvintele,
Corabia. 16 Oct. o. dimin. la orele 7 se vor vinde dovilor nicl-odată, poporul era bun şi trăia măcar că între lampă şi telefon nu era
în Sibiiu (Hermannsplatz) epele erariale ou jidovii în pace. Dâr ragimul, acelaşi altă comunioaţiă deoât radele luminâse.
Logodnă. Victor Anderco, teolog abs.
sodse din servioiu însă apte de prăsilă. O Brătianu aruncă în anii şâse-4eoI în po­ Deşi nu se vedea nici un efect asupra lu-
jji Dora Ivaccîco fidanţaţl.
âpă se vinde ou oâte ICO cor. por tăciunele aprins al urei contra jidovilor, minei, totuşi tăria ei se schimba şi sele­
Suveranii Italiei la Milano, pilele pentru-ca să pâtă asounde miseriile ţării, niu!, simţitor la asemenea schimbare, făcea
trecute Suveranii Italiei au sosit la Milano. ea şi cum jidovii ar fi fost de vină la să fiă mai tare sâu mai slab curentul oe
Primirea făoută regelui şi reginei Italiei de Epilog tragi-comic acele miserii. Ast-fel s’a răspândit de sus trecea prin sîrma telefonului şi acâstă va­
oătrâ MilanesI a întrecut t6te prevederile. la desvelirea monumentului din Dealu-Spirel. în jos tot mai adâuo în popor ura contra riaţie făcea să vibreze plaoa lui oa şi lu-
După miniştri şi autorităţile looale, regele jidovilor, aşa oă astă4l nici chiar un ininis- miua lampei şi vorba se reproducea.
a primit 2 representanţl ai asociaţiunei In armonia şi entusiasmul na­ stru de talia lui Carp nu e în stare a stă­
lombarde pentru pace. Unul din aceşti re­ ţional, ce s’a manifestat cu ocasiu- pâni spiritele întuuericului, fiind că sufletul Proprietar: Dr. Aurel Wureşianu.
presentanţl, Moneta, fost direotor al „Se- nea desvelirei monumentului ridicat poporului este otrăvit pănă la măduvă. Redactor responsabil: Traian J B C . Pop.
oolului , (ţiar democrat şi ohiar radical, i-a în amintirea vitejilor pompieri dela Ou gânduri posomorite şi ou ochii WWWWWWVWWY VW
u
remis o adresă manifestând dorinţele a3o- 1848, s’a amestecat acum ulterior udaţi în laorăml părăsii locul festivităţilor Biuroul advocaţilor asociaţi,
ciaţiunei, care cere ca armata naţională să şi o notă discordantă. Acâsta notă şi o altă paradă îmi veni în minte. Prin
nu fie instruită deoât pentru apărarea ţărei; — nu rîdeţ! — ne vine din Viena, asociaţiunea ideilor ajunsei la Atena, unde C. Rădulescu,
ca instrucţia militară să fie dată tinerimei unde apare un c}iar săptămânal ji­ nu de mult avuse loc înfrăţirea studenţilor fost procuror şi judecător de tribunal, şi
a
de timpuriu, oeea-ce ar permite să se soadă dovesc sub titlul Tiidisclies Volltsblatt , români şi greoi. Nicolae Andrei Popovicî,
timpul de servioiu; în fine, oa regele să în care se publică acum o corespon­ Grecia şi Bomânia... Amândâuă sta­ doctor în drept, tost magistrat,
reia propunerea pentru desarmarea interna­ denţă tragi-comică din Bucuresc! re­ tele au fost liberate de Turcia ou ajutorul
se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
ţională. Regele a dovedit, oă posedă per­ lativ la serbarea din Dealu-Spirei. Europei, amândouă au recuuoscut ca con­
tanţelor judecătoresol din România,
fect t6te aceste cestiuul şi că împărtăşesce In acea corespondenţă sunt acusaţî diţia a independenţei lor egala îndreptă­
procese de ori-ce natură, eseoutărl
parte din aceste idei. A vorbit în favorea bărbaţii de stat români, că sunt ţire a tuturor oonfesiunilor şi naţiunilor.
de hotărirl şi creanţe.
tendinţei mereu crescânde a acordurilor nedrepţi faţă cu jidovii, cari au luat Era vorba de jidovi şi âtă, oă ura contra
internaţionale, cari au drept resultat men­ parte(?!) şi ei la lupta din 13Septem., jidovilor a devenit la poporul grec tradiţio­ Bucurescî, strada Smârdan 53.
ţinerea păcei şi oa dovadă a citat înţele­ er astăzi sunt cu toţii ignoraţi şi nală. Chiar şi în ţările streine, ei sunt aoeia, WVWY WW